DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncernu

ncernu (ncér-nu) adg ncernã (ncér-nã), ncernji (ncér-nji), ncer-ni/ncerne (ncér-ni) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; tsi sta ntunicat la fatsã shi nu lj-arãdi gura dip; tsi nu para zburashti shi easti chirut tu minduiri; tsi nu poati s-aflã tsiva tsi s-lu hãriseascã tu banã; tsi easti lipsit di tihi (hãrãcupilji, harauã); tsi s-aflã tu jali; cernu, mpumurat, ãmpu-murat, mundo; marat, curbisit, cacomir, pustu, etc.
{ro: mohorât, sumbru; nenorocit}
{fr: sombre, obscursi par les nuages, malheureux}
{en: somber, dark, gloomy, overcast; unfortunate, miserable}
ex: aman, aman zghilea lailu ncernu (corbul); s-ma bat cu turcul ncernu (tihilai); o, ncerna (tihilaea)-atsea di mirã!; ncerna pirifanji!; eu, ncernul (corbul di mini) mi tuchescu; ncernu shi corbu

§ cernu (cér-nu) adg cernã (cér-nã), cernji (cér-nji), cerni/cerne (cér-ni) – (unã cu ncernu)
ex: toamna cernã (ntunicatã, cu ploi sh-fãrã soari) cãndu s-yinã

§ nciurnichedz (ncĭur-ni-chĭédzŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciur-nicare (ncĭur-ni-cá-ri) – fac tra s-hibã ca ntunearic cu putsãnã lunjinã; (chirolu) sã ntunicã ca atumtsea cãndu tserlu easti mplin di niori icã acatsã s-cadã noaptea; (mi) ntunic la fatsã, niuredz, fatsa nj-easti ncernã shi nu-aspuni nitsiunã harauã, nji sã ntunicã videarea, nciornic, ãnciornic, ntunic
{ro: întuneca}
{fr: (s’)obs-curcir}
{en: darken}
ex: ocljilj nã si nciurnicarã (ntunicarã)

§ nciornic (ncĭór-nicŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) – (unã cu nciurnichedz)

§ nciurnicat (ncĭur-ni-cátŭ) adg nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicats (ncĭur-ni-cátsĭ), nciurnicati/nciurnicate (ncĭur-ni-cá-ti) – (chirolu, fatsa, etc.) tsi sã ntunicã shi s-niurã; ãnciurnicat, ntunicat, niurat, ncljis, etc.
{ro: întunecat}
{fr: obscurci}
{en: darkened}

§ nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) sf nciurnicãri (ncĭur-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ntunicã; ãnciurnicari, ntunicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nior

nior (ni-órŭ) sm niori (ni-órĭ) shi sn nioari/nioare (ni-ŭá-ri) – adunãturã di aburi dit tser ãnsus cari pot s-cadã pri loc ca ploai i neauã; nãur, nor, nuor, nãor;
(expr: beau (mãc) niorlji = hiu gionj sh-alag (azboiru) multu agonja)
{ro: nor, nour}
{fr: nuage}
{en: cloud}
ex: di soari nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); niori acoapirã tserlu; s-arãspãndirã niorlji; niori lã avea nvãlitã muntsãlj; un nior lai shi murnu; muntsãlj ca s-aibã niori; chinisirã ca nioarili giunari; muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari; sfulgu di nioari; ca nã umbrã di nioari; aumbri shi nioari; si zghilescu pãn di nioari; si-nj yinã dit nioari; s-featsi ahãt gioni di-azboairã prit niori; un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea
(expr: azbuira multu-agonja) di gioni shi di-azbuirãtor; calj azbuirãtori, tsi mãca loclu shi bea niorlji, s-lu-aducã aclo

§ nãur1 (nã-úrŭ) sm nãuri (nã-úrĭ) – (unã cu nior)
ex: umbra tsi, tu fuga mari, u-alasã un nãur (nior); pisti giuguri cresc anarga lãi nãuri (niori); nãurlui shi vimtului

§ nãor (nã-órŭ) sm nãori (nã-órĭ) – (unã cu nior)

§ nor1 (nórŭ) sm nori (nórĭ) – (unã cu nior)
ex: dupã nor (nior) shi dupã soari; deadi soarli pãn di nor (nior); ari oaminj multsã ca norlu (niorlu); pri cãrãrli a norlor (niorlor)

§ nuor (nu-órŭ) sm nuori (nu-órĭ) – (unã cu nior)
ex: nu s-dusirã nuorlji di pi tser

§ niureadzã (ni-u-reá-dzã) vb unipirs niurã (ni-u-rắ), niura (ni-u-rá), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori; nuoreadzã, nãureadzã, nureadzã, vãrcuseashti
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
ex: acãtsã s-niureadzã; niurarã muntsãlj shi vãljuri; niurã nafoarã

§ niuredz (ni-u-rédzŭ) vb I niurai (ni-u-ráĭ), niuram (ni-u-rámŭ), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – mi ntunic la fatsã, dipun dzeanili; adun sufrãntsealili; chicusescu; nuoredz, nãuredz, nuredz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn