DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

shuvãescu

shuvãescu (shĭu-vã-ĭés-cu) vb IV shuvãii (shĭu-vã-íĭ), shuvãeam (shĭu-vã-ĭámŭ), shuvãitã (shĭu-vã-í-tã), shuvãiri/shuvãire (shĭu-vã-í-ri) – imnu nisigur, canda mi ncheadic sh-mi clatin, parcã, di mprostu cum hiu; (fig: shuvãescu = stau ca pi ndauã, minduescu cum s-fac cã nu pot s-ljau unã apofasi, nu shtiu tsi cali s-acats)
{ro: şovăi, clătina pe picioare}
{fr: branler, hocher, clopiner}
{en: swing, limp}

§ shuvãit (shĭu-vã-ítŭ) adg shuvãitã (shĭu-vã-í-tã), shuvãits (shĭu-vã-ítsĭ), shuvãiti/shuvãite (shĭu-vã-í-ti) – cari imnã, sh-canda si ncheadicã, s-clatinã di mprostu
{ro: şovăit, clătinat pe picioare}
{fr: branlé, hoché, clopiné}
{en: swung, limped}

§ shuvãiri/shuvãire (shĭu-vã-í-ri) sf shuvãiri (shĭu-vã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shuvãeashti
{ro: acţiunea de a şovăi, de a se clătina pe picioare}
{fr: action de branler, de hocher, de clopiner}
{en: action of swinging, of limping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sigur

sigur (sí-gurŭ) adg sigurã (sí-gu-rã), siguri (sí-gurĭ), siguri/sigure (sí-gu-ri) – tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) easti dealihea (fãr di altã) shi nu-s poati s-hibã altã soi; siguripsit, asiguripsit, asfãlsit, saicu, saghlam, saglamcu, aslã, gnisiu
{ro: sigur}
{fr: certes}
{en: certain}
ex: sigurã (saglami) s-hibã cã va s-armãnã sartsinã; easti un huzmichear sigur (mbistimen, a curi pots s-lji fats besã); ta s-hibã doilji siguri un di-alantu; putu feata s-ascapã di la moarti sigurã pri tatã-su; nu mash cã nu pistipsescu, ma him sigur cã mãts chetri; o, aestu nu-i semnu sigur

§ nisigur (ni-sí-gurŭ) adg nisigurã (ni-sí-gu-rã), nisiguri (ni-sí-gurĭ), nisigu-ri/nisigure (ni-sí-gu-ri) – (om i lucru) tsi nu easti sigur; (om) tsi pistipseashti cã un lucru (minduiri, vreari, etc.) poati s-nu hibã dealihea; (lucru) tsi nu easti sigur
{ro: nesigur}
{fr: qui n’est pas certain, qui n’est pas sûr}
{en: uncertain}
ex: lucru nisigur (tsi nu easti sigur)

§ siguripsescu (si-gu-rip-sés-cu) (mi) vb IV sigurip-sii (si-gu-rip-síĭ), siguripseam (si-gu-rip-seámŭ), siguripsitã (si-gu-rip-sí-tã), siguripsiri/siguripsire (si-gu-rip-sí-ri) – fac un lucru tra s-hibã sigur; asiguripsescu, asfãlsescu, sãglãmsescu
{ro: (se) asigura}
{fr: (s’)assurer}
{en: assure, insure} casa u siguripsii (asfãlsii)

§ siguripsit (si-gu-rip-sítŭ) adg siguripsitã (si-gu-rip-sí-tã), siguripsits (si-gu-rip-sítsĭ), siguripsiti/siguripsite (si-gu-rip-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã sigur; asiguripsit, asfãlsit, sãglãmsit
{ro: asigurat}
{fr: assuré}
{en: assured, insured}

§ siguripsiri/si-guripsire (si-gu-rip-sí-ri) sf siguripsiri (si-gu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva siguripseashti; asiguripsiri, asfãlsiri, sãglãmsiri
{ro: acţiunea de a asigura; asigurare}
{fr: action de (s’)assurer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsupãtã!

tsupãtã! (tsú-pã-tã) invar – zbor cari caftã s-aspunã cã cariva imnã peanarga, greu, shcljupicãndalui, sh-nisigur pi cicioarli-a lui, etc.; ciupãtã!, varai-vara
{ro: şontâc}
{fr: clopin-clopant!}
{en: limp along slowly; hobble about}
ex: tsupãtã, tsupãtã, agiumsirã la vãsiljelu; trapsi shcljoplu, tsupãtã, tsupãtã, cãtrã la lamnji; mushica, tsupãtã-tsupãtã gri, cã sh-la nãsã acasã easti un gioni

§ ciupãtã! (cĭú-pã-tã) inter – (unã cu tsupãtã!)
ex: ciupãtã, ciupãtã!, curcubeta, agiumsi arucutindalui-arucutindalui la pãlati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

varai-vara

varai-vara (vá-raĭ-vá-ra) – zbor cari caftã s-aspunã cum imnã cariva: peanarga, greu, shcljupicãndalui sh-nisigur pi cicioarli-a lui, etc.; peagala-agalea, peanarga-anarga, putsãn cãti putsãn, tsupãtã, ciupãtã
{ro: încet-încet; puţin câte puţin}
{fr: peu à peu; clopin-clopant}
{en: little by little; slowly}
ex: varai-vara (ciupãtã, putsãn cãti putsãn, peanarga-anarga) armãnjlji inshirã ca untulemnul pisti apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã