DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

pãlescu1

pãlescu1 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) –
1: pãrlescu, pãrjescu, ardu;
2: arushescu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã);
3: mãrãnghisescu, vishtijescu, bãstruescu
{ro: pârli, arde; roşi (la faţă); veşteji, păli}
{fr: flamber, brûler; roussir (viande), rougir (face); fâner, pâlir}
{en: burn slightly, brown (meat), blush (face), wither, fade (flowers), pale}
ex: i tamam njadzã-vearã, dugoarea pãleashti (pãrleashti, ardi); pãlea (pãrlea) lãpudzli la pira-a foclui; mi-ardi, mi pãleashti, featã tu siferi; pãli (arushi) pãn di ureclji; frãndzãli acãtsarã s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã); luna pãleashti (ngãlbini) ca turta di tsearã; bruma u pãleashti (vishtijashti); pãli (ngãlbini) di fricã; cãndu-lj dzãsh atseali zboarã, pãli (ngãlbini) shi s-featsi ca turta di tsearã

§ pãlit1 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) –
1: pãrlit, pãrjit, arsu;
2: arushit (la fatsã), ngãlbinit (la fatsã);
3: mãrãnghisit, vishtijit, bãstruit
{ro: pârlit, ars; roşit (la faţă); veştejit, pălit}
{fr: flambé, brûlé; roussi, fâné}
{en: burned slightly, browned (meat), blushed, withered}
ex: earba treamburã pãlitã (arsã di soari); turtsãlj armãn pãlits (galbinj la fatsã); muljarea aestã-i pãlitã (harishi); u vidzush tsi pãlitã (harishi) eara nveasta aestã?

§ pãliri1/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) –
1: pãrliri, pãrjiri, ardeari;
2: arushiri (la fatsã), ngãlbiniri (la fatsã);
3: mãrãnghisiri, vishtijiri, bãstruiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a arde, de a roşi la faţă, de a veşteji, de a păli; pârlire, ardere; roşire (la faţă); veştejire}
{fr: action de flamber de brûler, de roussir, de fâner, de pâlir}
{en: action of burning, of browning, of withering, of fading, of paling}

§ pãrlescu1 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãlescu1)

§ pãrlit1 (pãr-lítŭ) adg pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrlits (pãr-lítsĭ), pãrliti/pãrlite (pãr-lí-ti) – (unã cu pãlit1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pitruniclji/pitruniclje

pitruniclji/pitruniclje (pi-tru-ní-clji) sf pitruniclji/pitruniclje (pi-tru-ní-clji) – agru-pulj (cãftat multu di-avinãtori), mari cãt un pilister, cu peanili murni-pestri pi pãltãri, ca cinusha pi cheptu shi albi pi pãnticã, cari bãneadzã tu cãmpul cu grãni sh-tu pãduri pit tufi; piturniclji, pituriclji, peturiclji, piturichi, pirdic, pirdicã, tãlãndzã; (fig:
1: piturniclji = featã, vrutã; expr:
2: pitruniclji scriatã = featã mushatã;
3: gurã di pitruniclji = (om) tsi zburashti i cãntã mushat;
4: pulj di pitruniclji s-featsi = s-featsi afan, nividzut)
{ro: potârniche}
{fr: perdrix}
{en: partridge}
ex: cãntã cuclu sh-pitruniclja; aclo iu sh-bati puljlu veara sh-pitruniclja njadzã-veara

§ piturniclji/piturniclje (pi-tur-ní-clji) sf piturniclji/piturniclje (pi-tur-ní-clji) – (unã cu pitruniclji)

§ pituriclji/pituriclje (pi-tu-rí-clji) sf pituriclji/pituriclje (pi-tu-rí-clji) – (unã cu pitru-niclji)
ex: pituricljili au cicioarli-aroshi; lj-fudzi pituriclja (fig: vruta)

§ peturiclji/peturiclje (pe-tu-rí-clji) sf peturiclji/pe-turiclje (pe-tu-rí-clji) – (unã cu pitruniclji)

§ piturichi/pi-turiche (pi-tu-rí-chi) sf piturichi (pi-tu-ríchĭ) – (unã cu pitruniclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tamam

tamam (ta-mámŭ) adv – tsi lu-aspuni un lucru dip ashi cum easti; tam, tamama, tamamana, anilea, giusta, giustu, susta, sai, naltu, analtu, tãsh, trãsh, dip, isea
{ro: exact, tocmai}
{fr: exactement, précisément}
{en: exactly, precisely}
ex: tamam (dip) tu oara cãndu sh-chiptina perlu; tamam (dip tu oara) cãndu cãnta; tamam (cãt, isea tsi) avea vinjitã; sh-fãtsea isapea-lã tamam (isea cum lipsea); tamam (analtu, dip) pi aesti zboarã; ashi u voi s-nj-u fats tamam; s-aushascã tamam pi tinireatsã (pi tinireatsã analtu)

§ tam (támŭ) adv – (unã cu tamam)
ex: easti tam (tamam) njadzã-vearã

§ tamama (ta-ma-má) adv – (unã cu tamam)
ex: fur di tamama (fur di tamam, dealihea fur)

§ tamamana (ta-ma-ma-ná) adv – (unã cu tamam)
ex: mumãnj tamamana (tamam, deaghinealui); eshti tamamana crishtin; avea oasi tamamana (tamam, deaghinealui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vearã

vearã (veá-rã) sf veri (vérĭ) – nai ma cãlduroslu chiro a anlui cari, dupã nom, tsãni trei mesh, dit 22-li (i 21-li) di Cirishar pãnã tu 23-li di Yismãciunj;
(expr:
1: veara (ca adv) = chirolu di vearã;
2: di vearã = (i) cãndu va s-yinã veara; veara tsi yini; (ii) cari tsãni di vearã, tsi s-poartã veara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) veara; (yimishili i grãnili) tsi s-coc shi s-adunã veara;
3: di cu vearã = hiindalui ninga vearã, ninga niishitã (nibitisitã) veara;
4: pãnã (tu intrata) di vearã = pãnã tu nchisita (intrata) a vearãljei;
5: aestã vearã = veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-veara = veara-a anlui tsi tricu, veara di-aoa sh-un an;
7: mari ca dzua di vearã = multu mari sh-lungu; cã nai ma lunga dzuã easti atsea di vearã;
8: s-bãneadzã veri sh-primãveri = s-bãneadzã anj multsã;
9: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari);
10: (gioni) ca veara = (gioni) mushat sh-bun, ashi cum easti veara;
11: veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara)
{ro: vară}
{fr: été}
{en: summer}
ex: dzua di vearã easti lungã; veara aclo easti lungã; vinji primãveara sh-veara; veara tutã tu cãntari sh-earna tutã tu uhtari; tu limerli-a lor di veara
(expr: iu sta sh-bãneadzã veara); di vearã
(expr: veara tsi yini) va s-nã visem; di vearã va s-bag s-nj-analtsã casili; avem noi tora multi veri; gioni-armãn, gioni ca vearã
(expr: multu mushat sh-bun, cum easti veara); s-alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); earnã-vearã
(expr: tut chirolu, dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him

§ njadzã-vearã (njĭá-dzã-veá-rã) sf (sing), adv – (tu) mesea di vearã, njadzã-veri
{ro: în mijlocul verii}
{fr: (au) milieu de l’été}
{en: mid-summer}
ex: aclo iu-sh bati puljlu veara sh-pitruniclja njadzã-veara

§ njadzã-veri (njĭá-dzã-verĭ) sf pl, adv – (unã cu njadzã-vearã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn