DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãrboalji/bãrboalje

bãrboalji/bãrboalje (bãr-bŭá-lji) sf bãrbolj (bãr-bóljĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, cartofi, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bots

bots (bótsĭ) sf pl – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtãts, patati, pãpãts, cartofi, bãrbolj, curcãci, cãrcãngi, combari, cumpiri
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrcangi/cãrcange

cãrcangi/cãrcange (cãr-cán-gi) sf cãrcãngi (cãr-cắn-gi) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; curcaci, cartofi, pãtatã, patatã, pãpati, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: cãrcãngi hearti cu carni

§ curcaci/curcace (cur-cá-ci) sf curcãci (cur-cắci) – (unã cu cãrcangi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cartofi/cartofe

cartofi/cartofe (car-tó-fi) sf cartofi (car-tófĭ) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; pãtatã, patatã, pãpati, curcaci, cãrcangi, combar, cumpiri, bãrboalji, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}
ex: mãncãm cartofi coapti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

colã1

colã1 (có-lã) sf fãrã pl – lugurii tsi s-aflã tu multu lucri tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, simintsã, gãrnutsã di grãn, misur, yimishi, pãtãts, etc.); colã, papã, niziste
{ro: scrobeală}
{fr: amidon}
{en: starch}
ex: cãmeashi cu colã (niziste); poartã cãmesh dati cu colã; cola easti albã shi albastrã

§ acoalã2 (a-cŭá-lã) sf fãrã pl – (unã cu colã1)
ex: acoalã (niziste) di cãmesh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

combar

combar (cóm-barŭ) sn combari/combare (cóm-ba-ri) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; cumpiri, cartofi, patatã, patati, pãpati, bãrboalji, curcaci, cãrcãngi, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

§ cumpiri/cumpire (cum-píri) sf pl – (unã cu combar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cular

cular (cu-lárŭ) sn culari/culare (cu-lá-ri) – partea di stranj tsi s-aflã tu mardzinea di nsus, deavãrliga di gushi (di-aradã nduplicatã); yicã, yeacã, eacã, limãreauã
{ro: guler}
{fr: collet, faux-col}
{en: collar}

§ culãrsescu (cu-lãr-sés-cu) vb IV culãrsii (cu-lãr-síĭ), culãrseam (cu-lãr-seámŭ), culãrsitã (cu-lãr-sí-tã), culãrsi-ri/culãrsire (cu-lãr-sí-ri) – u fac pãndza di cular (hiri, cãmesh, etc. ma di-aradã, cama multu, cularlu di cãmeashi) ma durã, ma ascurã, ma corcanã, ma lutsitã, dupã tsi u trec tu-unã apã tu cari s-ari bãgatã colã (niziste); calcu cu herlu lucrili fapti di pãndzã sh-tricuti prit apa tu cari s-ari bãgatã colã; dau cu colã unã cãmeashi shi (icã) u calcu cu herlu; culursescu (fig: mi culãrsescu = mi-alavdu multu, mi cãmãrusescu, hiu pirifan di..., etc.)
{ro: scrobi}
{fr: empeser}
{en: starch (linen)}
ex: culãrsii unã cãmeashi

§ culãrsit (cu-lãr-sítŭ) adg culãrsitã (cu-lãr-sí-tã), culãrsits (cu-lãr-sítsĭ), culãrsiti/culãrsite (cu-lãr-sí-ti) – (lucru hiri, pãndzã, stranji) tricuti prit apã cu colã (sh-di-aradã cãlcati cu herlu); culursit
{ro: scrobit}
{fr: empesé}
{en: starched}
ex: culari culãrsiti

§ culãrsi-ri/culãrsire (cu-lãr-sí-ri) sf culãrsiri (cu-lãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj s-culãrseashti; culursiri
{ro: acţiunea de a scrobi; scrobire}
{fr: action d’empeser}
{en: action of starching}

§ culursescu (cu-lur-sés-cu) vb IV culursii (cu-lur-síĭ), culurseam (cu-lur-seámŭ), culursitã (cu-lur-sí-tã), culursiri/culursire (cu-lur-sí-ri) – (unã cu culãrsescu)
ex: culursii cãmeasha (u ded cu colã icã u cãlcai cãmeasha); multu s-culurseashti (fig: s-cãmãruseashti) cu feata-a lui

§ culursit (cu-lur-sítŭ) adg culursitã (cu-lur-sí-tã), culursits (cu-lur-sítsĭ), culursiti/culursite (cu-lur-sí-ti) – (unã cu culãrsit)

§ culursiri/culursire (cu-lur-sí-ri) sf culursiri (cu-lur-sírĭ) – (unã cu culãrsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lucumi/lucume

lucumi/lucume (lu-cú-mi) sf lucunj (lu-cúnjĭ) – soi di dultseami (ca un aloat) faptã di niziste (colã) amisticatã cu siropi di zahari, (multi ori) sh-cu nuts, migdali shi lugurii cu anjurizmã mushatã
{ro: rahat}
{fr: pâte sucrée}
{en: lokoum, Turkish delight}
ex: nã filipsi cu cãti unã lucumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

niziste

niziste (ni-zis-té) sm nizistedz (ni-zis-tédzĭ) – lugurii tsi s-aflã tu multu lucri tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, simintsã, gãrnutsã di grãn, misur, yimishi, pãtãts, etc.), dit cari poati s-hibã scoasã sh-ufilisitã (ca unã pulbiri albã) tu multi lugurii; colã
{ro: amidon}
{fr: amidon}
{en: starch}
ex: cãmeashi cu niziste (colã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãtatã

pãtatã (pã-tá-tã) sf pãtãts (pã-tắtsĭ) shi pãtati/pãtate (pã-tá-ti) – unã soi di earbã-analtã criscutã tu grãdinã di om, cu lilici albi-viniti sh-cu pãrtsã di-a truplui ngrupati tu loc, tsi s-fac umflãturi tu locuri-locuri (mãri ca mearili, stronghili, uvali i sprilundzi); umflãturli dit loc fapti tu truplu-a aishtei plantã, mplini di niziste (colã) shi multu nostimi sh-hrãnitoari cãndu s-mãcã coapti, pãrjiliti i hearti tu mãcãruri; njedzlu-a loclui; patatã, pãpati, cartofi, bãrboalji, cur-caci, cãrcangi, combar, cumpiri, bots
{ro: cartof}
{fr: pomme de terre}
{en: potato}

§ patatã (pa-tá-tã) sf patãts (pa-tắtsĭ) shi patati/patate (pa-tá-ti) – (unã cu pãtatã)
ex: carni cu patati

§ pãpati/pãpate (pã-pá-ti) sf pãpãts (pã-pắtsĭ) – (unã cu pãtatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã