|
|
nisumnat
nisumnat (ni-sum-nátŭ) adg – vedz tu somnu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: somnudormu
dormu (dór-mu) vb IV durnjii (dur-njíĭ), durnjam (dur-njĭámŭ), durnjitã (dur-njí-tã), durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) – ncljid ocljilj, stau cu ocljilj ãncljish shi mi-acãtsã somnul di nu mata shtiu tsi s-fatsi deavãrliga di mini; stau tes, ncljid ocljilj shi trag un somnu; ãl ljau di ureaclji; agãrshescu
(expr:
1: apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã; apã stãtutã;
2: doarmi di mprostu = easti moali, easti niheamã tivichel;
3: dormu ca pri schinj = nu pot s-dormu ghini, isih; mi tornu sh-mi-anvãrtescu tu somnu tut chirolu;
4: dormu apili = apili suntu isihi;
5: doarmi lemnu (bucium, mortu, dus, etc.) = doarmi multu-ahãndos; doarmi somnul di prota, un somnu di moarti)
{ro: dormi, adormi}
{fr: dormir, s’endormir}
{en: sleep, fall asleep}
ex: apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; mi lo somnul shi-nj durnjii; nu-nj durnjii tutã noaptea; mi doari caplu sh-nu pot s-dormu; canda durnja pri schinj
(expr: s-mina tut chirolu tu somnu); culcã-nji-l, doarmi-nji-l; ma multu durnja arãulu; afirea-ti di apa tsi doarmi; vulpea tsi doarmi nu mãcã gãljinj; cari doarmi, nu lj-u foami; cãt, cãt aveam durnjitã sh-el vinji
§ durnjit (dur-njítŭ) adg durnjitã (dur-njí-tã), durnjits (dur-njítsĭ), durnjiti/durnjite (dur-njí-ti) – tsi ari traptã un somnu shi s-ari sculatã; tsi lu-ari acãtsatã somnul; tsi ari ncljisã ocljilj shi doarmi; adurnjit, agãrshit, sumnat; (fig: moali, molav, linivos, etc.)
{ro: dormit, adormit}
{fr: dormi, endormi}
{en: slept, fallen asleep}
ex: nu escu durnjit tutã noaptea; nu hiu durnjit (nu-am durnjitã) di dauã dzãli; hiu durnjitã, pot s-shed amãnat astã searã; nu vedz tsi durnjitã (fig: moali, chirutã) easti?
§ durnjiri/durnjire (dur-njí-ri) sf durnjiri (dur-njírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu doarmi; agãrshari
{ro: acţiunea de a dormi; dormire}
{fr: action de dormir, de s’endormir}
{en: action of sleeping, of falling asleep}
ex: durniri tsi sh-featsi!
§ nidurnjit (ni-dur-njítŭ) adg nidurnjitã (ni-dur-njí-tã), nidurnjits (ni-dur-njítsĭ), nidurnjiti/nidurnjite (ni-dur-njí-ti) – tsi nu-ari durnjitã; nisumnat
somnu
somnu (sóm-nu) sn somnuri (sóm-nurĭ) – starea tu cari s-aflã omlu cãndu doarmi (lja arihati shi nu shtii tsi s-fatsi deavãrliga di el);
(expr:
1: earbã di somnu = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi ti fatsi s-ti-acatsã somnul;
2: somnu greu; somnu di moarti; protlu somnu; somnul di ntãnj = somnu ahãndos dit cari omlu nu s-dishteaptã lishor;
3: somnu lishor = somnu putsãn ahãndos iu itsi zbor, minari, vrondu, etc. l-dishteaptã omlu lishor;
4: lj-trag un oclju di somnu = dormu ahãndos trã putsãn chiro; u ljau niheamã di ureaclji;
5: lj-coapsi un somnu, di dzãtseai, cã-lj bãgarã tsarã di mortu = durnji ahãndos shi greu [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã ma sã-lj badzi tsarã di mortu pri el, va doarmã ca un mortu];
6: mi furã (mi lja, mi-acatsã, l-fur) somnul; agãrshescu tu somnu = mi-acatsã somnul sh-dormu lishor;
7: nu-nj bãgai somnu ntr-oclji = nu putui s-dormu dip; nu ncljish dip ocljilj;
8: nj-easti somnu = aduchescu cã-nj yini s-dormu, nji sã ncljid ocljilj;
9: nji-nj si lo somnul; nj-fudzi somnul = nu mata pot s-dormu;
10: u bag pri somnu = dormu, tu loc ca s-fac altsiva;
11: l-bagã pi somnu = lu-arãdi;
12: lu lo somnul di ntãnj, protlu somnu; lu-acãtsã un somnu di moarti = (i) lu-acãtsã un somnu ahãndos, ca di moarti; (ii) muri)
{ro: somn}
{fr: sommeil}
{en: sleep}
ex: dultsi-i ca njarea, nu-i trã mãcari, sh-fãrã di cari, tut omlu moari (angucitoari: somnul); yinu, soamne!; aide, soamne, yinu-nj crehtu; di dimneatsã somnul easti dultsi; ti lja somnul si stai s-lu-ascultsã; somnul i giumitati di moarti; tuts durnja, canda tu somnul di moarti
(expr: durnja ahãndos, un somnu greu); cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu
(expr: durnja multu-ahãndos); si-lj coacã un oclju di somnu
(expr: s-doarmã ahãndos ma trã putsãn chiro); greu somnu-lj copshu
(expr: durnjii ahãndos, nj-avui un somnu ahãndos; u loai ghini di ureaclji!); pãnã s-lu furã somnul
(expr: pãnã s-adoarmã); s-deadi pri mãnã sh-agãrshi tu somnu
(expr: lu-acãtsã somnul) dinãoarã; nu-sh bãgã somnu ntr-oclju
(expr: nu putu s-doarmã dip; nu ncljisi dip ocljilj); lji si lo somnul
(expr: ãlj fudzi somnul, nu mata poati s-doarmã); draclu vru s-u bagã pri somnu
(expr: draclu vru tra s-doarmã; draclu vru s-u lja di ureaclji); aestã eara bãgari pri somnu
(expr: aestã eara dealihea durnjiri, eara somnu, nu altutsiva); shi durnji ca tu somnul di ntãnj
tuchescu
tuchescu (tu-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II tuchii (tu-chíĭ), tucheam (tu-chĭámŭ), tuchitã (tu-chí-tã), tuchiri/tuchire (tu-chí-ri) shi tucheari/tucheare (tu-chĭá-ri) – fac unã lugurii si s-alãxeascã dit catastasea vãrtoasã (scliro, durã) tu cari s-aflã, tu-unã catastasi di muljiturã (ca apa bunãoarã); ihtisescu;
(expr:
1: (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) s-tucheashti = (aveari, negurã, grai, ascheri, foc, etc.) s-dutsi, cheari, s-aspardzi, si stifuseashti, s-fatsi afanã, cãipuseashti;
2: mi tuchescu di nidurnjiri (di mprostu, di pri cicioari, di jali, di avursiri, etc.); mi tuchescu ca tseara = nj-cher multu putearea, mi trag la fatsã, slãghescu, cãpãescu, etc., di nidurnjiri (di jali, di avursiri, etc.);
3: li tuchescu stranjili (pãputsãli, etc.) = li-arup di multã purtari stranjili (pãputsãli, etc.);
4: s-tucheashti dupã nãsã = u va multu di multu; moari sh-cheari di multã vreari;
5: l-tuchescu di bãteari = l-bat multu, lj-dau un shcop bun, etc.)
{ro: topi, dizolva}
{fr: fondre, dissoudre, dissiper}
{en: melt, dissolve, dissipate}
ex: neaua s-tuchi (s-adrã apã); am s-ti dugurescu ahãntu, cã va tsã si tucheascã carnea di pri tini, cum s-tucheashti umtul pri foc; notlu, cu suflarea-a lui, tuchi tutã neaua; pãnã s-tsã frets ocljilj neaua s-tuchi; s-dai nã ploai tsi s-tucheascã cãliva-ali moashi!; adzã va tuchim umtul (va-l fãtsem moali ca untulemnul); negurli a noaptiljei s-tuchea
(expr: s-fãtsea cãipi); ti tuchish di nisumnatã sh-nidurnjitã
(expr: tsã si ncljid ocljilj sh-cadz mpadi di nidurnjiri, ti trapsish multu la fatsã); va ti tuchim di bãteari
(expr: va tsã dãm un shcop bun); s-veadi cã s-tucheashti di mprostu
(expr: cã easti cãpãit di curmat tsi easti); s-tuchea
(expr: sh-chirea putearea, slãghea) trã nãsã di mprostu; s-tuchea ca tseara
(expr: sh-chirea putearea) shi-lj si stricura dultsea banã; lj-tuchi sh-alghilj
(expr: asparsi paradzlji, chiru avearea) tri niscãnti dzãli; tuchi
(expr: u-asparsi tutã) avearea-a tatã-sui; tuchi
(expr: u-asparsi, u cãtrãstrãpsi, u featsi afanã tutã) ascherea-al Bidini ãn cheari; s-tuchirã
(expr: s-featsirã afani, dusirã) njilili di nimalji a armãnjlor; grailu ma s-gri, azbuirã, s-tuchi
(expr: dusi, chiru tu vimtu), nu-armãni tsiva di el; mi tuchii
umflu
umflu (úm-flu) (mi) vb I umflai (um-fláĭ), umflam (um-flámŭ), umflatã (um-flá-tã), umflari/umflare (um-flá-ri) – fac un lucru si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu umplearea-a lui cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu a omlui, etc.); cãbãrdisescu;
(expr:
1: lu umflu; lj-umflu sãmarlu; lj-umflu chealea = lu-agudescu, l-bat, lj-dau un shcop;
2: nj-umflu (pãntica, matslu) = mãc i beau multu, mi nãfãtescu di beari i di mãcari;
3: mi umflu = mi-alavdu multu (ma multu di cãt s-cadi);
4: nj-umflu nãrli = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu; li spindzur nãrli;
5: lu umflu un lucru = lu-acats, lu ljau, l-fur un lucru)
{ro: umfla; inflama; umple}
{fr: gonfler; enfler, remplir}
{en: inflate; swell, cause something to swell}
ex: lji si umflã tut truplu; vimtul umflã scumpa-lj poshi; s-nãrãi nãoarã, umflã nãrli
(expr: chicusi) sh-lã pitricu shtiri; umflã (umpli) ciubuchea; umflã gaida; umflã birbeclu (suflã vimtu sum cheali tra s-u dispartã di trup) shi bagã-l bilit tu sulã; mi umflai
(expr: nãfãtii) di cãtã apã biui; lu umflash matslu
(expr: mãcash multu); tsi ti umflji ashi?
(expr: tsi ti-alavdzã ahãt?); s-umfla
(expr: s-cãmãrusea) multu cu ficiorlu-a lui; cãndu hii cioc, umflã
(expr: agudea, bati); u umflã nãs cãt u umflã
(expr: u bãtu cãt u bãtu); nu va-nj umflã el sãmarlu?
(expr: nu va mi batã?); dupã tsi-lj umflã niheam chealea
(expr: dupã tsi-l bãtu niheamã) cu matslu di bou; l-umflã
(expr: ãl lo, l-furã) ngrãshca; umflã saclu
(expr: lj-furã saclu) shi lja-lj fumlu prit poartã afoarã; umflats-lu
(expr: furats-lu) shi shpirtuits-li; l-umflã
(expr: ãl lo, lu-acãtsã, sh-lu bãgã) ngrãshca shi-l treatsi dincoa di-arãu
§ umflat (um-flátŭ) adg um-flatã (um-flá-tã), umflats (um-flátsĭ) umflati/umflate (um-flá-ti) – cari easti adrat s-hibã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, etc.); cãbãrdisit
{ro: umflat; inflamat; umplut}
{fr: gonflé; enflé, rempli}
{en: inflated; swollen}