DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

curmu1

curmu1 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) –
1: mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu;
2: mi dipãrtedz di tsiva i cariva; astãmãtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astãmãtsescu tra s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, mpartu, disfac, astãmãtsescu, dãnãsescu, pãpsescu, ntsarcu, acumtin, chindruescu;
3: dispartu un lucru tu cumãts cu unã hãlati tãljitoasã (cãtsut, coardã, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic
{ro: abate, despărţi; opri de a alăpta de la sân, separa}
{fr: dériver (un cours d’eau); (se) séparer; sevrer (agneau, enfant); couper, trancher (court)}
{en: divert (water, stream); stop, wean (child, lamb)}
ex: curmã (abati-u, pãrmãsea-u) apa dit prash shi bagã-u tu tseapi; s-curmarã (s-dispãrtsãrã) di nãs; ficiorlu-l curmãm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim di la oi); l-curmai ficiorlu (lu ntsãrcai, astãmãtsii si-lj dau lapti di la sin); curmã-ti (alasã-ti, astãmãtsea) di beari; birbeclu s-curmã (s-dispãrtsã) di turmã; mi curmai (mi dispãrtsãi) di nãs; o, fãrtate, curmat (ntsãrcat) voi?; curmã-l (talji-l) tu doauã; lj-curmai (lj-tãljai) zborlu; curmats pãzarea (astãmãtsits pãzarea, astãsits pãhãlu); cãndu vinjit voi, ploaea avea curmatã (avea astãmãtsitã)

§ curmat1 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) –
1: cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); dipãrtat; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit;
2: tsi s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; dispãrtsãt, mpãrtsãt, disfãcut, astãmãtsit, dãnãsit, pãpsit, ntsãrcat, acumtinat, chindruit;
3: tsi easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljat, astãljat, disicat
{ro: abătut, despărţit; oprit, separat}
{fr: dérivé (un cours d’eau); séparé; sevré (enfant, agneau); coupé, tranché (court)}
{en: diverted (water, stream); stopped, weaned (child, lamb)}
ex: him curmats (mpãrtsãts) ca njelj di oi; curmatã! (bitisitã!)

§ curmari1/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pascu

pascu (pás-cu) vb III shi II pãscui (pãs-cúĭ), pãshteam (pãsh-teámŭ), pãscutã (pãs-cú-tã), pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) shi pãshteari/pãshteare (pãsh-teá-ri) – (tri prãvdzã, pirs III) arupi cu gura sh-u mãcã earba (nitãljatã, ashi cum creashti pri loc) icã frãndza di pi arburlji tiniri shi njits; duc sh-aveglju prãvdzãli cãndu arup earba (frãndza) cu gura sh-u mãcã; pãshunedz, pãshun, mpãshunedz, mpãshun; (fig:
1: pascu = adun, caftu, mutrescu s-aflu; expr:
2: nj-pascu ocljilj = mutrescu, nj-aruc ocljilj;
3: l-pascu = alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi; shpiunedz;
4: mi pãscu unã unjidã, un biduclju, etc. = nj-alãgã pri cheali, mi mãcã unã unjidã, un biduclju, etc.;
5: tsi u-ai, cã pascu portsi? = tsi mi-ai, cã hiu glar?
6: trã pãshteari portsilj fats = nu eshti bun trã tsiva, hii mash bun trã la portsã;
7: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã)
{ro: paşte}
{fr: (faire) paître)}
{en: graze}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); caljlji pascu tu livadi; du-ti s-pashti (s-li fats s-pascã) cãpãrli; pashti oili cara nu-avu cap sã nveatsã; sh-pashti ocljilj
(expr: sh-arucã ocljilj, mutreashti) deavãrliga; pãnã s-nji pascu putsãn ocljilj divarliga; ocljilj a lui pãscurã (fig: mutrirã) njirats di patruli pãrtsã; l-pascu
(expr: alag dupã el) di unã oarã; l-pãscui
(expr: l-vigljai, l-mutrii tsi fatsi) ahãt chiro; mi pãscu
(expr: nj-alãgã) nã unjidã pri cheptu; lihoana alindzi aroaua di pri virdeatsã: nu mi-abushiledz, cã-nj pascu (adun) laptili; oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna

§ pãscut (pãs-cútŭ) adg pãscutã (pãs-cú-tã), pãscuts (pãs-cútsĭ), pãscuti/pãscute (pãs-cú-ti) – loc (earbã) tsi fu pãscut di prãvdzã; pravdã tsi ari mãcatã earbã (frãndzã) nitãljatã (tsi crishtea ninga) pri loc; pãshunat, mpãshunat
{ro: (loc, iarbă) păscut(ă); animal care a păscut}
{fr: (endroit, herbe) pâturé(e); animal qui a pâturé}
{en: grazed (land); grazed (animal)}
ex: muntsãlj suntu pãscuts di oi; stearpili vinjirã ghini pãscuti

§ pashtiri/pashtire (pásh-ti-ri) sf pashtiri (pásh-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda pashti; pãshteari; pãshunari, mpãshunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

talj

talj (taljŭ) (mi) vb I tãljai (tã-ljĭáĭ), tãljam (tã-ljĭámŭ), tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) – cu unã hãlati ghini struxitã (cutsut, apalã, foarticã, etc.), dispartu un lucru tu dauã i ma multi cumãts; tundu; sursescu, xursescu; scrishtescu, cãlãrsescu; ciulescu; shcurtedz; dinjic; disic; (fig:
1: talj = (i) vatãm; (ii) curmu (astãmãtsescu, pãpsescu) ca s-fac tsiva; (iii) ljau unã apofasi, apufãsescu; expr:
2: lj-talj (zborlu) = lj-curmu zborlu; nu lu-alas s-mata scoatã un zbor din gurã; lj-ljau zborlu; cu zborlu tsi-lj lu grescu, lu-adar s-tacã, si s-curmã di zburãri;
3: li talj groasi = mi-alavdu, mi mãrescu, dzãc multi zboarã goali, minciunoasi, alãvdoasi; li trag groasi;
4: talj calea = (i) (nj-) shcurtedz calea; (ii) (lj-)astalj calea, lu-adun, lu-andãmusescu n cali;
5: talj cãnticlu = acats s-cãntu tu mesea-a cãnticlui cãntat di cariva;
6: talj paradz = (chivernisea) scoati paradz noi tsi lj-urdinã tu lumi;
7: nj-talji caplu (mintea) = shtiu ghini cum s-lu fac un lucru; nj-lja caplu; nj-featã caplu (mintea); nj-u va mintea; aduchescu, achicãsescu, minduescu;
8: dzãc tsi-nj talji caplu = dzãc tsi-nj treatsi prit minti, ashi cum li-aduchescu mini lucrili;
9: talj shi spindzur = fac tut tsi voi fãrã s-minduescu dip la-arãulu tsi pot s-lu fac;
10: nj-talji orixea = nj-lja, mi fatsi sã-nj cher mirachea tra s-adar tsiva;
11: nji sã talji cicioarili (di fricã) = lãhtãrsescu shi-nj slãghescu cicioarili di-aclo iu hiu mprostu;
12: lj-talji ciciorlu = fudzi, alagã agonja;
13: lj-talji apa = nu-lj fatsi chefea, nu-lj fatsi cum va el;
14: talj cãrtsãli di-agioc = dispartu stoglu di cãrtsã (ninti di nchisirea-a unui gioc) tu dauã pãrtsã sh-partea di nghios u bag prisuprã;
15: earbã di tãljari = unã soi di earbã-yitrii;
16: lj-u talj cu tãporlu = lj-u dzãc dishcljis ashi cum easti, cã lu-arãseashti i nu lu-arseashti)
{ro: tăia}
{fr: couper, trancher}
{en: cut; slice}
ex: cãsaplu va s-talji astãdz nãmalji ti pãstrãmã; talji stearpa; mi dush la barber sã-nj talji perlu (s-mi tundã); muljari-mea nj-dzãtsi ta sã-nj talj barba (s-mi sursescu); s-apucã s-talji alumãchili-a pomlui (si scrishteascã, s-cãlãrseascã, s-ciuleascã pomlu); lj-tãljarã caplu (lu shcurtarã) furlji; li tãljai (disicai) cu tãpoara leamnili tri foc; talji-li tu cumãts njits (dinjicã-li) gãtunjili; va sã-lj si talji unã arugã; ta sã nchisim gioclu el talji prota cãrtsãli
(expr: disparti stoglu di cãrtsã tu dauã sh-partea di nghios u bagã pisuprã); tãlje zborlu a tatã-sui
(expr: l-curmã tatã-su di zbor); va-lj talj calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vatãm

vatãm (vá-tãmŭ) (mi) vb I vãtãmai (vã-tã-máĭ), vãtãmam (vã-tã-mámŭ), vãtãmatã (vã-tã-má-tã), vãtãmari/vãtãmare (vã-tã-má-ri) –
1: l-fac pri cariva s-moarã; fac sã psuseascã (unã pravdã);
2: agudescu sh-alas urmi pi trup; vatãn, vatun, utsid, pipilescu, aspargu, talj, shcurtedz, l-mor, l-culcu mpadi, lj-astingu tseara, etc. (fig:
1: (mi) vatãm = (i) trag multi, (mi) pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu, avursescu, etc.; (ii) nj-fac arãu; expr:
2: l-vatãm di shcop = lj-fac unã bãteari greauã, lj-dau un shcop bun;
3: nj-vatãm mintea = nj-frimintu mintea, minduescu multu;
4: l-vatãm cu pãnea n gurã = ahãrzeashti s-lu vatãm fãrã njilã;
5: s-vãtãmã muljarea = muljarea chiru njiclu, featsi vãtãmãturã)
{ro: ucide; vătăma; (se) turmenta}
{fr: tuer; léser, nuire; (se) torturer, (se) tourmenter}
{en: kill; injure, torture, torment}
ex: vãtãmai (tãljai) un pulj; ma nu-nj vatãm feata njicã; va nã vãtãma (utsidea) tuts; cãtse sã-lj vatsãnj?; s-vãtãmã cu-unã cheatrã; l-vãtãmarã tora doi anj; avea ligatã un cãni shi vrea s-lu vatãmã; nj-eara datã s-fac arali, s-vatãm shi si zgrum caritsi calcã n casã-nj; s-lu vãtãmats sh-ca semnu s-nj-adutsets ocljilj; ãl lo la oclju cu tufechea ca s-lu vatãmã; u-aflarã ghini s-lu vatãmã; ãlj yinea s-u vatãmã cu pãnea n gurã
(expr: s-u utsidã fãrã njilã, cã ahãrzea moartea); s-vãtãmã (fig: s-pidipsi multu) shi s-frãmsi pãnã s-ascapã; sh-vãtãmã
(expr: sh-frimintã) mintea, tsi sh-vãtãmã; di inatea tsi lã u-avea, lj-vãtãmarã di shcop
(expr: lj-bãturã multu); multu mi vãtãmai (fig: mi pidipsii); pita-a ta mi vãtãmã (fig: nj-featsi-arãu)

§ vãtãmat (vã-tã-mátŭ) adg vãtãmatã (vã-tã-má-tã), vãtãmats (vã-tã-mátsĭ), vãtãmati/vãtãmate (vã-tã-má-ti) – tsi-lj s-ari loatã bana di cariva; vãtãnat, vãtunat, utsis, pipilit, aspartu, tãljat, shcurtat, etc.; (fig: vã-tãmat = blãstimat)
{ro: ucis; vătămat; turmentat}
{fr: tué; lésé, nuit; torturé, tourmenté}
{en: killed; injured, tortured, tormented}
ex: lu-aflarã vãtãmat (utsis) ãn cali; gortsãli tsi nã adusi suntu vãtãmati (aguditi, zmuticati); eara vãtãmats (fig: multu curmats, pidipsits) di pi cali; di-iu ti-aflash, mori vãtãmatã! (fig: blãstimatã!)

§ vãtãmari/vãtãmare (vã-tã-má-ri) sf vãtãmãri (vã-tã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vatãmã cariva; vãtãnari, vãtunari, utsidiri, pipiliri, aspardziri, tãljari, shcurtari, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vurcolac

vurcolac (vur-có-lacŭ) sm vurcolats (vur-có-lats) – hiintsã dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-cari bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj; hiintsã dit pãrmiti tsi laolu pistipseashti cã easti un suflit di om mortu, tsi s-toarnã tu loc shi s-aspuni la oaminj; mostru (lamnji) dit pãrmiti tsi ari truplu di nãpãrticã sh-peani cu cari-azboairã; vãrcolac, vãrculac, vurculac, vombir, vampir, lamnji; (fig: vurcolac (vur-có-lacŭ) adg vurcolacã (vur-có-la-cã), vurcolats (vur-có-lats), vurcolatsi/vurcolatse (vur-có-la-tsi) – (om) tsi easti multu-arãu (ca un vombir!); expr:
2: oclji di vurcolac = oclji nidurnjits;
3: si scoalã ca un vurcolac = si scoalã multu di tahina, tu hãryii, cu noaptea n cap)
{ro: vampir, vârcolac}
{fr: vampire; dragon}
{en: vampire; dragon}
ex: cu dintsãlj ca sãchi shi cu ungljili ca vurcolac, cã insush vurcolaclu eara; s-ti fats vurcolac (vombir) dupã moarti; l-aspusi nã casã di vurcolac, iu vãrã nu cãlca; eara cãtrã njadzãnoapti, oara-a vurcolaclui; Dumnidzã mi fãcu vurcolac pãnã dzua di astãndzã; nu lã spusi tsiva, ma featsi dupã dimãndata-a vurcolaclui; vurcolatsli (fig: aralili) di moashi

§ vãrcolac (vãr-có-lacŭ) sm vãrcolats (vãr-có-lats) – (unã cu vurcolac)
ex: discãlicã shi ncãlicã vãrcolaclu (vombirlu) di drac; nu cu hiljlu vrea s-bashi, ma cu vãrcolac di drac!; cãndu-l vidzu arap sh-ca vãrcolac

§ vãrculac (vãr-cu-lácŭ) sm vãrculats (vãr-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: cara lu ngruparã, nilat sh-neadrat, nyie shi s-featsi vãrculac (vombir); si sculã ca un vãrculac
(expr: cu noaptea n cap); ma-l vidzu ahãt lai, cu oclji di vãrculac, cu ungljili nitãljati, fudzi shi s-ascumsi tu grãdinã

§ vurculac (vur-cu-lácŭ) sm vurculats (vur-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: plãscãni un vurculac (vombir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã