DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlãmbuchi1

cãlãmbuchi1 (cã-lãm-búchĭŭ) sn cãlãmbuchi/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, gãrnishor; (fig: cãlãmbuchi = (i) loclu siminat cu cãlãmbuchi (cãlãmbucheauã); (ii) cuceanlu (cãlamea) pri cari crescu gãrnutsãli di cãlãmbuchi)
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: am nã ambari cu grãn, cã-lãmbuchi (misur), melj, arov, di tuti yipturli; cãlãmbuchi (misur) hertu; porcul intrã tu cãlãmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh foclu cu cãlãmbuchi (fig: cãlãnj, cuceanj di misur)

§ cã-lãmbuchi2/cãlãmbuche (cã-lãm-bú-chi) sf cãlãmbuchi (cã-lãm-búchĭ) – (unã cu cãlãmbuchi1)

§ cãlãmbucheauã (cã-lãm-bu-chĭá-ŭã) sf cãlãmbuchei (cã-lãm-bu-chĭéĭ) – agru siminat cu cãlãmbuchi
{ro: porumbişte}
{fr: champ planté avec du maïs}
{en: corn field}

§ cãmbãcuchi/cãmbãcuche (cãm-bã-cú-chi) sf cãmbãcuchi (cãm-bã-cúchĭ) – pitã cu fãrinã di cãlãmbuchi; pitã di bubotã; pispilitã, pruscutitã
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de farine de maïs}
{en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

culai1

culai1 (cu-láĭŭ) adv – tsi nu easti greu (tsi easti lishor) trã fãtseari; colai, lishor, ljishor, nishor, njishor, efcula
{ro: uşor}
{fr: facile, légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: nu pots dot culai (lishor); nu nã yini culai (lishor); nveatsã culai (lishor), lj-aprindi caplu; culai easti bucata aestã; culai (lishor) suntu tuti cãndu ai cu tsi s-li fats; cu tulumba si scoati apã culai (lishor)

§ culai2 (cu-láĭŭ) sm fãrã pl –
1: harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; lishurami, ljishurami, lishureatsã, njishurami;
2: atsea (calea, troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ifculii; cearei, ceare, cire, cali, soi, trop
{ro: uşurinţă; facilitate; mijloc}
{fr: légèreté; facilité, moyen}
{en: lightness; ease, easiness; facility, means}
ex: vai aflãm vãrã culai (cearei, trop) s-ascãpãm; nu-am culai (nu pot, nu-am cum)

§ culai3/culae (cu-lá-i) sf culãi (cu-lắĭ) – (unã cu culai2)

§ culaina (cu-láĭ-na) adv – (unã cu culai1)

§ colai (co-láĭŭ) adv – (unã cu culai1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gãrnishor

gãrnishor (gãr-ni-shĭórŭ) sn gãrnishoari/gãrnishoare (gãr-ni-shĭŭá-ri) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzãli lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); misur, arapositi, arãpusit, arpusit, cãlãmbuchi
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}
ex: fãrinã di misur i gãrnishor; nu s-featsi estan gãrnishorlu (misurlu)

§ grãnishor1 (grã-ni-shĭórŭ) sn grãnishoari/grãnishoare (grã-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu gãrnishor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ifculii/ifculie

ifculii/ifculie (if-cu-lí-i) sf ifculii (if-cu-líĭ) – harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor trã fãtseari; efculii, efcolii, lishurami, ljishurami, njishurami, nishureatsã, lishureatsã
{ro: uşurinţă, uşurătate}
{fr: légèreté, facilité}
{en: lightness, facility, ease, easiness}
ex: nu-am ifculii (ljishureatsã)

§ efculii/efculie (ef-cu-lí-i) sf efculii (ef-cu-líĭ) – (unã cu ifculii)
ex: easti efculii (lishurami) mari cu calea di her; tora mi nvitsai si ghiuvãsescu cu multã efculii (lishurami)

§ efcul (éf-cul) adg efculã (éf-cu-lã), efculj (éf-culj), efculi/efcule (éf-cu-li) – tsi nu ngreacã multu; tsi nu easti greu trã fãtseari; lishor, ljishor, nishor, njishor
{ro: uşor}
{fr: léger, facile, aisé}
{en: light, slight, easy}
ex: efcul (lishor) easti lucrul tsi caftã di la mini

§ efcolii/efcolie (ef-co-lí-i) sf efcolii (ef-co-líĭ) – (unã cu ifculii)

§ efcolilji/efcolilje (ef-co-lí-lji) sf efcolilj (ef-co-líljĭ) – (unã cu ifculii)

§ efcula (éf-cu-la) adv – tsi nu easti greu trã fãtseari; lishor, ljishor, nishor, njishor, culai
{ro: uşor}
{fr: légèrement, aisément}
{en: lightly, slightly, easily}
ex: efcula (lishor) zburashti multi limbi; s-agiungu mini-aclo, ma deapoea, efcula mi tsãn

§ ifculipsescu (if-cu-lip-sés-cu) vb I ifculipsii (if-cu-lip-síĭ), ifculipseam (if-cu-lip-seámŭ), ifculipsitã (if-cu-lip-sí-tã), ifculipsiri/ifculipsire (if-cu-lip-sí-ri) – lu ndreg un lucru si s-facã ma efcula; efculipsescu, ljishuredz, njishuredz
{ro: uşura}
{fr: alléger, soulager, faciliter}
{en: lighten the burden, facilitate, ease, make easier}
ex: lj-ifculipsii (lu ljishurai) multu

§ ifculipsit (if-cu-lip-sítŭ) adg ifculipsitã (if-cu-lip-sí-tã), ifculipsits (if-cu-lip-sítsĭ), ifculipsiti/ifculipsite (if-cu-lip-sí-ti) – tsi s-adrã ma lishor ti fãtseari; tsi lishurã; efculipsit, lishurat, ljishurat, njishurat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn