DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arufec

arufec (a-ru-fécŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) –
1: nduplic niheamã mardzinea di-unã tsãsãturã (fustani, cãmeashi, stranj, etc.) sh-u cos tra s-nu fugã hirili shi si s-aspargã tsãsãtura;
2: talj cu foartica; aroafic, arufearic; (fig: arufec = mãc, mãc multu, u ngljit, mi ndop, u-arucutescu, etc.)
{ro: tivi; tăia cu foarfeca}
{fr: ourler; couper (avec des ciseaux)}
{en: hem; cut (with scissors}
ex: aruficai cãmeasha; truoarã lu-arufeacã (l-talji cu foartica); aruficã (fig: mãcã, u-arucuti) unã cãrvealji ntreagã

§ aroafic (a-rŭá-ficŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) – (unã cu arufec)

§ aruficat (a-ru-fi-cátŭ) adg aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficats (a-ru-fi-cátsĭ), aruficati/aruficate (a-ru-fi-cá-ti) – (tsãsãturã, cãmeashi, fustani, etc.) tsi-lj si nduplicarã shi-lj si cusurã mãrdzinjli; tsi-i tãljat cu foartica
{ro: tivit; tăiat cu foarfeca}
{fr: ourlé; coupé (avec des ciseaux)}
{en: hemmed; cut (with scissors}

§ aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) sf aruficãri (a-ru-fi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aruficã
{ro: acţiunea de a tivi; tăia cu foarfeca; tivire}
{fr: action d’ourler; de couper (avec des ciseaux)}
{en: action of hemming; of cutting (with scissors}

§ aruficãturã (a-ru-fi-cã-tú-rã) sf aruficãturi (a-ru-fi-cã-túrĭ) – mardzinea di tsãsãturã tsi easti aruficatã; loclu iu tsãsãtura easti aruficatã
{ro: tivitură}
{fr: ce qui est ourlé ou coupé; ourlet}
{en: that which is hemmed or cut; hem}

§ arufearic (a-ru-feá-ricŭ) (mi) vb I arufiricai (a-ru-fi-ri-cáĭ), arufiricam (a-ru-fi-ri-cámŭ), arufiricatã (a-ru-fi-ri-cá-tã), arufiricari/arufiricare (a-ru-fi-ri-cá-ri) – (unã cu arufec)
ex: tigãnj cu aloat nivinjit, ca s-nu s-arufearicã (fig: s-nu s-mãcã) multi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

§ hãrios (hã-ri-ósŭ) adg hãrioasã (hã-ri-ŭá-sã), hãriosh (hã-ri-óshĭ), hãrioasi/hãrioase (hã-ri-ŭá-si) – tsi easti mplin di harauã; tsi aspuni multã harauã; hãros, hãrãcop, hãrsit, yios

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oalã

oalã (ŭá-lã) sf oali/oale (ŭá-li) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea, etc.) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; ftinã, vutinã, crup, sut, ghiftã, tengiri, tingeri, tingire;
(expr:
1: oala di noapti = oala tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea, cãndu nu poati (i nu va) si s-ducã la hale;
2: easti oalã-acupiritã = om tsi nu dzãtsi tsi mindueashti dealihea cãndu nu-lj si ndreadzi huzmetea; om tsi shtii s-lji tsãnã misticadzlji shi s-nu zburascã; om tsi nu dutsi zboarã di la un la-alantu;
3: dusi s-adarã oali = muri; dusi s-adarã chirãmidz; mãshcã loclu;
4: cãdzu shoariclu tu oalã = cãdzu muljarea greauã;
5: mi bag iu nu-nj hearbi oala = mi-ameastic tu lucri xeani; nu-nj mutrescu mash di huzmetea-a mea;
6: oala creapã mash cãndu-lj yini oara = lucrili nu s-fac cãndu vrem, s-fac mash cãndu lã yini oara)
{ro: oală}
{fr: pot (en terre), marmite}
{en: earthen pot, cooking pot, kettle}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); unã moashi cu gura hãscatã (angucitoari: oala); oalã di loc; oalã di her; nivinjitã oara, nu creapã oala; oalã di bãcãri; oalã cu mãrcat; hearsi nã oalã di fauã; nu ti-ameasticã iu nu-ts hearbi oala
(expr: stai di-unã parti, nu ti-ameasticã iu nu-ai vãrã lucru, mutrea-ts huzmetea); nigrit, nicljimat, na-l sh-nãs iu nu-lj hearbi oala

§ ulicã (u-lí-cã) sf ulitsi/ulitse (u-lí-tsi) – oalã njicã
{ro: oală mică, ulcică}
{fr: petit pot}
{en: small pot}
ex: tru unã ulicã (oalã njicã) eara un broatic

§ ular (u-lárŭ) sm ulari (u-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi oali (poaci, stamni, etc.); pucear, stãmnar
{ro: olar}
{fr: potier}
{en: potter}
ex: tuti-atseali hori suntu di ulari

§ ulãrii/ulãrie (u-lã-rí-i) sf ulãrii (u-lã-ríĭ) – loclu iu ularlji fac oalili; ducheani iu s-vindu oali
{ro: olărie}
{fr: potterie}
{en: pottery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yin2

yin2 (yínŭ) vb IV shi II vinj (vínjĭŭ) shi vinjii (vi-njíĭ), vinjam (vi-njĭámŭ) shi yineam (yi-neámŭ), vinjitã (vi-njí-tã) shi vinitã (vi-ní-tã) shi yinitã (yi-ní-tã), vinjiri/vinjire (vi-njí-ri) shi viniri/vinire (vi-ní-ri) shi vineari/vineare (vi-neá-ri) shi yineari/yineare (yi-neá-ri) – mi min cãtrã cariva; agiungu iuva i la cariva; agiungu la loclu iu voi (lipseashti) s-mi aflu; (un lucru) agiundzi iuva pitricut di cariva; trec pri la cariva; am orixi (mirachi) s-adar tsiva (s-arãd, s-plãngu, s-mi duc iuva, etc.); am arãdãtsina (am arãzga, izvurãscu, dipun) dit…; agiungu, asescu, trec, lj-fac unã vizitã;
(expr:
1: yini pãnea (aloatlu, mãeaua) = maeaua l-fatsi aloatlu di pãni si s-umflã (s-creascã);
2: vinji laptili = s-acri, s-asparsi laptili;
3: nj-yini oara (s-mor) = nj-dau suflitlu, escu pri moarti, easti oara tsi va lji ncljid ocljilj;
4: nj-yin lãcrinjli = nchisescu s-plãngu;
5: yin la zborlu-a lui = agiungu s-dzãc ca el;
6: nj-yini tu minti = nj-treatsi prit minti;
7: nj-vinji mintea la cap = mi nvitsai minti, tora u-am mintea tutã, isihãsii;
8: nj-yini (nj-sta) pri limbã = escu etim s-dzãc tsiva, cãt ãnj yini s-dzãc tsiva;
9: (cu) cãt yini = (cu) cãt treatsi chirolu;
10: nj-vinji inima la loc = isihãsii, nu mata nj-easti fricã;
11: yini (dupã cariva) = s-aflã (easti tu-unã aradã) dupã cariva;
12: yini arãulu (yini apa, apili) = curã arãulu; s-vearsã arãulu di apa multã tsi ari;
13: un du-ti-yinu = un loc (unã catastasi) iu urdinã multã dunjai;
14: yin tu-un adiljatic = yin unãshunã;
15: aclo sã-lj yinã! = s-patã nipãtsãtili; si s-ducã la drats!; si-l lja neclu!; s-lã hibã di cap! aclo s-lã hibã!)
{ro: veni, sosi; dospi}
{fr: venir, arriver; fermenter, lever}
{en: come, arrive; ferment; rise (bread)}
ex: lj-dzãsh ma nu va s-yinã; vinjirã (agiumsirã) ficiorlji; cuclu si-nj vineari; cãndu yineam (nã minam cãtrã) ncoa; na iu yin doauã alãnduri; nu-ari vãrnu s-yinã; cãndu yinea Crãciun, cãndu yinea Pashti; earã pi scamnul di-amirã vinjirã (s-alinarã dupã el) ficiorlj-a sor-sai; lj-yinea (avea orixi) s-arãdã di-atseali tsi-avdza; lj-yini (ari mirachi) si s-ducã tu polim; nu-nj yini (nu para voi, nu mi tradzi inima) s-fac aestu lucru; lj-yini multu greu; nj-yini jali (nj-si fatsi jali); lasã-l aloatlu s-yinã
(expr: s-creascã) ghini; pãnea nu ari vinjitã
(expr: criscutã, mãeaua nu u featsi s-creascã); cãt yinea
(expr: cãt tritsea chirolu), inatea-a lui crishtea; atumtsea-lj vinji tu
(expr: lj-tricu prit) minti tsiva; iu-ts yini cãnili cu ocljul ca scafa, tr-un adiljatic (unãshunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn