1: atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã di la unã cali; abatiri, abãteari, pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi s-astãmã-seashti di la lucrul tsi lu-adarã; dispãrtsãri, mpãrtsãri, disfãtseari, astãmãtsiri, dãnãsiri, pãpsiri, ntsãrcari, acumtinari, chindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljari, astãljari, disicari
{ro: acţiunea de a abate, de a despărţi; de a opri, de a separa; abatere, despărţire, oprire, separare}
{fr: action de dériver (un cours d’eau); de (se) séparer; de sevrer (enfant, agneau); de couper, de trancher (court)}
{en: action of diverting (water, stream); of stopping, of weaning (child, lamb)}
ex: curmarea (ntsãrcarea) a njitslor, a njeljlor

§ nicurmat1 (ni-cur-mátŭ) adg nicurmatã (ni-cur-má-tã), nicurmats (ni-cur-mátsĭ), nicurmati/nicurmate (ni-cur-má-ti) –
1: tsi nu s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi nu s-ari datã di-unã parti; neabãtut, nipãrãmirsit, nipãrmãrãsit, nipãrmãsit;
2: tsi nu s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi nu-ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; nidipãrtat; nidispãrtsãt, nimpãrtsãt, nidisfãcut, neastãmãtsit, nidã-nãsit, nipãpsit, nintsãrcat, neacumtinat, nichindruit;
3: tsi nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljat, neastãljat, nidisicat
{ro: neabătut, nedespărţit; neoprit, neseparat}
{fr: non dérivé (un cours d’eau); non séparé; non sevré (enfant, agneau); non coupé, non tranché (court)}
{en: not diverted (water, stream); not stopped, not weaned (child, lamb)}

§ nicurmari1/nicur-mare (ni-cur-má-ri) sf nicurmãri (ni-cur-mắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-abati di la unã cali; neabatiri, neabãteari, nipãrã-mirsiri, nipãrmãrãsiri, nipãrmãsiri;
2: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-dipãrteadzã di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi nu-astãmã-seashti lucrul tsi lu-adarã; nidipãrtari, nidispãrtsãri, nimpãrtsãri, nidisfãtseari, neastãmãtsiri, nidãnãsiri, nipãpsiri, nintsãrcari, neacumtinari, nichindruiri;
3: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; nitãljari, neastãljari, nidisicari
{ro: acţiunea de a nu (se) abate, de a nu (se) despărţi; de a nu (se) opri, de a nu (se) separa}
{fr: action de ne pas dériver (un cours d’eau); de ne pas (se) séparer; de ne pas sevrer (enfant, agneau); de ne pas couper, de ne pas trancher (court)}
{en: action of not diverting (water, stream); of not stopping, of not weaning (child, lamb)}

§ nicurmat3 (ni-cur-mátŭ) adv – tsi nu-astãmãtseashti; tsi nu s-acumtinã dip; neacumtinat, neacumtinit, dipriunã, etc.
{ro: neîncetat, mereu, încontoinuu}
{fr: sans cessé}
{en: without stop}
ex: ts-u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat (fãrã s-astãmãtseascã)

§ pricurmu (pri-cúr-mu) (mi) vb I pricurmai (pri-cur-máĭ), pricurmam (pri-cur-mámŭ), pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmari/pricurmare (pri-cur-má-ri) – dãnãsescu trã putsãn chiro atsea tsi fac (tra s-mi discurmu, bunãoarã, s-ashteptu s-ved ma s-lu fac lucrul cum lipseashti, etc.); astãmãtsescu di cãndu-cãndu un lucru tsi s-fatsi; lj-astalj zborlu-a unui tsi zburashti; curmu, dãnãsescu, astãmã-tsescu, etc.
{ro: întrerupe}
{fr: interrompre}
{en: interrupt}
ex: pricurmã (l-featsi s-dãnãseascã, si s-curmã) a tãu niho di jali

§ pricurmat (pri-cur-mátŭ) adg pricurmatã (pri-cur-má-tã), pricurmats (pri-cur-mátsĭ), pricurmati/pricurmate (pri-cur-má-ti) – (lucru) tsi easti astãmãtsit (di-arada ti niheamã chiro icã di cãndu-cãndu); (om) a curi zbor easti tãljat; curmat, dãnãsit, astãmãtsit, etc.
{ro: întrerupt}
{fr: interrompu}
{en: interrupted}

§ pricurma-ri/pricurmare (pri-cur-má-ri) sf pricurmãri (pri-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti astãmãtsit trã putsãn chiro (di cãndu-cãndu)
{ro: acţiunea de a întrerupe}
{fr: action d’inter-rompre}
{en: action of interrupting}

{ro: acţiunea de a paşte}
{fr: action de (faire) paître)}
{en: action of grazing}

§ pãshtea-ri/pãshteare (pãsh-teá-ri) sf pãshteri (pãsh-térĭ) – (unã cu pãshteari)
ex: ma sh-pãshtea unã pãshteari! (ma tsi-sh pãshtea ahãntu ghini!)

§ pãshuni/pãshune (pã-shĭú-ni) sf pãshunj (pã-shĭúnjĭ) – loclu cu earbã iu pascu prãvdzãli; earba tsi creashti pri-aestu loc sh-easti bunã trã pãshteari; pãshteari; (fig: pãshuni = hrana hunipsitã tsi s-aflã tu pãnticlu-a prãvdzãlor tãljati; pãsturã)
{ro: păşune}
{fr: pâturage; nourriture qui se trouve dans le ventre d’un animal}
{en: pasture, grazing ground; food found in the belly of the animal}
ex: suntu tu muntsãlj a noshtri multi shi avuti pãshunj (locuri cu earbã); nu-ari scoasã oili la pãshuni (loclu di pãshteari); nj-ari pãshuni (earbã trã pãshteari) bunã loclu; acumpãrã muntsã trã pãshunea (pãshtearea, loclu di pãshteari) a cupiilor; muldzãrli s-turnarã di la pãshuni (pãshteari, loclu di pãshteari); scoati pãshunea dit pãntic

§ pãsturã (pãs-tú-rã) sf pãsturi (pãs-túrĭ) – earba hunipsitã tsi s-aflã tu pãnticlu-a prãvdzãlor tãljati
{ro: păstură}
{fr: nourriture digérée qui se trouve dans le ventre d’une bête}
{en: digested food found in the belly of the animal}
ex: lj-deadi s-curã pãntica di pãsturã (earba hunipsitã)

§ pãshunedz (pã-shĭu-nédzŭ) vb I pãshunai (pã-shĭu-náĭ), pãshunam (pã-shĭu-námŭ), pãshunatã (pã-shĭu-ná-tã), pãshuna-ri/pãshunare (pã-shĭu-ná-ri) – scot (duc, tsãn) prãvdzã (oi, cãpri, vãts, etc.) la pãshuni tra s-pascã earbã; pãshun, mpãshunedz, mpãshun, pascu
{ro: ţine la păşune; paşte}
{fr: mener (tenir) des animaux au pâturage; paître}
{en: keep animals to grazing grounds; graze}
ex: lj-pãshunai (lj-tsãnui s-pascã) oili tu livãdzli-a noastri trei dzãli

§ pãshun (pã-shĭúnŭ) vb I pãshunai (pã-shĭu-náĭ), pãshunam (pã-shĭu-námŭ), pãshunatã (pã-shĭu-ná-tã), pãshunari/pãshunare (pã-shĭu-ná-ri) – (unã cu pãshunedz)

§ pãshunat1 (pã-shĭu-nátŭ) adg pãshunatã (pã-shĭu-ná-tã), pãshunats (pã-shĭu-nátsĭ), pãshunati/pãshunate (pã-shĭu-ná-ti); mpãshunat – (pravdã) tsi easti scoasã la pãshuni s-pascã earbã; mpãshunat; pãscut
{ro: ţinut la păşune; care a păscut}
{fr: (animal) mené (tenu) au pâturage}
{en: (animal) kept to grazing grounds; grazed}

§ pãshunari/pãshunare (pã-shĭu-ná-ri) sf pãshunãri (pã-shĭu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu scoati (tsãni) oili la pãshuni tra s-pascã earbã; mpãshunari; pãshteari, pashtiri
{ro: acţiunea de a ţine la păşune; de a paşte}
{fr: action de mener (tenir) des animaux au pâturage; de paître}
{en: action of keeping animals to grazing grounds; action of grazing}
ex: cai alasã oili singuri la pãshunari (tra s-pascã la pãshuni)?

§ pãshunat2 (pã-shĭu-nátŭ) sn pãshunaturi(?) (pã-shĭu-ná-turĭ) – pãshtearea di earbã di la pãshuni; pãshunari, mpãshunari, pãshteari, pashtiri
{ro: păşunat; păscut}
{fr: pâturage}
{en: grazing}
ex: lji scosh la pãshunat (pãshunari, tra s-pascã); ntãrdã cu oili la pãshunat (pãshunarea-a oilor)

§ mpãshunedz (mpã-shĭu-nédzŭ) vb I mpãshunai (mpã-shĭu-náĭ), mpãshunam (mpã-shĭu-námŭ), mpãshunatã (mpã-shĭu-ná-tã), mpãshunari/mpã-shunare (mpã-shĭu-ná-ri) – (unã cu pãshunedz)
ex: mpãshuna oili tu-aestã vuloagã; tu munti li mpãshunã

§ mpãshun (mpã-shĭúnŭ) vb I mpãshunai (mpã-shĭu-náĭ), mpãshunam (mpã-shĭu-námŭ), mpãshunatã (mpã-shĭu-ná-tã), mpãshunari/mpãshunare (mpã-shĭu-ná-ri) – (unã cu pãshunedz)

§ mpãshunat (mpã-shĭu-nátŭ) adg mpãshunatã (mpã-shĭu-ná-tã), mpãshunats (mpã-shĭu-nátsĭ), mpãshunati/mpãshunate (mpã-shĭu-ná-ti) – (unã cu pãshunat)

§ mpãshunari/mpãshunare (mpã-shĭu-ná-ri) sf mpãshunãri (mpã-shĭu-nắrĭ) – (unã cu pãshunari)

(expr: va lu-astalj n cali); oaspitslji s-tãljarã
(expr: s-curmarã tra s-mata yinã); l-tãljarã furlji (fig: l-vãtãmarã); shidea la measã shi tãlja groasi
(expr: s-alãvda, s-mãrea); fã cum ãts talji caplu
(expr: fã tsi vrei, cum tsã treatsi prit minti); lj-tãlja sh-caplu a avutlui (shtia sh-avutlu cum s-facã); s-pats arãulu ma nu-ts talji
(expr: ma s-nu-aducheshti ghini); talj-u tini (fig: lja tini apofasea), tsi-ashtseptsã; s-lu talji, nu spuni

§ tãljat (tã-ljĭátŭ) adg tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljats (tã-ljĭátsĭ), tãljati/tãljate (tã-ljĭá-ti) – dispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: tãljat = tsi-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi-lj s-ari faptã suneti; uvreu, turcu)
{ro: tăiat; tăiat împrejur}
{fr: coupé, tué; circoncis}
{en: cut; circumcised}
ex: cu tãpoarili tãljats (fig: vãtãmats); nãpoi! tãljats (fig: cu putsa tãljatã) di turtsã!; tu chirolu a tãljatslor (fig: a uvreilor); atsel di-aclo easti tãljat (fig: uvreu, turcu)

§ tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) sf tãljeri (tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a tăia; tăiere}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting}
ex: s-hibã bunã trã tãljari

§ nitãljat (ni-tã-ljĭátŭ) adg nitãljatã (ni-tã-ljĭá-tã), nitãljats (ni-tã-ljĭátsĭ), nitãljati/nitãljate (ni-tã-ljĭá-ti) – nidispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: nitãljat = tsi nu-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi nu-lj-s-ari faptã suneti; tsi nu easti uvreu)
{ro: netăiat}
{fr: qui n’est pas coupé}
{en: uncut}
ex: cu perci nitãljati (lundzi, tsi nu li ari tãljati)

§ nitãljari/nitãljare (ni-tã-ljĭá-ri) sf nitãljeri (ni-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a nu tăia}
{fr: action de ne pas couper}
{en: action of not cutting}

§ tãljitos (tã-lji-tósŭ) adg tãljitoasã (tã-lji-tŭá-sã), tãljitosh (tã-lji-tóshĭ), tãljitoasi/tãljitoase (tã-lji-tŭá-si) – tsi talji ghini; tsi easti ghini truxit; tãljos, sturyisit; (fig: tãljitos = tsi ari unã minti pirã, yii, easpirã; hitru, easpir, pirã)
{ro: tăios}
{fr: coupant, tranchant; aiguisé, sagace}
{en: cutting, sharp (edge)}
ex: dinti tãljitos (tsi talji ghini mãshcãtura); tãljitos cap ai
(expr: ai cap mintimen, dishteptu; eshti om tsi-lj talji caplu, mintea)

§ tãljos (tã-ljĭósŭ) adg tãljoasã (tã-ljĭŭá-sã), tãljosh (tã-ljĭóshĭ), tãljoasi/tãljoase (tã-ljĭŭá-si) – (unã cu tãljitos)

§ tãljiturã (tã-lji-tú-rã) sf tãljituri (tã-lji-túrĭ) – tãljarea tsi-lj s-ari faptã a unui lucru; urma (arana) alãsatã di-unã tãljari; loclu iu s-ari tãljatã un lucru; partea cutsutlui tsi talji; (fig: tãljiturã (di munti) = surpu, surpãturã, hauã, himã, aripidinã (di munti)
{ro: tăietură}
{fr: coupure; entaille; bord escarpé}
{en: cut, gash; steep slope, cliff}
ex: lu-aradi nã lishoarã tãljiturã; avea armasã tu tãljitura di tsupatã nã scãrpã; sh-featsi unã tãljiturã adãncã; tãljitura (fig: haua, surpul) a muntilui

{ro: acţiunea de a ucide; de a vătăma; de a (se) turmenta}
{fr: action de tuer; de léser, de nuire; de (se) torturer, de (se) tourmenter}
{en: action of killing; of injuring, of torturing, of tormenting}
ex: n casã nu-avea nitsi un lemnu ti vãtãmari (utsidiri) shoaritslji; alti vãtãmãri (aspãrdzeri, utsidiri), alti cãlcãri; aestu va vãtãmari di shcop
(expr: va bãteari ghini)

§ nivãtãmat (ni-vã-tã-mátŭ) adg nivãtãmatã (ni-vã-tã-má-tã), nivãtãmats (ni-vã-tã-mátsĭ), nivãtãmati/nivãtãmate (ni-vã-tã-má-ti) – tsi nu easti vãtãmat; tsi easti ninga tu banã; nivãtãnat, nivãtunat, niutsis, nipipilit, neaspar-tu, nitãljat, nishcurtat, etc.
{ro: neucis; etc.}
{fr: qui n’est pas tué; etc.}
{en: who is not killed; etc.}
ex: nu ts-alãsã oai nivãtãmatã

§ nivãtãmari/nivãtãmare (ni-vã-tã-má-ri) sf nivãtãmãri (ni-vã-tã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-vatãmã cariva; nivãtãnari, nivãtunari, niutsidiri, nipipiliri, neaspardziri, nitãljari, nishcurtari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ucide; etc.}
{fr: action de ne pas tuer; etc.}
{en: action of not killing; etc.}

§ vãtãmãturã (vã-tã-mã-tú-rã) sf vãtãmãturi (vã-tã-mã-túrĭ) – aguditurã di moarti; aguditurã tsi-alasã urmi; (fig: chirearea-a njiclui la oaea (muljarea) greauã)
{ro: vătămătură; avort}
{fr: meurtre; meurtrissure; coup; avortement}
{en: killing; bruise; blow; miscarriage}

§ vatãn (vá-tãnŭ) (mi) vb I vãtãnai (vã-tã-náĭ), vãtãnam (vã-tã-námŭ), vãtãnatã (vã-tã-ná-tã), vãtãnari/vãtãnare (vã-tã-ná-ri) – (unã cu vatãm)
ex: s-ti vatãnã

§ vãtãnat (vã-tã-nátŭ) adg vãtãnatã (vã-tã-ná-tã), vãtãnats (vã-tã-nátsĭ), vãtãnati/vãtãnate (vã-tã-ná-ti) – (unã cu vãtãmat)
ex: s-aflarã vãtãnats

§ vãtãnari/vãtãnare (vã-tã-ná-ri) sf vãtãnãri (vã-tã-nắrĭ) – (unã cu vãtãmari)

§ vatun (vá-tunŭ) (mi) vb I vãtunai (vã-tu-náĭ), vãtunam (vã-tu-námŭ), vãtunatã (vã-tu-ná-tã), vãtunari/vãtunare (vã-tu-ná-ri) – (unã cu vatãm)
ex: s-u vatun

§ vãtunat (vã-tu-nátŭ) adg vãtunatã (vã-tu-ná-tã), vãtunats (vã-tu-nátsĭ), vãtunati/vãtunate (vã-tu-ná-ti) – (unã cu vãtãmat)

§ vãtunari/vãtunare (vã-tu-ná-ri) sf vãtunãri (vã-tu-nắrĭ) – (unã cu vãtãmari)