|
|
nivishtescu
nivishtescu (ni-vish-tés-cu) adg – vedz tu nveastã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nveastãbrãn1
brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)
§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu
§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}
§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)
§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)
nveastã
nveastã (nveás-tã) sf nveasti/nveaste (nveás-ti) – muljari tsi easti mãrtatã pi-un bãrbat; nicuchira-a unui bãrbat; ãnveastã, niveastã, nicuchirã, muljari; (fig: nveastã = muljari tinirã (tu anj) tu ilichia tsi poati si s-mãritã; expr:
2: nveastã noauã = nveastã tsi-sh bãgã curuna atsea dzuã i cu ndauã dzãli ma ninti; mãireasã;
3: nj-u dau (feata) nveastã la cariva = lj-u dau (feata) s-u lja ti nveastã, ti muljari, ti nicuchirã;
4: mãc ca nveasta nauã = mãc dip niheamã, cum mãca nveastili nali, di-arshini, cãndu intra tu casa-a socrilor;
5: bunã-i nveasta, mash cã-i oarbã! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu tsiva nu-ari lucrul atsel ma lipsitlu;
6: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni;
7: lja-l la numtã s-tsã bashi nveasta = lj-fats un bun a unui, tra s-ts-aducã mash cripãri)
{ro: nevastă, soţie; femeie tânără; mireasă}
{fr: jeune épouse; jeune femme; nouvelle mariée}
{en: young wife; young lady; bride}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; nveasta (nicuchira) al Mihali easti bunã; lja nveastã (nicuchirã) di soi sh-cãtsauã di la oi; nveasta-a ta, ca arada-a ta; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; u cãftai, ma nu va nj-u da ti nveastã; multi nveasti (fig: muljeri tiniri) s-adunarã n cor; nveasta (muljarea, nicuchira) easti bunã, ma nu easti-armãnã; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; corlu-l trãdzea nveasta noauã; di-atselj tsi bagã nveasta nauã n cor; mãcã ca nveastã nauã
(expr: mãcã putsãn); arushnos ca nveastã noauã; nu escu nveastã (nveastã nauã) ca s-mi ncljin; nveasta nauã trãdzea corlu shi si ncljina; meashti nveastã (nveastã nauã), meashti sh-mãnjli bashi; u loarã nveasta-atsea nauã sh-fudzirã; va nveasta cu grambolu, lumea tutã va; s-nj-u dai nveastã
(expr: s-nj-u dai s-u ljau ti muljari); lja nveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã Dumnidzã
§ ãnveastã (ãn-veás-tã) sf ãnveasti/ãn-veaste (ãn-veás-ti) – (unã cu nveastã)
§ niveastã (ni-veás-tã) sf niveasti/niveaste (ni-veás-ti) – (unã cu nveastã)
ex: nj-muri ni-veasta (muljarea, nicuchira); niveastã mushatã, adratã sh-nibã-shatã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi
§ nivisticã (ni-vis-tí-cã) sf nivistitsi/nivistitse (ni-vis-tí-tsi) – zbor tsi s-dzãtsi a unei muljari cãndu easti hãidipsitã; nveastã ma njicã di boi i anj