(expr: nu va s-aveam ananghi) tora; creapã di plãngu
(expr: plãndzi multu di multu); s-creapã, nu-lj imnu mini dupã volja-a lui; nu-nj creapã
(expr: nu mi mealã) cã va stai; nu ts-u criparea
(expr: s-nu tsã hibã fricã, s-nu-adunj gaile); pãnã s-creapã dzua
(expr: s-apirã, s-da hãryia); di cãndu creapã dzua shi pãnã tu-ascãpitatã

§ cripat1 (cri-pátŭ) adg cripatã (cri-pá-tã), cripats (cri-pátsĭ), cripati/cripate (cri-pá-ti) –
1: tsi easti disfaptu (aspartu) dinapandiha; cãrtsãnit, plãscãnit, aspartu, aruptu, disicat, etc.;
2: tsi aducheashti unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi ari cripãri; nvirat, nvirinat, mãrinat, mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, nfushtat, nciumirat, pãrãpunjisit, etc.
{ro: crăpat, amărât, nenorocit}
{fr: crevé, gercé, fendu, triste, affligé; anxieux, comme une âme en peine}
{en: cracked, broken; unhappy}
ex: murlu eara cripat; ai mãnjli cripati; adu bucinjlji cripats; ah, eara-nj bati ocljul sh-nu lu-am trã bun, cripatlu (curbisitlu)!; umpli soro, vearsã frate, sã-lj dãm apã-ali cripati (ali mãrati, a nveastãljei nauã); sh-eara cu budza cripatã
(expr: eara amãrãtã, nvirinatã)

§ cripari/cripare (cri-pá-ri) sf cripãri (cri-pắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu creapã tsiva; cãrtsãniri, plãscãniri, aspãrdzeari, arupeari, disicari, etc.;
2: atsea tsi adu-cheashti cariva cãndu ari unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); mãrinari, mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nfushtari, nvirari, nvirinari, nciumirari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri, etc.
{ro: acţiunea de a crăpa, de a amărî, de a nenoroci; de a lumina de zi; de a muri; crăpare, amărâre}
{fr: action de crever, de gercer, de (se) fendre; d’être affligé, de (se) rendre malheureux; de se faire jour; affliction, ennui, souci}
{en: acton of cracking; of breaking; of making someone unhappy; of dying}
ex: acshi cripari tsi-ari faptã casa; nu-lj dã cripãri (s-nu lj-aduts ghideri, bileadz); sh-mushcã budza-lj di cripari (nfushtari, inati); tradzi criparea-a (adunã gailelu a) polimlui; sh-a njia cripari-nj yini (nvirinari nj-yini; sh-mini nu mi-arãseashti); nã cãldurã ti cripari
(expr: tra s-tradz multu di cãldurã); intrã tu cripari (tu minduiri); nu ts-u criparea
(expr: nu ti mealã); di criparea-ali featã (di dorlu, di vrearea tsi u-avea trã featã); criparea (mãrãnarea) lj-eara cã nu-ari sots

§ cãrpa-ri/cãrpare (cãr-pá-ri) sf cãrpãri (cãr-pắrĭ) – (unã cu cripari)

§ cripatã (cri-pá-tã) sf fãrã pl – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua; adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, apiritã, apirish, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: pointe du jour, aube}
{en: daybreak, dawn}
ex: nã sculãm tu cripata a dzuãljei; s-alumtarã trãsh tu cripata a dzuãljei; cripata a hãryiiljei

§ cripãturã (cri-pã-tú-rã) sf cripãturi (cri-pã-túrĭ) – dishcljidzãtura (avlachea) tsi s-aspuni tu loclu iu un lucru easti cripat; cripiturã, cãrpiturã, cãlpiturã, firadã
{ro: crăpătură}
{fr: fente, crevasse}
{en: crack, fissure, crevice}
ex: casa ari malã di cripãturi; agiumsi la poartã sh-mutri prit cripãturã

§ cripiturã (cri-pi-tú-rã) sf cripituri (cri-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)

§ crãpiturã (crã-pi-tú-rã) sf crãpituri (crã-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)
ex: tru-unã crãpiturã uscatã, sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala)

§ cãrpiturã (cãr-pi-tú-rã) sf cãrpituri (cãr-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)

§ cãlpiturã (cãl-pi-tú-rã) sf cãlpituri (cãl-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)

{ro: nevoiaşă}
{fr: (femme) besoigneuse}
{en: needy (lady)}

{ro: acţiunea de a lipsi, de a trebui; lipsire}
{fr: action d’être absent, de manquer; d’être nécessaire, de falloir}
{en: action of missing, of lacking, of wanting, of needing, of being short of}
ex: lipsirli u-adusirã tu calea-aestã

§ nilipsit (ni-lip-sítŭ) adg nilipsitã (ni-lip-sí-tã), nilipsits (ni-lip-sítsĭ), nilipsiti/nilipsite (ni-lip-sí-ti) –
1: (tsiva i cariva) di cari nu easti ananghi; tsi nu lipseashti si s-facã;
2: tsi nu lipseashti dit (tsi s-aflã totna tu) un loc; tsi lipseashti totna si s-facã; nihãrzãit
{ro: nelipsit, care nu trebue, de care nu este lipsă, inutil}
{fr: qui ne manque pas, immanquable; qui n’est pas absent; qui n’est pas nécessaire, inutile}
{en: which (what) is not missed, not lacked, not short of, not needed}
ex: lucri nilipsiti (1: di cari nu-avem ananghi; icã (ii) tsi s-aflã totna); eara nilipsit di la measã (nu lipseashti vãrãoarã di la measã)

§ nilipsiri/nilipsire (ni-lip-sí-ri) sf nilipsiri (ni-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu lipseashti tsiva (nu lipseashti dit un loc, etc.); nihãrzãiri
{ro: acţiunea de a nu lipsi, de a nu trebui; nelipsire}
{fr: action de ne pas être absent, de ne pas manquer; de ne pas être nécessaire, de ne pas falloir}
{en: action of not missing, of not lacking, of not wanting, of not needing, of not being short of}

§ lipsitã (lip-sí-tã) sf fãrã plural – atsea di cari easti ananghi tra si s-facã (ghini) un lucru; ananghi, nivolji, ihtizai, ihtizã, htizã
{ro: lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity, need}
ex: easti multu lipsitã (ananghi) s-adunãm; cãndu fu lipsitã (nivolji) s-dishcljidã shcoala; di grãtseascã nu nã easti lipsitã (ihtizai); ma multu, dascale, nu nã eshti lipsitã (ihtizai); nu fu lipsitã (ananghi) ca si s-pidipseascã

§ istirisescu (is-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV istirisii (is-ti-ri-síĭ), istiriseam (is-ti-ri-seámŭ), istirisitã (is-ti-ri-sí-tã), istirisiri/istirisire (is-ti-ri-sí-ri) – (unã cu lipsescu)

§ istirisit (is-ti-ri-sítŭ) adg istirisitã (is-ti-ri-sí-tã), istirisits (is-ti-ri-sítsĭ), istirisiti/istirisite (is-ti-ri-sí-ti) – (unã cu lipsit)

§ istirisiri/istirisire (is-ti-ri-sí-ri) sf istirisiri (is-ti-ri-sírĭ) – (unã cu lipsiri)

30: nj-mãcã urecljili = ãnj dzãtsi dipriunã idyiul lucru; nj-si ngreacã multu tra s-lji fac unã huzmeti; mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
31: mãc cu ocljilj = mutrescu cu mari vreari; mutrescu cu orixi, zilipsescu;
32: mi mãcã un lucru; nj-mãc inima (suflitlu, bana) = ãnj sta tu inimã, pi suflit; mi doari suflitlu; nu-am isihii, mi nvirineadzã; nj-easti fricã;
33: tsi mãcã merdu (cãcat) = tsi zburashti glãrinj, tsi dzãtsi minciunj, etc.;
34: tsi ti zgrãnj iu nu ti mãcã? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi cãrteashti un lucru tsi nu lu-ambudyiseashti, icã fatsi un lucru di cari nu-ari ananghi;
35: canda mãcã di nãs = easti multu slab)
{ro: mânca; mânca pielea, rugini, roade, muri, etc.}
{fr: manger; démanger, rouiller, mourir, etc.}
{en: eat; itch, rust, die, etc.}
ex: mãc pãni cu cash; nicã nu ari mãcatã tu vahtea-aestã; ursits s-mãcãm pãni deadun; mãcai pãni multu chiro cu nãs; mi mãcã chealea
(expr: nj-yini s-mi zgrãm); mãcã, canda lu-aveam la agru
(expr: mãcã multu di multu); truplu tut si-nj lu mãcats; s-mãcã ca cãnjlji
(expr: sã ncaci multu; nu vã mãcats inima
(expr: stats isihi, nu vã siclitsits); ãnj mãcash injoara
(expr: nj-acrish bana, mi nvirinash); sfurla mãcã
(expr: ahuleashti, agudeashti) tsarã; nu-nj mãcã
(expr: nu nj-ahuleashti) coasta tsarã; ti blastim: s-nu ti mãcã loclu
(expr: s-nu ti hunipseascã loclu, s-nu putridzãshti tu mirminti); ãlj mãcã urecljili tutã dzua
(expr: lj-aurlã la ureaclji, dipriunã, idyiul lucru, lu-asurdzashti); sh-mãcarã caplu
(expr: sh-chirurã bana, s-vãtãmarã, murirã) trã nãsã; nu ti mãcã pi pãzari
(expr: plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea); vrea nj-aibã mãcatã grãnlu
(expr: vrea mi-aibã moartã, vãtãmatã); hãrios cã vrea s-mãcari caplu; ãlj greashti ndauã grairi a hilji-sai, cã nitsi cãnjlji nu li mãcã
(expr: ãlj greashti grairi multu uruti tsi nu s-dzãc netsi a cãnjlor); sã-l facã si-sh mãcã caplu
(expr: si s-afãnseascã, s-moarã) cu vãrã trop; nu poati s-tsãnã tsiva, cã-l mãcã limba
(expr: nu poati si s-tsãnã tra s-nu zburascã; nu poati s-tsãnã misticadzlji); s-adarã nã pitã, cã a aushlui ãlj si mãca multu
(expr: lu-arãsea multu pita sh-vrea u mãca cu orixi); cã-lj si mãca-a aushlui
(expr: lu-arãsea aushlu) multu pita di curcubetã; ciupuliclu atsel veardili va u mãcã
(expr: va sh-patã nipãtsãtili); dupã tsi-lj bitisi shi-lj mãcã
(expr: lj-asparsi) tuts pradzlji; ãl mãca
(expr: durea tu suflit, lj-eara fricã) lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã; mi mãcash friptu
(expr: mi bãtush, mi-azvimsish, mi vãtãmash), fãrtate; l-mãcã herlu
(expr: l-freacã, lu-aroadi) cu arinia; cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada lji scoati ocljilj; luplu pi dimãndati nu mãcã; lji si pari cã, tsi-azboairã, s-mãcã; mãcash prãndzu, mutrea sh-tr-astarã

§ mãcat (mã-cátŭ) adg mãcatã (mã-cá-tã), mãcats (mã-cátsĭ), mãcati/mãcate (mã-cá-ti) – tsi ari bãgatã mãcari n gurã (u-ari ciumulitã shi u-ari ngljitatã); (lugurii) tsi easti bãgatã n gurã (amisticatã shi ngljitatã); cari ari mãcatã sh-nu mata easti agiun; mãncat, dipishit
{ro: mâncat, uzat, etc.}
{fr: mangé, démangé, rongé, usé, etc.}
{en: eaten, itched, used, etc.}
ex: oai mãcatã di ursã; oili mãcati (tsi-au mãcatã shi nu suntu agiuni), sãturati; nu suntu mãcati (nu mãcarã) di aoaltari; macã easti mãcat shi biut, shadi arihati; hearili mãcati
(expr: aroasi) di-arudzinã; tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai

§ mãcari1/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu mãcã (va dzãcã, bagã tsiva n gurã, u-ameasticã sh-u ngljiti); mãncari, dipishiri;
(expr:
1: nu lu-ari tu mãcari =
1: nu-l va dip, nu poati s-lu veadã dininti;
2: la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-mãcã mash, ma nu va s-lucreadzã)
{ro: acţiunea de a mânca; mâncare, etc.}
{fr: action de manger, etc.}
{en: action of eating, etc.}
ex: au trã mãcari (tra s-mãcã); dultsi-i ca njarea, nu-i trã mãcari, sh-fãrã di cari, tut omlu moari (angucitoari: somnul); shi mãcarea sh-ari arada-a ljei; nu-ari mãcari tr-atselj tsi nu yin cu noi; trã mãcari mã-sa-lj hiu, ma trã lucru, doi paradz nu fac; shidearea nu adutsi mãcari

§ mãca-ri2/mãcare (mã-cá-ri) sf mãcãri (mã-cắrĭ) – lugurii ndreapti trã mãcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãncari, mãyirii, miyirii, ghelã, fãi;
(expr: tu mãcari xeanã nu-arucã piper = nu ti-ameasticã tu lucrili-a alãntor)
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, (cooked) meal}
ex: cu mãcãri (lucri trã mãcari, gheli) s-u ashtiptãm; s-mãcã di mãcarea (ghela) tsi adrarã; s-hibã mãcari pri measã, sh-las s-lipseascã shirvetlu; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari

§ nimãcat (ni-mã-cátŭ) adg nimãcatã (ni-mã-cá-tã), nimãcats (ni-mã-cátsĭ), nimãcati/nimãcate (ni-mã-cá-ti) – (un) tsi nu-ari mãcatã; tsi easti agiun; (lucru ti mãcari) tsi nu easti mãcat; nimãncat
{ro: (mâncare) nemâncată, (om) flămând}
{fr: (aliment) qui n’est pas mangé, (homme) qui n’a pas mangé; à jeun}
{en: (food) that is not eaten, (one) who has not eaten}
ex: mãcarea armasi nimãcatã; nimãcat (agiun), nibiut, carishti di cãndu, s-ahtirnu neacljimat pri measã; s-bãgã s-doarmã nimãcat (agiun); fuga nãuntru mushatslji shi nimãcatslji ali mumi

§ nimãcari/nimãcare (ni-mã-cá-ri) sf nimãcãri (ni-mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nu mãcã; nimãncari
{ro: acţiunea de a nu mânca; nemâncare, etc.}
{fr: action de ne pas manger, etc.}
{en: action of not eating, etc.}
ex: dusi di-l vidzu lishinat di nimãcari; cu tutã nimãcarea sh-nidurnjirea-lj, eara multu mushatã

§ paramãc (pá-ra-mắcŭ) vb I paramãcai (pá-ra-mã-cáĭ), paramãcam (pá-ra-mã-cámŭ), para-mãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcari/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) – mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu
{ro: mânca prea mult}
{fr: trop manger; se bourrer, manger à l’envie}
{en: eat too much}

§ paramãcat (pá-ra-mã-cátŭ) adg paramãcatã (pá-ra-mã-cá-tã), paramãcats (pá-ra-mã-cátsĭ), paramãcati/para-mãcate (pá-ra-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti
{ro: care a mâncat prea mult}
{fr: qui a trop mangé; bourré, qui a mangé à l’envie}
{en: who has eaten too much}

§ paramãca-ri/paramãcare (pá-ra-mã-cá-ri) sf paramãcãri (pá-ra-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paramãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult}
{fr: action de trop manger; de se bourrer, de manger à l’envie}
{en: action of eating too much}

§ primãc (pri-mắcŭ) vb I primãcai (pri-mã-cáĭ), primãcam (pri-mã-cámŭ), primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) –
1: mãc ma multu di cum easti arada; mãc multu di multu; paramãc;
2: mãc ma ninti (ca s-mi duc iuva, s-fac tsiva, etc.)
{ro: mânca prea mult; mânca înainte de...}
{fr: trop manger; manger d’avant}
{en: eat too much; eat before}
ex: mã-sa ari primãcatã (ari mãcatã ma multu di cum easti ghini)

§ primãcat (pri-mã-cátŭ) adg primãcatã (pri-mã-cá-tã), primãcats (pri-mã-cátsĭ), primãcati/primãcate (pri-mã-cá-ti) –
1: tsi ari mãcatã ma multu dicãt lipseashti;
2: tsi easti mãcat di ma ninti
{ro: care a mâncat prea mult; care a mâncat înainte de...}
{fr: qui a trop mangé; qui a mangé d’avant}
{en: who has eaten too much; who has eaten before}

§ primãcari/primãcare (pri-mã-cá-ri) sf primãcãri (pri-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva primãcã
{ro: acţiunea de a mânca prea mult; de a mânca înainte de...}
{fr: action de trop manger; de manger d’avant}
{en: action of eating too much; of eating before}

§ mãcãtor (mã-cã-tórĭ) adg mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri), mãcãtori (mã-cã-tórĭ), mãcãtoari/mãcãtoare (mã-cã-tŭá-ri) – (un) tsi mãcã; tsi ti mãcã (chealea); mãncãtor;
(expr: dzuã mãcãtoari = dzuã tsi pots s-mãts itsi vrei, s-ti purintsã, cã nu easti dzuã di pãreasinj)
{ro: mâncător; (zi) de dulce}
{fr: mangeur, gourmand; jour gras}
{en: eater; meat day}
ex: mãcãtorlu a oilor (atsel tsi mãcã oili); mãni easti mãcãtoari
(expr: dzuã tsi pots s-ti purintsã, s-mãts); Njercuri, Vinjiri, pãreasini, tuti suntu mãcãtori
(expr: dzãli iu pots s-ti purintsã)

§ mãcãturã (mã-cã-tú-rã) sf mãcãturi (mã-cã-túrĭ) – atsea tsi mãts cãndu tsã easti foami; mãcari, hranã; mãcãrimi, mãncãturã; (fig: (i) neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru; ngrãnji, ncãceari, cãvgã, neachicãsiri, neaduchiri, zizanj, anghidã; (ii) atsea tsi ai cãndu ti mãcã chealea; fãgurã)
{ro: mâncătură, mâncărime (de piele), zâzanie, discordie}
{fr: mets; démangeaison, zizanie, dissension, litige querelle, noise}
{en: (dish of) food; itching, discord, dispute, quarrel}
ex: s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura (fig: cãvgãlu, zizanja) tsi lã intrã di pri bunã inimã; avem mãri mãcãturi (fig: ncãceri, zizanji, anghidz)

§ mãcãrimi/mãcãrime (mã-cã-rí-mi) sf mãcãrinj (mã-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: ari mãcãrimi
(expr: l-mãcã chealea) la cicioari; ai mãcãrimi
(expr: ai orixi s-mãts shcop, ti mãcã chealea), tsã si featsi ti chiutecã

§ mãncu (mắn-cu) vb I mãncai (mãn-cáĭ), mãncam (mãn-cámŭ), mãncatã (mãn-cá-tã), mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) – (unã cu mãc)
ex: scoalã s-mãntsi, scoalã s-beai; ma mãntsi, shi s-beai, ca cum ai mãncatã sh-ai biutã; mãncã
(expr: lj-asparsi) paradzlji tsi adusi; mi mãncã
(expr: mi-arãsi) pi plan; mãncash
(expr: tricush multi, prit unã mari) urfanji

§ mãncat (mãn-cátŭ) adg mãncatã (mãn-cá-tã), mãncats (mãn-cátsĭ), mãncati/mãncate (mãn-cá-ti) – (unã cu mãcat)

§ mãncari/mãncare (mãn-cá-ri) sf mãncãri (mãn-cắrĭ) – (unã cu mãcari1)
ex: mãncarea di dimneatsã easti ca nsurarea n tinireatsã; nu ti sãturash cu mãncari, va ti saturi cu-alindzeari

§ nimãncat (ni-mãn-cátŭ) adg nimãncatã (ni-mãn-cá-tã), nimãncats (ni-mãn-cátsĭ), nimãncati/nimãncate (ni-mãn-cá-ti) – (unã cu nimãcat)
ex: lj-anjurdzeashti duhlu di nimãncat (di agiun tsi easti)

§ nimãncari/nimãncare (ni-mãn-cá-ri) sf nimãncãri (ni-mãn-cắrĭ) – (unã cu nimãcari)

§ mãncãtor (mãn-cã-tórĭ) adg mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri), mãn-cãtori (mãn-cã-tórĭ), mãncãtoari/mãncãtoare (mãn-cã-tŭá-ri) – (unã cu mãcãtor) tuts dit casã eara mãncãtori

§ mãncãturã (mãn-cã-tú-rã) sf mãncãturi (mãn-cã-túrĭ) – (unã cu mãcãturã)
ex: lja mãncãtura aestã, tsi tsã pitricu Dumnidzã; lj-adutsea mãncãturã (hranã) din tser

§ mãncãrimi/mãncãrime (mãn-cã-rí-mi) sf mãncãrinj (mãn-cã-rínjĭ) – (unã cu mãcãturã)

§ muscu-mãc (mús-cu-mắcŭ) vb I muscu-mãcai (mús-cu-mã-cáĭ), muscu-mãcam (mús-cu-mã-cámŭ), muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) – mãc ghini
{ro: mânca bine}
{fr: manger bien}
{en: eat well}

§ muscu-mãcat (mús-cu-mã-cátŭ) adg muscu-mãcatã (mús-cu-mã-cá-tã), muscu-mãcats (mús-cu-mã-cátsĭ), muscu-mãcati/mãcate (mús-cu-mã-cá-ti) – tsi ari mãcatã ghini
{ro: mâncat bine}
{fr: bien mangé}
{en: eaten well} muscu-mãcari/muscu-mãcare (mús-cu-mã-cá-ri) sf muscu-mãcãri (mús-cu-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãcã ghini
{ro: acţiunea de a mânca bine}
{fr: action de bien manger}
{en: action of eating well}