DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats
(expr: dats di mãnear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncernu

ncernu (ncér-nu) adg ncernã (ncér-nã), ncernji (ncér-nji), ncer-ni/ncerne (ncér-ni) – tsi easti ntunicat shi scutidos ca dzua cu tserlu mplin di niori grei; tsi sta ntunicat la fatsã shi nu lj-arãdi gura dip; tsi nu para zburashti shi easti chirut tu minduiri; tsi nu poati s-aflã tsiva tsi s-lu hãriseascã tu banã; tsi easti lipsit di tihi (hãrãcupilji, harauã); tsi s-aflã tu jali; cernu, mpumurat, ãmpu-murat, mundo; marat, curbisit, cacomir, pustu, etc.
{ro: mohorât, sumbru; nenorocit}
{fr: sombre, obscursi par les nuages, malheureux}
{en: somber, dark, gloomy, overcast; unfortunate, miserable}
ex: aman, aman zghilea lailu ncernu (corbul); s-ma bat cu turcul ncernu (tihilai); o, ncerna (tihilaea)-atsea di mirã!; ncerna pirifanji!; eu, ncernul (corbul di mini) mi tuchescu; ncernu shi corbu

§ cernu (cér-nu) adg cernã (cér-nã), cernji (cér-nji), cerni/cerne (cér-ni) – (unã cu ncernu)
ex: toamna cernã (ntunicatã, cu ploi sh-fãrã soari) cãndu s-yinã

§ nciurnichedz (ncĭur-ni-chĭédzŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciur-nicare (ncĭur-ni-cá-ri) – fac tra s-hibã ca ntunearic cu putsãnã lunjinã; (chirolu) sã ntunicã ca atumtsea cãndu tserlu easti mplin di niori icã acatsã s-cadã noaptea; (mi) ntunic la fatsã, niuredz, fatsa nj-easti ncernã shi nu-aspuni nitsiunã harauã, nji sã ntunicã videarea, nciornic, ãnciornic, ntunic
{ro: întuneca}
{fr: (s’)obs-curcir}
{en: darken}
ex: ocljilj nã si nciurnicarã (ntunicarã)

§ nciornic (ncĭór-nicŭ) (mi) vb I nciurnicai (ncĭur-ni-cáĭ), nciurnicam (ncĭur-ni-cámŭ), nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) – (unã cu nciurnichedz)

§ nciurnicat (ncĭur-ni-cátŭ) adg nciurnicatã (ncĭur-ni-cá-tã), nciurnicats (ncĭur-ni-cátsĭ), nciurnicati/nciurnicate (ncĭur-ni-cá-ti) – (chirolu, fatsa, etc.) tsi sã ntunicã shi s-niurã; ãnciurnicat, ntunicat, niurat, ncljis, etc.
{ro: întunecat}
{fr: obscurci}
{en: darkened}

§ nciurnicari/nciurnicare (ncĭur-ni-cá-ri) sf nciurnicãri (ncĭur-ni-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva sã ntunicã; ãnciurnicari, ntunicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

negurã

negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã

§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari

§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã

§ nigureadzã (ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs nigurã (ni-gu-rắ), nigura (ni-gu-rá), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – (negura, andara) acoapirã loclu; cadi (yini, s-alasã, s-ashtearni) negura pristi loc; ntunicã, ntunearicã, niureadzã; (fig: nigureadzã = sã ntunicã chirolu, fatsa, videarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nior

nior (ni-órŭ) sm niori (ni-órĭ) shi sn nioari/nioare (ni-ŭá-ri) – adunãturã di aburi dit tser ãnsus cari pot s-cadã pri loc ca ploai i neauã; nãur, nor, nuor, nãor;
(expr: beau (mãc) niorlji = hiu gionj sh-alag (azboiru) multu agonja)
{ro: nor, nour}
{fr: nuage}
{en: cloud}
ex: di soari nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); niori acoapirã tserlu; s-arãspãndirã niorlji; niori lã avea nvãlitã muntsãlj; un nior lai shi murnu; muntsãlj ca s-aibã niori; chinisirã ca nioarili giunari; muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari; sfulgu di nioari; ca nã umbrã di nioari; aumbri shi nioari; si zghilescu pãn di nioari; si-nj yinã dit nioari; s-featsi ahãt gioni di-azboairã prit niori; un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea
(expr: azbuira multu-agonja) di gioni shi di-azbuirãtor; calj azbuirãtori, tsi mãca loclu shi bea niorlji, s-lu-aducã aclo

§ nãur1 (nã-úrŭ) sm nãuri (nã-úrĭ) – (unã cu nior)
ex: umbra tsi, tu fuga mari, u-alasã un nãur (nior); pisti giuguri cresc anarga lãi nãuri (niori); nãurlui shi vimtului

§ nãor (nã-órŭ) sm nãori (nã-órĭ) – (unã cu nior)

§ nor1 (nórŭ) sm nori (nórĭ) – (unã cu nior)
ex: dupã nor (nior) shi dupã soari; deadi soarli pãn di nor (nior); ari oaminj multsã ca norlu (niorlu); pri cãrãrli a norlor (niorlor)

§ nuor (nu-órŭ) sm nuori (nu-órĭ) – (unã cu nior)
ex: nu s-dusirã nuorlji di pi tser

§ niureadzã (ni-u-reá-dzã) vb unipirs niurã (ni-u-rắ), niura (ni-u-rá), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori; nuoreadzã, nãureadzã, nureadzã, vãrcuseashti
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
ex: acãtsã s-niureadzã; niurarã muntsãlj shi vãljuri; niurã nafoarã

§ niuredz (ni-u-rédzŭ) vb I niurai (ni-u-ráĭ), niuram (ni-u-rámŭ), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – mi ntunic la fatsã, dipun dzeanili; adun sufrãntsealili; chicusescu; nuoredz, nãuredz, nuredz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãrcuseashti

vãrcuseashti (vãr-cu-seásh-ti) vb unipirs (pirs 3-a) vãrcusi (vãr-cu-sí), vãrcusea (vãr-cu-seá), vãrcusitã (vãr-cu-sí-tã), vãrcusi-ri/vãrcusire (vãr-cu-sí-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori (s-alãceashti); niureadzã, nuoreadzã, nureadzã
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}

§ vãrcusit2 (vãr-cu-sítŭ) adg vãrcusitã (vãr-cu-sí-tã), vãrcusits (vãr-cu-sítsĭ), vãrcusiti/vãrcusite (vãr-cu-sí-ti) – (tserlu) acupirit (alãcit) di niori; alãcit, niurat, nuorat, nurat
{ro: înnnorat}
{fr: couvert de nuages, nuageux}
{en: cloudy, darkened with clouds}

§ vãrcusiri2/vãrcusire (vãr-cu-sí-ri) sf vãrcusiri (vãr-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu niureadzã tserlu; acupirirea-a tserlui cu niori; alãciri, nuorari, nurari
{ro: acţiunea de a se înnora}
{fr: action de se couvrir de nuages}
{en: action of clouding, of the sky darkening with clouds}

§ vurcuseashti (vur-cu-seásh-ti) vb unipirs vurcusi (vur-cu-sí), vurcusea (vur-cu-seá), vurcusitã (vur-cu-sí-tã), vurcusiri/vurcusire (vur-cu-sí-ri) – (unã cu vãrcuseashti)

§ vurcusit2 (vur-cu-sítŭ) adg vurcusitã (vur-cu-sí-tã), vurcusits (vur-cu-sítsĭ), vurcusiti/vurcusite (vur-cu-sí-ti) – (unã cu vãrcusit2)

§ vurcusiri2/vurcusire (vur-cu-sí-ri) sf vurcusiri (vur-cu-sírĭ) – (unã cu vãrcusiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã