oaspi/oaspe (ŭás-pi) sm, sf, adg oaspitã (ŭás-pi-tã), oaspits (ŭás-pitsĭ), oaspiti/oaspite (ŭás-pi-ti) –
1: omlu cu cari ti-aducheshti aprucheat sufliteashti (cã vã vrets, cã el mindueashti unã soi cu tini, cã avets idyili intiresi, etc.); sots, cushuri, fãrtat;
2: om tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) la cariva (s-mãcã, s-facã muabeti, s-doarmã, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; musafir;
(expr:
1: trã oaspi, u-ardi tãmbarea (u-ardi casa) = trã oaspi, fatsi itsi s-hibã; trã oaspi s-fatsi curbani;
2: oaspili tsi aflã, nu tsi mindueashti mãcã = cãndu fãtsearea-a unui lucru nu-i tu putearea-a ta s-lu fatsi, va s-lu-aprochi ashi cum easti, cum yini, nu cum lu vrei tini;
3: cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi = va s-tsã u ai mintea, s-tsã ai cãshtigã cu-atsel tsi nu-l cunoshti ma s-aspuni bun shi-ts tãxeashti multi)
{ro: prieten; oaspete, musafir}
{fr: ami, connaissance; convive, invité}
{en: friend, acquaintance; guest, visitor}
ex: oaspili (sotslu) s-caftã ma multu di foc sh-di apã; bunjlji oaspits (sots) s-vor di pri frats (ma multu di frats); oaspili (acljimatlu, musafirlu) nu s-ashteaptã cu mãcarea, ma cu gura; oaspi ca oaspi (sots ca sots) ma darea-loarea curatã s-u-avem; mãcash, oaspe! (fãrtate, cushuri; icã musafire!); ore, oaspe! (cushuri!; icã musafire!); nãsi nã suntu oaspiti (soatsã) buni; bunlu oaspi, cãtu-s-dzãts, ahãt fatsi; oaspi veclju, cãni veclju; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã; nu-alasã oaspili veclju, s-acats noulu; oaspili casã adarã, casã nu aspardzi; oaspili atsel bunlu tu ananghi s-cunoashti; acats un oaspi nou? vecljul s-nu lu-agãrsheshti; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; earam oaspi (acljimat, musafir) la el acasã; him oaspits (sots) bunj; tsã vinji oaspili (sotslu; icã, atsel tsi-l cãlisish); di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi
§ uspitoanji/us-pitoanje (us-pi-tŭá-nji) sf uspitoanji/uspitoanje (us-pi-tŭá-nji) – (unã cu oaspitã)
ex: di atumtsea nã him uspitoanji (oaspiti, soatsã)
§ uspitsãlji/uspitsãlje (us-pi-tsắ-lji) sf uspitsãlji/us-pitsãlje (us-pi-tsắ-lji) shi uspitsãlj (us-pi-tsắ-ljĭ) –
1: vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji (sotslji) un cu-alantu;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi aproachi oaspits; uspitlãchi, filii, sutsãlji, musafirlãchi
{ro: prietenie; primire de musafiri}
{fr: amitié; état d’hôte, d’étranger reçu par hospitalité}
{en: friendship; art (state) of receiving guests}
ex: u-asparsim uspitsãlja (uspitlãchea, filia); aveam cu el mari uspitsãlji; cara s-cunuscurã sh-ligarã uspitsãlji; lipseashti s-caftsã uspitsãlja-a unui ahtari om; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã
§ nioas-pi/nioaspe (ni-ŭás-pi) sm, sf, adg nioaspitã (ni-ŭás-pi-tã), nioaspits (ni-ŭás-pitsĭ), nioaspiti/nioaspite (ni-ŭás-pi-ti) – atsel tsi nu easti oaspi cu cariva ma lu-aurashti shi nu-lj va bunlu (va sã-lj facã arãu); hazmu, azmu, ehtru, ehtur, dushman
{ro: duşman}
{fr: ennemi}
{en: enemy}
ex: am multsã nioaspits (dushmanj); sã s-batã cu un nioaspi (ehtru) vitsin; nioaspitslji (dushmanjlji) lj-aflarã oara
§ uspitlãchi/uspitlãche (us-pit-lắ-chi) sf uspitlãchi (us-pit-lắchĭ) – (unã cu uspitsãlji)
ex: uspitlãchi sãnãtoasã
§ niuspitsãlji/niuspitsãlje (ni-us-pi-tsắ-lji) sf niuspitsãlj (ni-us-pi-tsắljĭ) – atsea (ura, nivrearea) tsi u poartã un fatsã di tsiva i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fatsã di alantu) shi mirachea tsi u au tra sã-sh facã arãu; dushmãnilji, amahi, cãrezi, hãseanlichi, ehtrã, ihtrilji, ehtrilji, zãti, shãrã, sheri
{ro: duşmănie}
{fr: inimitié, hostilité}
{en: enmity, hostility}
§ paraoaspi/paraoaspe (pa-ra-ŭás-pi) sm, sf, adg paraoaspitã (pa-ra-ŭás-pi-tã), paraoaspits (pa-ra-ŭás-pitsĭ), paraoaspiti/para-oaspite (pa-ra-ŭás-pi-ti) – oaspili-a unui oaspi
{ro: prietenul unui prieten; musafirul unui prieten}
{fr: ami d’un ami, hôte d’un ami}
{en: friend of a friend, guest (host) of a friend}
§ uspets (us-pétsŭ) sn uspetsuri (us-pé-tsurĭ) – measã cu multã mãcari sh-beari; measã la cari suntu-acljimats multã soi sh-oaspits; tri-tsearea-a chirolui cu oaspits (cu muabeti, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.); ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, festã, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi
{ro: ospăţ}
{fr: banquet, dîner, repas}
{en: banquet, feast, dinner, meal}
ex: picurarlu acljimã la uspets (measã) fãrtat-su; lu-arisea si s-ducã n uspets; l-tsãnu uspetslu (ziafetea, gimbusea) nauã dzãli; si-lj talji oaea, s-lj-u facã uspets; mi dush uspets (mi dush la ziafeti) la dada; chinsi tsal Naum uspets (si s-ducã uspets, la measã); s-nj-alas uspetslu (zia-fetea); uspetslu nu tsãnu multu; nã cljimã la un uspets (unã measã, gimbusi) cu cealgageadz
§ uspitedz (us-pi-tédzŭ) vb I uspitai (us-pi-táĭ), uspitam (us-pi-támŭ), uspitatã (us-pi-tá-tã), uspita-ri/uspitare (us-pi-tá-ri) – ashteptu (lu-aprochi) pri cariva oaspi n casã; l-cãlisescu pri cariva n casã shi-lj dau s-mãcã; acljem lumi uspets; filipsescu
{ro: ospăta}
{fr: donner l’hospitalité}
{en: receive hospitality, have for dinner, entertain}
ex: nã mindueam cum s-lu uspitãm (s-lu filipsim); nã uspitã (nã featsi uspets) tuts tu casili-a lui trei dzãli, cãt featsi chiro slab
§ uspitat (us-pi-tátŭ) adg uspitatã (us-pi-tá-tã), uspitats (us-pi-tátsĭ), uspitati/uspitate (us-pi-tá-ti) – tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit) di cariva n casã, la measã; filipsit
{ro: ospătat}
{fr: qui a donné (reçu) l’hospitalité}
{en: who has received hospitality, had for dinner, entertained}
§ uspitari/uspitare (us-pi-tá-ri) sf uspitãri (us-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uspiteadzã icã easti uspitat; filipsiri
{ro: acţiunea de a ospăta}
{fr: action de donner l’hospitalité}
{en: action of receiving hospitality, of having for dinner, of entertaining}
§ uspitãrii/uspitãrie (us-pi-tã-rí-i) sf uspitãrii (us-pi-tã-ríĭ) – loc iu lumea poati si s-ducã tra s-mãcã; hani, mianei, mieni, lucantã
{ro: ospătărie}
{fr: restaurant}
{en: restaurant}
ex: intrãm tu-unã uspitãrii tra s-mãcãm pãni
