DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãsã

arãsã (a-rắ-sã) sf arãsi/arãse (a-rắ-si) –
1: mãnuclju di hiri (mpãltiti i nimpãltiti) tsi spindzurã (trã mushiteatsã ca unã stulii) la mardzinea di-unã chilimi (stranj, pirde, etc.); ambrunã;
2: soi di ciupernicã cu arãsi;
(expr: arãsi di arãzboi = soea di arãsi tsi s-fac dit mãrdzinjli nitsãsuti a urdzãturiljei cari suntu tãljati cãndu tsãsãtura bitisitã easti scoasã dit arãzboi)
{ro: ciucur}
{fr: charpie, frange; sorte de champignon à franges}
{en: fringe, tassel}
ex: brãn cu arãsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãsad

arãsad (a-rã-sádŭ) sn arãsaduri (a-rã-sá-durĭ) – plantã njicã, criscutã tu-un loc maxus ndreptu tr-aestu lucru cari, dupã tsi adarã-arãdãtsinj, easti plãntatã tu-un altu loc; rãsad
{ro: rãsad}
{fr: plant, semis}
{en: nursery seedling}

§ rãsad (rã-sádŭ) sn rãsaduri (rã-sá-durĭ) – (unã cu arãsad)

§ arãsadnitsã (a-rã-sád-ni-tsã) sf arãsadnitsi/arãsadnitse (a-rã-sád-ni-tsi) – loc maxus adrat di om, tra s-creascã arãsadz
{ro: rãsadniţă}
{fr: couche de fumier oú on cultive les plants}
{en: hot-bed, seed-bed, nursery for growing seedlings}

§ rãsadnitsã (rã-sád-ni-tsã) sf rãsadnitsi/rãsadnitse (rã-sád-ni-tsi) – (unã cu arãsadnitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arostu

arostu (a-rós-tu) sf aroasti/aroaste (a-rŭás-ti) –
1: guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); arostru, gurã, muts, mutsã, mutscã, zurnã; (fig: arostu = (i) mãcari; (ii) loclu tsi s-fatsi la tsãsearea di la arãzboi (namisa di hirili di urdzãturã di nsus shi di nghios a tsãsãturiljei) prit cari treatsi suvalnitsa cu hirlu)
{ro: gură; rost}
{fr: bouche; angle formé par les fils de la chaîne et dans lequel on lance la navette}
{en: mouth}
ex: tuti dzãlili carni, carni, asãndzã va mãcãm urdzãts hearti ca s-alãxim arostul (fig: s-alãxim mãcarea); disfeci un arostu la arãzboi

§ arostru (a-rós-tru) sf aroastri/aroastre (a-rŭás-tri) – (unã cu arostu)
ex: ca arãzboilu la aroastri; tsãsui patru arostruri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

beb

beb (bébŭ) sm, sf bebã (bé-bã), bebi (bébĭ), bebi/bebe (bé-bi) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; nat, njat, njac, sãrmãnitsã, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc}
{fr: nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boji2/boje

boji2/boje (bó-ji) sf boji/boje (bó-ji) – (tu grailu di Cljisura) cumatã (filii cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã (di-aradã, tra si s-mãcã) ma lishor; shinitsã, filii, xifari, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}
ex: talji-nj unã boji (filii) di pãni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã