DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceaunã

ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}

§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)

§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi

§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}

§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

meu

meu (a méŭ) pr pos a mea (a meá) shi a meaea (a meá-ĭa), a mei (a méĭ), a meali/meale (a meá-li) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a atsilui tsi ari un lucru; zbor tsi tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel tsi zburashti; a njeu, a mel, nju
{ro: meu, al meu}
{fr: mon, le mien}
{en: mine}
ex: nuclu-a meu s-uscã; nearcã-a mea mi ncaci; earba nu-i a mea, livãdzli suntu-a meali; oaspitslj-a mei vinjirã; easti a mea banã; di partea-a meaea (mea, meauã) pots s-fudz; dupã moartea-a meaea (a mea); a meali nu vinjirã

§ a miui (a mi-úĭ) pr pos a miljei (a mi-ljĭéĭ), a mior (a mi-órŭ), a milor (a mi-lórŭ) – (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a meu”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti)
{ro: celui al meu}
{fr: le mien}
{en: ours}
ex: a suflitlui a miui (atsel a meu); a casãljei a miljei (atsea a mea) ãlj deadirã foc; a fratslor a mior (atsei a mei; icã, a fratslor a mei); li ded a featilor a milor (atseali a meali)

§ mu3 (-mú) shi m (-m) pr pos (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a meu” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) –
ex: of! of! caplu-mu (mu = a meu); Dumnidzale-mu (mu = a meu), agiutã-nj; tsi nj-adari, bãrbate-m (m = a meu)?; lea, dado-m (m = a mea) yinu s-ti bash!

§ a mel (a mélŭ) pr pos a meauã (a meá-ŭã), a melj (a méljĭ), a meali/meale (a meá-li) – (unã cu a meu)
ex: pãrãmithlu a mel; fratili a mel nu mi va; a mel vinji singur; si-nj ti-aduc la casa-a meauã; dã-nj frãmtea a tauã, pirushana-a meauã; lea, moasha-a meauã

§ a milui (a mi-lúĭ) pr pos a miljei (mi-ljĭéĭ), a miljor (mi-ljĭórŭ), a milor (a mi-lórŭ) (ginitiv shi dativ di la pronuma “ a mel”; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – (unã cu a miui)
ex: lj-u deadirã a ficiorlui a milui (atsel a meu); a miljor (a-atsilor a mei) nu lã pãru ghini; a milor (a-atsilor a meali) dzã-lã s-nu s-minã di-aoa

§ a njeu (a njĭéŭ) pr pos a nja (a njĭá), a njei (a njĭéĭ), a njali/njale (a njĭá-li) shi nj2 (-njĭ) pr pos invar – (unã cu a meu)
ex: nu-nj vidzush gionili a njeu?; a njei ascãparã di bileadz; suflitu-nj trimbura (-nj = a meu; icã scriat suflitlu nj-trimbura, nj- easti pr pirs I = nji, a njia); inima-nj (nj = a mea) acãtsã sã-nj batã (nj = a njia); cãtse, Hriste-nj (nj = a meu), nu nj-alash (nj = a njia) soea s-intrã?; oili-nj li tumshu (-nj = a meali; icã scriat oili nj-li tumshu, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, trã mini); sotsli-nj vinjirã trã numã-acasã (-nj = (sotslji) a mei; icã scriat sotslji nj-vinjirã, nj- easti pr pirs I = nji, a njia, la mini); di mãrata-nj (nj = a mea), njilãea-ti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mushuronj1

mushuronj1 (mu-shĭu-rónjĭŭ) sm mushuronj (mu-shĭu-rónjĭ) – prici njicã tsi mãcã bubulits shi bãneadzã tu lãgunj sãpati sum loc (cu oclji njits acupirits cu-unã cheali, cu guna lai sh-cu cicioarli dinãinti ndreapti cum lipseashti, tra s-poatã s-arãmã loclu); mãshãronj, shumuronj, shumironj, mushman
{ro: cârtiţă}
{fr: taupe}
{en: mole}
ex: s-ascumsi tu-ashtirnut ca un shumuronj

§ mushuronj2 (mu-shĭu-rónjĭŭ) sn mushuroanji/mushuroanje (mu-shĭu-rŭá-nji) – tsara arãmatã shi scoasã dit loc di shumuronj shi adunatã pisuprã, pristi padi, ca un njic ohtu
{ro: muşuroi de cârtiţă}
{fr: taupinière}
{en: molehill}
ex: tutã padea eara mplinã di mushuroanji

§ mãshãronj (mã-shã-rónjĭŭ) sm mãshãronj (mã-shã-rónjĭ) – (unã cu mushuronj1)

§ mushman (mush-mánŭ) sm mushmanj (mush-mánjĭ) – (unã cu mushuronj1)
ex: mushmanjlji (shumuronjlji) fac lãgãnj pit agri (unã cu mushuronj1)

§
ex: shi di-atumtsea, ficiorlu-a-aishtui avut s-featsi shumuronj; shumuronjlji adarã oahti; acãtsai un shumuronj

§ shumironj (shĭu-mi-rónjĭŭ) sm shumironj (shĭu-mi-rónjĭ) – (unã cu mushuronj1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntãnj1

ntãnj1 (ntắnjĭŭ) num, sm, sf, adg ntãnji/ntãnje (ntắ-nji), ntãnj (ntắnjĭ), ntãnji/ntãnje (ntắ-nji) – (lucru) tsi s-aflã tu protlu loc dit unã-aradã di lucri; tsi s-aflã nãintea-a tutulor alantsã; antãnj, ãntãnj, nãinti, ninti, prot, biringi;
(expr: somnul di ntãnj = (i) protlu somnu, somnu-ahãndos ca di om mortu; (ii) moartea)
{ro: primul}
{fr: le premier}
{en: the first}
ex: durnji ca tu somnul di ntãnj
(expr: multu-ahãndos, canda eara mortu); s-ti ved ca tu somnul di ntãnj
(expr: s-ti ved mortu); eara ntãnja (prota) oarã tsi vinji la noi acasã

§ antãnj1 (an-tắnjĭŭ) num, sm, sf, adg antã-nji/antãnje (an-tắ-nji), antãnj (an-tắnjĭ), antãnji/antãnje (an-tắ-nji) – (unã cu ntãnj1)
ex: inshirã antãnjlji (protslji)

§ ãntãnj1 (ãn-tắnjĭŭ) num, sm, sf, adg ãntãnji/ãntãnje (ãn-tắ-nji), ãntãnj (ãn-tắnjĭ), ãntãnji/ãntãnje (ãn-tắ-nji) – (unã cu ntãnj1)
ex: ãntãnja (prota) parti va nj-u dats a njia

§ ntãnj2 (ntắnjĭŭ) adv – ninti di tuti-alanti; antãnj, ãntãnj, prota, ninti ca, tu nchisitã, tu-arhii, unã, etc.
{ro: întâi, în primul rând}
{fr: d’abord, premièrement}
{en: first, to begin with, in the first place}
ex: vinji Linutopi ntãnj (prota, ninti), ninti ca si s-curduseascã la measã

§ antãnj2 (an-tắnjĭŭ) adv – (unã cu ntãnj2)

§ ãntãnj2 (ãn-tắnjĭŭ) adv – (unã cu ntãnj2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã