talj (taljŭ) (mi) vb I tãljai (tã-ljĭáĭ), tãljam (tã-ljĭámŭ), tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) – cu unã hãlati ghini struxitã (cutsut, apalã, foarticã, etc.), dispartu un lucru tu dauã i ma multi cumãts; tundu; sursescu, xursescu; scrishtescu, cãlãrsescu; ciulescu; shcurtedz; dinjic; disic; (fig:
1: talj = (i) vatãm; (ii) curmu (astãmãtsescu, pãpsescu) ca s-fac tsiva; (iii) ljau unã apofasi, apufãsescu; expr:
2: lj-talj (zborlu) = lj-curmu zborlu; nu lu-alas s-mata scoatã un zbor din gurã; lj-ljau zborlu; cu zborlu tsi-lj lu grescu, lu-adar s-tacã, si s-curmã di zburãri;
3: li talj groasi = mi-alavdu, mi mãrescu, dzãc multi zboarã goali, minciunoasi, alãvdoasi; li trag groasi;
4: talj calea = (i) (nj-) shcurtedz calea; (ii) (lj-)astalj calea, lu-adun, lu-andãmusescu n cali;
5: talj cãnticlu = acats s-cãntu tu mesea-a cãnticlui cãntat di cariva;
6: talj paradz = (chivernisea) scoati paradz noi tsi lj-urdinã tu lumi;
7: nj-talji caplu (mintea) = shtiu ghini cum s-lu fac un lucru; nj-lja caplu; nj-featã caplu (mintea); nj-u va mintea; aduchescu, achicãsescu, minduescu;
8: dzãc tsi-nj talji caplu = dzãc tsi-nj treatsi prit minti, ashi cum li-aduchescu mini lucrili;
9: talj shi spindzur = fac tut tsi voi fãrã s-minduescu dip la-arãulu tsi pot s-lu fac;
10: nj-talji orixea = nj-lja, mi fatsi sã-nj cher mirachea tra s-adar tsiva;
11: nji sã talji cicioarili (di fricã) = lãhtãrsescu shi-nj slãghescu cicioarili di-aclo iu hiu mprostu;
12: lj-talji ciciorlu = fudzi, alagã agonja;
13: lj-talji apa = nu-lj fatsi chefea, nu-lj fatsi cum va el;
14: talj cãrtsãli di-agioc = dispartu stoglu di cãrtsã (ninti di nchisirea-a unui gioc) tu dauã pãrtsã sh-partea di nghios u bag prisuprã;
15: earbã di tãljari = unã soi di earbã-yitrii;
16: lj-u talj cu tãporlu = lj-u dzãc dishcljis ashi cum easti, cã lu-arãseashti i nu lu-arseashti)
{ro: tăia}
{fr: couper, trancher}
{en: cut; slice}
ex: cãsaplu va s-talji astãdz nãmalji ti pãstrãmã; talji stearpa; mi dush la barber sã-nj talji perlu (s-mi tundã); muljari-mea nj-dzãtsi ta sã-nj talj barba (s-mi sursescu); s-apucã s-talji alumãchili-a pomlui (si scrishteascã, s-cãlãrseascã, s-ciuleascã pomlu); lj-tãljarã caplu (lu shcurtarã) furlji; li tãljai (disicai) cu tãpoara leamnili tri foc; talji-li tu cumãts njits (dinjicã-li) gãtunjili; va sã-lj si talji unã arugã; ta sã nchisim gioclu el talji prota cãrtsãli
(expr: disparti stoglu di cãrtsã tu dauã sh-partea di nghios u bagã pisuprã); tãlje zborlu a tatã-sui
(expr: l-curmã tatã-su di zbor); va-lj talj calea
(expr: va lu-astalj n cali); oaspitslji s-tãljarã
(expr: s-curmarã tra s-mata yinã); l-tãljarã furlji (fig: l-vãtãmarã); shidea la measã shi tãlja groasi
(expr: s-alãvda, s-mãrea); fã cum ãts talji caplu
(expr: fã tsi vrei, cum tsã treatsi prit minti); lj-tãlja sh-caplu a avutlui (shtia sh-avutlu cum s-facã); s-pats arãulu ma nu-ts talji
(expr: ma s-nu-aducheshti ghini); talj-u tini (fig: lja tini apofasea), tsi-ashtseptsã; s-lu talji, nu spuni
§ tãljat (tã-ljĭátŭ) adg tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljats (tã-ljĭátsĭ), tãljati/tãljate (tã-ljĭá-ti) – dispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: tãljat = tsi-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi-lj s-ari faptã suneti; uvreu, turcu)
{ro: tăiat; tăiat împrejur}
{fr: coupé, tué; circoncis}
{en: cut; circumcised}
ex: cu tãpoarili tãljats (fig: vãtãmats); nãpoi! tãljats (fig: cu putsa tãljatã) di turtsã!; tu chirolu a tãljatslor (fig: a uvreilor); atsel di-aclo easti tãljat (fig: uvreu, turcu)
§ tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) sf tãljeri (tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a tăia; tăiere}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting}
ex: s-hibã bunã trã tãljari
§ nitãljat (ni-tã-ljĭátŭ) adg nitãljatã (ni-tã-ljĭá-tã), nitãljats (ni-tã-ljĭátsĭ), nitãljati/nitãljate (ni-tã-ljĭá-ti) – nidispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: nitãljat = tsi nu-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi nu-lj-s-ari faptã suneti; tsi nu easti uvreu)
{ro: netăiat}
{fr: qui n’est pas coupé}
{en: uncut}
ex: cu perci nitãljati (lundzi, tsi nu li ari tãljati)
§ nitãljari/nitãljare (ni-tã-ljĭá-ri) sf nitãljeri (ni-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a nu tăia}
{fr: action de ne pas couper}
{en: action of not cutting}
§ tãljitos (tã-lji-tósŭ) adg tãljitoasã (tã-lji-tŭá-sã), tãljitosh (tã-lji-tóshĭ), tãljitoasi/tãljitoase (tã-lji-tŭá-si) – tsi talji ghini; tsi easti ghini truxit; tãljos, sturyisit; (fig: tãljitos = tsi ari unã minti pirã, yii, easpirã; hitru, easpir, pirã)
{ro: tăios}
{fr: coupant, tranchant; aiguisé, sagace}
{en: cutting, sharp (edge)}
ex: dinti tãljitos (tsi talji ghini mãshcãtura); tãljitos cap ai
(expr: ai cap mintimen, dishteptu; eshti om tsi-lj talji caplu, mintea)
§ tãljos (tã-ljĭósŭ) adg tãljoasã (tã-ljĭŭá-sã), tãljosh (tã-ljĭóshĭ), tãljoasi/tãljoase (tã-ljĭŭá-si) – (unã cu tãljitos)
§ tãljiturã (tã-lji-tú-rã) sf tãljituri (tã-lji-túrĭ) – tãljarea tsi-lj s-ari faptã a unui lucru; urma (arana) alãsatã di-unã tãljari; loclu iu s-ari tãljatã un lucru; partea cutsutlui tsi talji; (fig: tãljiturã (di munti) = surpu, surpãturã, hauã, himã, aripidinã (di munti)
{ro: tăietură}
{fr: coupure; entaille; bord escarpé}
{en: cut, gash; steep slope, cliff}
ex: lu-aradi nã lishoarã tãljiturã; avea armasã tu tãljitura di tsupatã nã scãrpã; sh-featsi unã tãljiturã adãncã; tãljitura (fig: haua, surpul) a muntilui
