DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

agãrshescu2

agãrshescu2 (a-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agãrshii (a-gãr-shíĭ) shi agãrshai (a-gãr-shĭáĭ), agãrsham (a-gãr-shĭámŭ), agãrshitã (a-gãr-shí-tã) shi agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshiri/agãrshire (a-gãr-shí-ri) shi agãrshari/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) – mi-acatsã (mi furã) somnul; adormu
{ro: adormi}
{fr: (s’)endormir}
{en: fall asleep}
ex: nu apucã s-agãrshascã (s-lu-acatsã somnul) ghini, ghini; agãrsha (furã-l somnul) putsãn; niveasta s-agãrshi (u-acãtsã somnul) shi durnji; agãrshi (adurnji) s-lja un oclju di somnu

§ agãrshit2 (a-gãr-shítŭ) adg agãrshitã (a-gãr-shí-tã), agãrshits (a-gãr-shítsĭ), agãrshiti/agãrshite (a-gãr-shí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã somnul; adurnjit, furat (acãtsat) di somnu
{ro: adormit}
{fr: endormi}
{en: fallen asleep}

§ agãrshat2 (a-gãr-shĭátŭ) adg agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshats (a-gãr-shĭátsĭ), agãrshati/agãr-shate (a-gãr-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agãrshi-ri2/agãrshire (a-gãr-shí-ri) sf agãrshiri (a-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu easti furat di somnu; adurnjiri, acãtsari somnu
{ro: acţiunea de a adormi; adormire}
{fr: action de s’endormir}
{en: action of falling asleep}

§ agãrshari2/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) sf agãrsheri (a-gãr-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ agrã-shescu2 (a-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agrãshii (a-grã-shíĭ) shi agrãshai (a-grã-shĭáĭ), agrãsham (a-grã-shĭámŭ), agrãshitã (a-grã-shí-tã) shi agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshiri/agrãshire (a-grã-shí-ri) shi agrãshari/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) – (unã cu agãrshescu2)

§ agrãshit2 (a-grã-shítŭ) adg agrãshitã (a-grã-shí-tã), agrãshits (a-grã-shítsĭ), agrãshiti/agrãshite (a-grã-shí-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agrãshat2 (a-grã-shĭátŭ) adg agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshats (a-grã-shĭátsĭ), agrãshati/agrãshate (a-grã-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aleg1

aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul

§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;
2: tsi ari aprucheatã (ãlj si deadirã, ari loatã, la unã aleadziri) ma multili voturi; alepsu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cã (cắ) cong – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã la-atseali dzãsi ma ninti, tra s-li limpidzascã (s-li nvãrtushadã, etc.); zbor tsi-l leagã un lucru cu itia di cari s-fatsi; zbor tsi intrã tu ntribarea: cãtse (cã tse)? icã tu apandisea ”cãtse (cã tse)”; cãtse (scriat shi “cã tse”); trãtse (scriat shi “trã tse”); tritse (scriat shi “tri tse”); titse (scriat shi “ti tse”)
{ro: că; căci, fiindcă, pentrucă; pentru ce?... pentrucă}
{fr: que; car, parce que, puisque; pourquoi?... parce que}
{en: that; because; why?... because}
ex: shtea cã curã nã fãntãnã [zborlu “cã”, leagã zborlu “shtea”, cu zboarãli tsi-lj s-adavgã “curã nã fãntãnã”, cari limpidzãscu atseali tsi “shtea” omlu]; cã shtea lãeatsa [zborlu “cã” limpidzashti noima-a zboarãlor di ninti, neaspusi aoa, di zboarãli “shtea lãeatsa” tsi urmeadzã]; cã easti groasã [zbor tsi s-adavgã tra s-aspunã cum easti “lãeatsa”]; ducheai cã suntu tsiva oaminj grei; nji spusirã cã tini murish; cucoate sã-ts cadã creasta, cã nu-nj dishtiptash niveasta [zborlu “cã” leagã zboarãli “s-tsã cadã creasta” di zboarãli “cã nu-nj dishtiptash niveasta” tsi-aspun itia trã cari, cãtse, trã tse]; lji li ded, cã el nji li cãftã; cã, s-fure cã yinj, s-ti ashteptu; agiutor, cã mi nec [zborlu “cã” tsi-aspuni trã cari, trãtse, voi agiutor]; cã tse (tu scriarea-a noastrã: cãtse) nu greshti?, cã nu voi [zborlu “cã” adavgã itia, “nu voi”, trã cari nu greashti, zbor tsi ari noima “itia trã cari, cãtse”]; cã tse (cãtse) nu lu-acumpãri?, cã tse (cãtse) easti scumpu; canda cã [aoa, nu easti ananghi di zborlu “cã”, ma nvãrtushadã noima-a zborlui “canda”, aspunãndului “itia trã cari”] eara di halcumã; canda cã eara ligats; io ti voi cu tuti cã hii arauã; ea cã vinji sh-preftul; Gardani nitsi cã bãneadzã; poati cã eara ghini s-mor; s-easti cã amintsã featã; furi cã nu ari tatã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã furi; nu vor alti si s-minteascã, cã fu featã cã fu nveastã; cã bãgarã i cã nu bãgarã, unã easti

§ cãtse (cã-tsé) prip (scriat cãtivãrãoarã shi “cã-tse”, “cã tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tse (scriat shi trãtse)
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: cãtse (trã cari itii) nu vinjish?, cãtse (trã itia cã) nu putui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsauã

cãtsauã (cã-tsá-ŭã) sf cãtsali/cãtsale (cã-tsá-li) – feamina-a cãnilui; (fig:
1: cãtsauã = muljari multu-arauã; expr:
2: u-angan cãtsaua = fug, li ciulescu; li spãstrescu; li shpirtuescu, li scarmin; li deapin; li cãrtsãnescu; nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlu (ocljilj, zverca); etc.;
3: canda-lj fitã cãtsaua = mi hãrsescu multu di-un lucru tsi nu-ahãrzeashti caishti)
{ro: căţea}
{fr: chienne}
{en: bitch}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); cãtsaua fitã dzatsi cãtsãlj; s-u angãnãm cãtsaua
(expr: s-fudzim cãt ma-agonja) di-aoatsi; nearca atsea cãtsauã (nearca atsea multu lai); mira-a mea cãtsauã (multu arauã, lai); cãtsaua tsi s-ayiuseashti, scoati cãtsãlj orghi; pãn nu da coada cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi; lja nveastã di soi sh-cãtsauã di la oi

§ cãtsãl (cã-tsắlŭ) sm cãtsãlj (cã-tsắljĭ) – cãni tinir di anj (njic); cãni njic;
(expr:
1: cãtsãl di alj = unã parti (filii) dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupiritã cu-unã coaji tsi s-curã, ninti ca si s-bagã tu mãcari;
2: cãtsãl pãrjit = cãni cu perlu limtu)
{ro: căţel}
{fr: jeune chien; petit chien}
{en: young dog; small dog}
ex: nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angucitoari: dintsãlj di cheaptini); am un cãtsãl mushat; s-bãnedz ca un cãtsãl orbu; bãgai tu mãcari doi cãtsãlj di alj

§ cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭŭ) sm, sf cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi), cãtsãlush (cã-tsã-lúshĭ), cãtsãlushi/cãtsãlushe (cã-tsã-lú-shi) – cãtsãl fitat di putsãn chiro; cãtsãl njic; cãtsãlic, cãtsãlac
{ro: căţeluş}
{fr: chien tout jeune; tout petit chien}
{en: very young dog; very small dog}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); yini dupã mini ca cãtsãlush, ca mãnar; cãtsauã loash, cãtsãlush featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cupii/cupie

cupii/cupie (cu-pí-i) sf – multimi di prãvdzã, imiri i agri (oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) tsi s-aflã shi bãneadzã deadun; turmã, surii, suro
{ro: turmă}
{fr: troupeau}
{en: herd}
ex: cupii di oi, tritsea ca-arãuri albi; yin, agiung sh-cupiili; agiumsi paradislu mandrã, mplin di luchi, cupii fãrã cãnj; tu cati cupii s-aflã sh-niscãntsã tsachi; dusirã cupiili (turmili di oi) nhima; tu muntsãlj a noshtri pascu multi cupii di oi sh-di cãpri; muntili di Gramusti alghea di multili cupii di oi tsi-l pãshtea; vidzu cã giumitati di cupii eara moartã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuscru

cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai

§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji

§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}

§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã

§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja

§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deapir1

deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami

§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã

§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dipun

dipun (di-púnŭ) (mi) vb III, II shi I dipush (di-púshĭŭ) shi dipunai (di-pu-náĭ), dipuneam (di-pu-neámŭ) shi dipunam (di-pu-námŭ), dipusã (di-pú-sã) shi dipunatã (di-pu-ná-tã), dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-neá-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) – mi min (njergu, yin, arunic, etc.) cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; mi duc hima (hambla); lu-adar un lucru si scadã; scad pãhãlu (tinjia) a unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hãmblusescu, hlãmbusescu, nãvãlescu, (mi) uselescu, cad; scad
(expr:
1: dipun boatsea = zburãscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slabã, tra nu mi avdã multu lumea ca s-u cãrteascã;
2: dipun budzãli; dipun dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi cãrteashti, mi nvirinedz;
3: dipun nãrli = (i) mi-aspun cama tapin, mi tãpinusescu, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, u-adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi cãrtescu; dipun budzãli (dzeanili, mutrili);
4: dipun armili = mi prudau;
5: dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai minti; nj-adun minti n cap;
6: dipuni arãulu = yini apã multu (di ploai multã, di tuchirea-a neauãljei, etc.) shi s-vearsã arãulu pristi mardzinea-a lui, pristi cãmpul di deavãrliga;
7: dipun tinjia (pãhãlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, pãhãlu-a lucrului; (amirã) dipun di pi scamnu = alas lucrul tsi lu-am sh-lu dau la altu; dau paretisi)
{ro: coborî}
{fr: descendre, baisser}
{en: descend, go down}
ex: dipuni (dã-ti nghios, discali-cã) di pri cal; dipuni-ti (yinu nghios) di pri mer; dipunãndalui di pri gortsu, mutrea s-aflã gortsã coapti; ea, dipuni-ti, tsi-ashteptsã?; dipunea scara (yinea nghios pri scarã); dipusi (nãvãli) di pi arburi; unã caprã dipunea (nãvãlea) dighios tu hãu; nu dipunets di tru tsitati; iu duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusirã (dusirã nghios, la cãmpu) tu arniu; cãntã di dipuni puljlji di pi arburi; furlji dipusirã armili (discãrcarã armili) di pri cal; furlji dipusirã armili
(expr: s-prudeadirã); dipusirã (s-alãsãrã cãtrã nghios, uselirã) muntsãlj shi s-alinarã cupriili; ea, dipuni-l tãmbãrãlu
(expr: fã-l s-asunã ma peagalea, asunã-l ma putsãn); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geadiu

geadiu (gĭa-díŭ) adg geadii/geadie (gĭa-dí-i), geadii (gĭa-díĭ), geadii (gĭa-díĭ) – tsi easi durdur (cãrtilivos, tul, sharafura, avdalcu, etc.); cari dutsi unã banã di om tsi alagã mash dupã muljeri (bãrbats), paradz, beari, glindisiri, etc.; pushclju, pushtean, pushtan, pushtu
{ro: zvăpăiat, zăpăcit, desfrânat}
{fr: déréglé, folâtre, sans tenue, dépravé}
{en: scatter-brained, playful, depraved (morally)}
ex: geadia-lj (avdalca-lj, chiruta-lj) di niveastã eara ndreaptã; ti nã featã, nã geadii (nã sharafura, pushclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã