DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acheryiu

acheryiu (a-chĭér-yĭu) adg acheryi/acherye (a-chĭér-yi), acheryi (a-chĭér-yi), acheryi/acherye (a-chĭér-yi) – tsi s-fatsi (tsi creashti, tsi s-amintã, tsi s-aflã, etc.) atumtsea cãndu nu lipseashti; nivrut, niuidisit
{ro: inoportun}
{fr: inopportun}
{en: inopportune}

§ achira (á-chi-ra) adv – tsi s-fatsi (tsi creashti, tsi s-amintã, tsi s-aflã, etc.) nãinti di oara cãndu lipseashti si s-facã di-aradã; timpuriu
{ro: prematur}
{fr: prématurément}
{en: premature}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

picurar

picurar (pi-cu-rárŭ) sm picurari (pi-cu-rárĭ) – om (di-arada cu-arugã) tsi aveaglji, pashti, ari vrundida-a oilor sh-fatsi sh-cashlu la stani; baci, cãshar;
(expr:
1: easti picurar = easti om cari, di-aradã) nu para ari carti, nu para shtii multi, easti ca hazo, prostu, nipilixit, etc.;
2: puljlu picurar = agru-pulj cunuscut trã ciuciula tsi u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai;
3: banã di picurar = banã di om aplo, isihã, fãrã ghideri;
4: cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tra s-nu s-acatsã di-un un lucru, macã lj-easti fricã di-atseali tsi va patã cu-adrarea-a lui, i nu lu-arãsescu urmãrli;
5: coada cap easti la noi, sh-luplu picurar la oi; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu caplu-a unei sutsatã easti un om niuidisit s-facã lucrul, icã ari alti intiresi shi-sh mutreashti mash huzmetea-a lui, nu atseali a sutsatiljei;
6: di la coada-a oilor, s-cunoashti bunlu picurar = omlu bun s-cunoashti dupã cum sh-lu fatsi lucrul; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã pravda tsi easti grasã, s-caftã la coadã; macã coada easti grasã, ashi easti sh-pravda];
7: tsi shtii picurarlu di dupã coada-a oilor? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu-au di-iu s-li cunoascã, cã bana-a lor lj-ari tsãnutã, di-aradã, diparti di-aesti lucri; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã, di itia cã suntu cama alãgats, cãrvãnarlji s-lugursescu ma cu minti dicãt picurarlji])
{ro: păstor, cioban}
{fr: berger}
{en: shepherd}
ex: picurar cu percea lungã; picurarlji cãndu-au minti, ncaltsã sh-puriclu; picurarlji unãoarã pri mes dipun tu pãzari; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; o, lai picurare!
(expr: o, lai glare!);

§ picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭŭ) sm picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭ) – picurar njic (di ilichii i boi)
{ro: ciobănaş}
{fr: petit berger}
{en: little (small) shepherd}

§ picu-rãroanji/picurãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) sf picurãroanji/pi-curãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) – muljari tsi lucreadzã la oi, aveaglji sh-pashti oili; muljarea-a unui picurar
{ro: păstoriţă, nevastă de cioban}
{fr: bergère, femme de berger}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pilafi/pilafe

pilafi/pilafe (pi-lá-fi) sf pilãfuri (pi-lắ-furĭ) – uriz hertu, di-aradã cu zãrzãvãts shi dzamã di carni;
(expr:
1: l-fac pilaf = lj-dau un shcop sãnãtos, l-vatãm di bãteari;
2: piper pisti pilafi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-ameasticã tu lucri xeani, tu lucri niuidisiti)
{ro: pilaf}
{fr: pilaf, riz à la turque}
{en: pilaf}

§ pilaf (pi-láfŭ) sn pilãfuri (pi-lắ-furĭ) – (unã cu pilafi)

§ pileafi/pileafe (pi-leá-fi) sf pilehi (pi-léhĭ) – (unã cu pilafi)
ex: nã featsi pileafi trã tsinã di mãcãm; nã featsi pileafi
(expr: nã vãtãmã di shcop)

§ piljafi/piljafe (pi-ljĭá-fi) sf piljehi (pi-ljĭéhĭ) – (unã cu pilafi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piper

piper (pi-pérŭ) sm fãrã pl –
1: unã soi di plantã tsi s-angãrlimã pri alti planti (ca unã climãtãryeaua) sh-cari fatsi yimishi njits (ca unã soi di gãrnutsã) tsi au unã anjurizmã aparti sh-un gustu tsi ardi;
2: gãrnutsãli uscati criscuti pri planta di piper cari s-bagã tu mãcãri (i mãtsinati pristi mãcãri, dupã tsi suntu adrati) tra s-lã da unã nustimadã aparti;
(expr:
1: piper lai = gãrnutlu uscat di piper (tsi ari unã hromã lai);
2: piper arosh = pulbiri di pipercã aroshi, uscatã, tsi ardi;
3: piper ãntr-oclji = (zbor abrashcu) tsi usturã, tsi ardi ca piperlu cãndu lu-aruts tu oclji; s-dzãtsi cãndu lu urgheshti pri cariva;
4: mi-adar piper tu fatsã = arushescu tu fatsã, di-arshini, poati, ashi cum s-fatsi omlu cãndu bagã multu piper ãn gurã;
5: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
6: piper pisti pileafi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-ameasticã tu lucri xeani, tu lucri niuidisiti;
7: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
8: s-nu-aruts piper tu mãcari xeanã = nu ti-amistica tu lucrili-a altui; mutrea-ts lucrul a tãu)
{ro: piper (arbore şi fruct)}
{fr: poivrier, poivre}
{en: pepper-plant, pepper}
ex: bãgash sari sh-piper; bãgã multu piper tu ghelã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; toarnã cu mãshitsa-a ljei tutã pipilitsa, cu sari sh-cu piper, tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap, ta s-lji yinã mintea; dusi di u mulje tu-unã pipilitsã cu piper arosh; va piper ãn gurã
(expr: …tra si zburascã cum lipseashti, icã s-nu zburascã dip); tuts s-adra piper tu fatsã
(expr: arosh ca piperlu di-arshini); piper lai (dit gãrnutsãli di piper), piper arosh (di piperchi); tsi-ts lipsea, mãrate preftu, s-aruts piper tu xeanã mãcari
(expr: s-ti-ameastits tu lucri xeani)!

§ chiper1 (chi-pérŭ) sm fãrã pl – (unã cu piper)
ex: chiper (piper) trã (arcari tu) oclji

§ mpipiredz (mpi-pi-rédzŭ) vb I mpipirai (mpi-pi-ráĭ), mpipiram (mpi-pi-rámŭ), mpipiratã (mpi-pi-rá-tã), mpipirari/mpipirare (mpi-pi-rá-ri) – aruc piper (tu mãcari); pipiredz;
(expr:
1: mi mpipiredz = mi cãrteashti, mi nvirinedz;
2: mpipiredz foc; mpipiredz turbat = mpipiredz multu, bag multu di multu piper;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uidii/uidie

uidii/uidie (uĭ-dí-i) sf uidii (uĭ-díĭ) – harea tsi u au doi (i ma multsã) oaminj (lucri) tra si sh-undzeascã, si sh-u-aducã un cu-alantu (s-hibã unã soi); uidizmã, uidisiri, udisetsã, undziri, adu-tseari, aducã, eshã
{ro: asemănare}
{fr: ressemblance, pareil, egal}
{en: resemblance}
ex: aleadzi-ts di uidia-a ta (di soea-a ta, di un ca tini, tsi sh-u-adutsi cu tini); tu sots fãrã uidii (tsi nu-au preaclji); ma Gioga nu sh-ari uidia (nu sh-ari vãr s-lj-undzeascã; nu sh-ari preaclji); di-altã parti-lj vinji ghini, cã lj-aflã omlu sh-uidia

§ uidisescu (uĭ-di-sés-cu) (mi) vb IV uidisii (uĭ-di-síĭ), uidiseam (uĭ-di-seámŭ), uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisiri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) – fac ca hãrli (fatsa, boea, mushuteatsa, etc.) tsi li ari un, s-hibã unã soi (s-undzeascã) cu-atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri (undzescu) cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj yini tamam); udisescu, idusescu, uidescu, undzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, sãmãrusescu, ndreg
{ro: (se) asemăna; potrivi, (se) adapta}
{fr: ressembler, être pareil; arranger, (s’)adapter}
{en: resemble; arrange, fit, adapt}
ex: doilji nã uidisim (undzim); a vãrnui nu-lj si uidisea (nu-lj yinea ghini) stranjili; nu mi uidisescu cu tini (nu nj-u-aduc cu tini, nu hiu ca tini); uidisea dauãli capiti ghini (fã-li si sã ndreagã tamam un cu-alantu); doilji suntu uidisits (au idyili hãri), tiniri sh-avuts; dzã-nj ma s-pots, tsi ti uidiseashti (tsi tsã si ndreadzi) cu nãsã?; bagã cljiitsa tu cljai, nu s-uidiseashti; dupã tsi va s-li uidisescu (s-li ndreg) lucrili va sã nchisescu sh-mini; truoarã nãsã uidisi (ndreapsi) nã minciunã; ghini li uidisish (li ndreapsish)

§ uidisit (uĭ-di-sítŭ) adg uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisits (uĭ-di-sítsĭ), uidisiti/uidisite (uĭ-di-sí-ti) – tsi sh-u-adutsi tu hãri cu-un altu; (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj si ndreadzi ghini (tsi-lj yini tamam ghini); udisit, idusit, uidit, undzit, tsi sh-u-adutsi, tiryisit, sãmãrusit, ndreptu
{ro: asemănat; potrivit, adaptat}
{fr: ressemblé, qui est pareil; arrangé, adapté}
{en: resembled; arranged, fit, adapted}
ex: hits uidisits (vã undzits, hits unã soi)

§ uidisi-ri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) sf uidisiri (uĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-uidiseashti tsiva icã un sh-undzeashti cu cariva; adutseari cu cariva; udisiri, idusiri, uidiri, undziri, undzeari, tiryisiri, sãmãrusiri, ndridzeari; uidii, uidizmã, udisetsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn