Dictsiunar

nishani/nishane (ni-shĭá-ni) sf nishenj (ni-shĭénjĭ) – semnu cari-aspuni unã noimã maxutarcã (spitsialã);
1: semnul tsi caftsã s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva (tufechea, topa, etc.);
2: semnu (trã purtari pri cheptu) tsi s-da a omlui cari-ari aspusã giunatic tu polim;
3: cãparã (arvunã, pei, etc.), ca semnu cã doi oaminj s-aduchescu trã vindearea-acumprarea-a unui lucru;
4: arãvoanã, ca semnu cã doi tiniri s-isusescu;
5: doara tsi s-fatsi la numtã ca semnu di tinjia shi vrearea tsi-lj si poartã a gambrolui, a nveastãljei noauã shi a fumeljlor a lor;
6: semnu di mushuteatsã;
7: semnu tsi s-fatsi tu lumi shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dumni-dzãeascã i dyeavuleascã); thamã, thavmã, ciudii, etc.;
8: stihimã
{ro: semn distinctiv cu o anumită semnificaţie; ţintă; decoraţie; inel de logodnă; cadou de nuntă; frumuseţe; minune, miracol; etc.}
{fr: marque, signe; cible; décoration; cadeau de noces, arrhes; beauté, splendeur; merveille; excentricité; etc.}
{en: sign of special significance; target; medal; engagement ring; wedding present, down payment; beauty; miracle; etc.}
ex: bagã-lj nishani (bagã-lj semnu) ca si shtii s-cãrtiri; la agheazmo alãsãm sh-noi unã nishani (un semnu); tradzi tu nishani (tradzi tu semnu; lja semnu); nu anchili nishanea (nu-agudi semnul); lo nishani (lo semnu trã giunaticlu-aspus); tsintsi flurii nishani (cãparã); tricurã cu nishenjli (doarili di numtã); nã agiucam cu nishenj (bãgam stihimã); a hoarãljei nishani (mushuteatsã; mushatã); nishani (semnu, mushuteatsã) di featã; nã lilici, nã nishani (ciudii di mushatã tsi easti); tsi cal, tsi nishani (tsi ciudii); nveasta oacljishi, nishani (ciudii); s-nu ma ved alti nishenj (glãrinj, shicadz, huneri, etc.); va-ts dau singurã nishani (mini singurã va-ts dau un semnu-asfali); pãtsãsh, moi, mari nishani (taxirati); aoa-i nishani (lipsã, ananghi) di apã; s-featsi mari nishani (ciudii)

§ nishinlitcu (ni-shin-lít-cu) adg nishinlitcã (ni-shin-lít-cã), nishinlittsi (ni-shin-lít-tsi), nishinlittsi/nishinlittse (ni-shin-lít-tsi) – tsi s-aleadzi di altsã ca semnu (cu hãrli tsi-aspuni); tsi ahãrzeashti s-lu (s-u) dai di mãnear; aleptu

{ro: remarcabil}
{fr: remarcable}
{en: remarkable}
ex: Haida-i featã nishinlitcã (aleaptã)

§ nishinipsescu (ni-shi-nip-sés-cu) vb IV nishinipsii (ni-shi-nip-síĭ), nishinipseam (ni-shi-nip-seámŭ), nishinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; mi ndreg s-amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) tra s-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu semnul i scupolu tsi-am tu minti; ljau semnu; nchilescu, anchilescu, agudescu, tihisescu
{ro: ţinti, ochi, nimeri}
{fr: viser, tirer au but, atteindre}
{en: take aim at, take sight of, attain, hit}
ex: lu nishinipsii (l-loai tu oclju), ma nu lu-agudii

§ nishinipsit (ni-shi-nip-sítŭ) adg ni-shinipsitã (ni-shi-nip-sí-tã), nishinipsits (ni-shi-nip-sítsĭ), nishi-nipsiti/nishinipsite (ni-shi-nip-sí-ti) – nishanea (semnul) tsi u-am tu oclju tra s-u-agudescu cãndu amin tsiva; scupolu tsi lu-am tu minti s-lu-agiungu; nishanea (semnul) tsi-agudescu cãndu aminai tsiva; scupolu tsi nj-agiumshu; nchilit, anchilit, agudit, tihisit
{ro: ţintit, ochit, nimerit}
{fr: visé, tiré au but, atteint}
{en: taken aim at, taken sight of, attained, hit, happened}

§ nishinipsiri/ni-shinipsire (ni-shi-nip-sí-ri) sf nishinipsiri (ni-shi-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja semnu s-agudeascã tsiva; nchiliri, anchiliri, agudiri, tihisiri
{ro: acţiunea de a ţinti, de a ochi, de a nimeri; ţintire, ochire, nimerire}
{fr: action de viser, de tirer au but, d’atteindre}
{en: action of taking aim at, of sighting, of attaining, of hitting, of happening}

§ nishanli (ni-shĭan-lí) sm, sf, adg nishanloanji/nishanloanje (ni-shĭan-lŭá-nji), nishanladz (ni-shĭan-ládzĭ), nishanloanji/nishanloanje (ni-shĭan-lŭá-nji) – om tsi easti bun tu nishinipsirea tsi u fatsi (cãndu nishinipseashti, cãndu lja semnu); om cu semnu; nishanliu, nishangi, nishalã
{ro: (bun) ţintaş}
{fr: bon tireur. habile à tirer au but}
{en: marksman, sniper, one who is good taking aim, good at sighting}
ex: di omlu nishanli (cu semnu) s-fudz

§ nishanliu (ni-shĭan-líŭ) sm, sf, adg nishanlii (ni-shĭan-lí-i), nishanlii (ni-shĭan-líĭ), nishanlii (ni-shĭan-líĭ) – (unã cu nishanli)
ex: dzuã nishanlii (cu semnu)

§ nishangi (ni-shĭan-gí) sm nishangeadz (ni-shĭan-gĭádzĭ) – (unã cu nishanli)
ex: easti bun nishanli

§ nishalã (ni-shĭa-lắ) sm nishaladz (ni-shĭa-ládzĭ) – (unã cu nishanli)
ex: vãtãmã doi nishaladz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

alil-hisap

alil-hisap (a-líl-hi-sápŭ) sm fãrã pl – partea di pãradz tsi-lj dai cãndu acumpri un lucru i fats unã alishvirishi (shi tãxeshti cã paradzlji tsi-armãn tri plãteari va-lj dai ma amãnat); parti di pãradz tsi s-da ma nãpoi trã un lucru acumpãrat (tsi nu s-avea plãtitã ntreg tu nchisitã); cãparã, arãvoanã, aruvoanã, arvunã, arãvoni, pei, nishani
{ro: acont, arvună}
{fr: acompte}
{en: deposit, partial payment on account}
ex: loai alil-hisap (cãparã) doauã liri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

apurii/apurie

apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru

§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji

§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}

§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

arãvoanã

arãvoanã (a-rã-vŭá-nã) sf arãvoani/arãvoane (a-rã-vŭá-ni) –
1: partea di pãradz tsi-lj dai a unui cãndu-lj tãxeshti cã va s-acumpri un lucru di la el (icã va s-fats unã alishvirishi) ma amãnat;
2: semnul (lucrul, nelu, fluriili, etc.) tsi s-da a unei featã di partea-a unui ficior, ca unã soi di arvunã (zbor), cã va si nsoarã cu ea; tsirimonja tsi s-fatsi cãndu doi tiniri (featã shi ficior) sh-da zborlu si s-lja (s-isusescu, multi ori dinintea-a unui preftu, la bisearicã); aruvoanã, arvunã, arvonã, arãvoni, cãpari, cãparã, semnu, nishani, pei; isozmatã, isozmã, ishazmati
{ro: arvună; logodnă}
{fr: arrhes; tout ce qu’on donne comme gage pour les fiançailles (anneau, etc.); fiançailles}
{en: deposit; the object given as a pledge for a future marriage (ring, etc.); engagement}
ex: cu arãvoanã di un migit; cu fluriili di arãvoanã; arucã aruvoana-a ljei nuntru; arãvoanã datã di ficiorlu di-amirã; cuvenda-a mea i scumpã arãvoanã

§ aruvoanã (a-ru-vŭá-nã) sf aruvoani/aru-voane (a-ru-vŭá-ni) – (unã cu arãvoanã)

§ arvonã (ar-vó-nã) sf arvoni/arvone (ar-vó-ni) – (unã cu arãvoanã)
ex: lj-deadi arvonã unã sãhati di-amalamã, unã bizilicã di-amalamã shi minghiushi di flurii

§ arvunã (ar-vú-nã) sf arvuni/arvune (ar-vú-ni) – (unã cu arãvoanã)
ex: di la gioni lo arvunã (semnul di isusiri)

§ arãvoni/arãvone (a-rã-vó-ni) sf arãvonj(?) (a-rã-vónjĭ) – (unã cu arãvoanã)
ex: ma, na-ts nelu di arãvoni (isozmatã)

§ arãvunjisescu (a-rã-vu-nji-sés-cu) (mi) vb IV arãvunjisii (a-rã-vu-nji-síĭ), arãvunjiseam (a-rã-vu-nji-seámŭ), arãvunjisitã (a-rã-vu-nji-sí-tã), arãvunjisiri/arãvunjisire (a-rã-vu-nji-sí-ri) –
1: dau cãparã; dau arãvoanã; cãpãrusescu;
2: fac isozmata; (mi) isusescu
{ro: arvuni; logodi}
{fr: donner des arrhes, arrher; (se) fiancer}
{en: deposit; get engaged (to marry someone)}
ex: lu-arãvunjisi (lu isusi) cu-unã featã din hoarã

§ arãvunjisit (a-rã-vu-nji-sítŭ) adg arãvunjisitã (a-rã-vu-nji-sí-tã), arãvunjisits (a-rã-vu-nji-sítsĭ), arãvunjisiti/arãvunjisite (a-rã-vu-nji-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã arãvoanã; cãpãrusit, isusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

calesh

calesh (ca-léshĭŭ) adg caleshi/caleshe (ca-lé-shi), calesh (ca-léshĭ), caleshi/caleshe (ca-lé-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; (oai, caprã, etc.) albã cu dãmtsi lãi pi cap, ma multu deavãrliga di oclji; calish; oacljish, bushcu
{ro: (om) oacheş; (oaie, capră, etc.) albă cu pete negre pe cap}
{fr: brun, brunet; (mouton, chèvre, etc.) blanc avec des taches noires sur la tête et, surtout, autour des yeux}
{en: (man) brown; (sheep, goat, etc.) white with black spots on its head}
ex: am un mãnar calesh

§ calish (cá-lishĭŭ) adg calishi/calishe (cá-li-shi), calish (cá-lishĭ), calishi/calishe (cá-li-shi) – (unã cu calesh)
ex: tsi gioni-aleptu! birbec calish!

§ oacljish (ŭá-cljishĭŭ) adg oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi), oacljish (ŭá-cljishĭ), oacljishi/oacljishe (ŭá-clji-shi) – (om) cu chealea ncljisã (tsi da niheamã ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj lãi; calesh, calish, sumulai; bushcu
{ro: oacheş, brunet}
{fr: brun, brunet}
{en: brown}
ex: vidzui nã featã oacljishi sh-mushatã; nveasta oacljishi, nishani!; gioni oacljish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãntu2

cãntu2 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) – lj-aruc (ãlj fac) amãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi di-aradã (i) nu poati s-li facã altã soi, (ii) nu vrea li-adra altã soi shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; ncãntu, mãyipsescu, amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu;
(expr:
1: lj-cãntu = (i) lj-dzãc tsiva shi-l mãyipsescu cu zboarã tra s-lu-arãd shi s-facã tsi voi mini; (ii) lj-dzãc papardeli, gavumãri, glãrinj, chirãturi, vruti sh-nivruti, etc.;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã = tsi papardeli-lj dzãts, tsi-lj dzãts s-lu-arãdz, tsi-l mãyipseshti cu zboarã)
{ro: vrăji; fermeca}
{fr: ensorceler; charmer}
{en: cast a spell; charm}
ex: u cãntã (mãyipsi) sh-deapoea u discãntã; tsi-lj cãntsã shi tsi-ts discãntã?
(expr: tsi glãrinj ãlj dzãts shi tsi ts-apãndiseashti?); mi doari caplu di cãti-nj cãntash
(expr: glãrinjli tsi-nj dzãsish)

§ cãntat2 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) – tsi ari hãri shi puteri di thamã (nishani, ciudii) tsi es nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi-lj s-ari arcatã mãyi; ncãntat, mãyipsit, mãndipsit, numãtsit, nãmãtisit, aumbros, aumbrat
{ro: vrăjit, fermecat, năzdrăvan}
{fr: ensorcellé; charmé}
{en: who has been casted (under) a spell; charmed}
ex: calu eara di cãntatslji (mãyipsit); eara un cal cãntat; loc nicurat sh-cãntat (mãyipsit); pulj cãntat (mãyipsit); tueagã di her cãntatã (mãyipsitã); un mer cãntat (mãyipsit) shi discãntat

§ cãntari2/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; fãtseari-amãyi; ncãntari, mãndipsiri, mãyipsiri, amãyipsiri, mãghipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri
{ro: acţiunea de a vrăji, de a fermeca}
{fr: action d’ensorceler, de charmer; charme}
{en: action of casting a spell, of charming; spell}
ex: cu cãntari (arcari mãyi) sh-discãntari-l featsi nãpoi om

§ ncãntu1 (ncắn-tu) vb I ncãntai (ncãn-táĭ), ncãntam (ncãn-támŭ), ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) – (unã cu cãntu2)

ex: di nafoarã cãdzu lãndzit, lu ncãntarã dzãnili

§ ncãntat (ncãn-tátŭ) adg ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntats (ncãn-tátsĭ), ncãntati/ncãntate (ncãn-tá-ti) – (unã cu cãntat2)

§ ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) sf ncãntãri (ncãn-tắrĭ) – (unã cu cãntari2)

§ ncãntu2 (ncắn-tu) sn ncãntitsi/ncãntitse (ncắn-ti-tsi) – atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (ca trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea di-aradã; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; mãndii, mayi, amayi, mãyii, mãghii, vãscãnii
{ro: farmece, vrajă}
{fr: charme, sortilège}
{en: spell, charm}

§ ncãntic (ncắn-ticŭ) sn ncãntitsi/ncãntitse (ncắn-ti-tsi) – (unã cu ncãntu2)

§ nicãntat2 (ni-cãn-tátŭ) adg nicãntatã (ni-cãn-tá-tã), nicãntats (ni-cãn-tátsĭ), nicãntati/nicãntate (ni-cãn-tá-ti) – tsi nu easti mãyipsit
{ro: nevrăjit, nefermecat}
{fr: qui n’est pas ensorcellé; charmé}
{en: who has not been casted (under) a spell; who has not been charmed}

§ nicãntari2/nicãntare (ni-cãn-tá-ri) sf nicãntãri (ni-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-mãyipseashti
{ro: acţiunea de a nu vrăji, de a nu fermeca}
{fr: action de ne pas ensorceller; de ne pas charmer}
{en: action of not being casted (under) a spell; of not being charmed}

§ discãntu (dis-cắn-tu) vb I discãntai (dis-cãn-táĭ), discãntam (dis-cãn-támŭ), discãntatã (dis-cãn-tá-tã), discãntari/discãntare (dis-cãn-tá-ri) – cu zboarã (cãntitsi shi seamni mistiryioasi) aspargu-amãyili sh-lu dishteptu pri-atsel a curi ãlj si featsirã amãyi; l-vindic (l-diucljedz) pri-atsel tsi-l loarã di oclju;
(expr:
1: lj-discãntu = lj-zburãscu multi ma nu-lj dzãc tsiva;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã? = tsi-lj zburãshti ahãnti shi nu-lj dzãts dip tsiva? mash tra s-lu-arãdz?)
{ro: descânta}
{fr: détourner des enchantements; faire guérir par des enchantements}
{en: exorcise; expel an evil spirit; heal someone who is bewitched or is under a spell}
ex: mi discãntai adzã; cãndu vulpea discãntã
(expr: lã spuni zboarã s-li-arãdã) gãljinjli, si shtii cã nu lã easti trã bun; cara-l cãntã shi-l discãntã mushica carishti cãti dzãli

§ dis-cãntat (dis-cãn-tátŭ) adg discãntatã (dis-cãn-tá-tã), discãntats (dis-cãn-tátsĭ), discãntati/discãntate (dis-cãn-tá-ti) – cari fu vindicat (dizligat) di amãyi i diucljari (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi)
{ro: descântat}
{fr: à qui on a fait des incantations; qui a été guéri par des enchantements}
{en: exorcised; who has been healed of his spell}
ex: lja cupa di pri pulitsã cu apã discãntatã di treili miri; cu yitria-aistã va s-vindicã, cã-i discãntatã cu grai di vreari; urdzãts hearti shi discãntati cu grai dultsi di featã nimãrtatã!

§ discãntari/discãntare (dis-cãn-tá-ri) sf discãntãri (dis-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãntã; discãntic
{ro: acţiunea de a descânta; descântare}
{fr: action de faire des incan-tation, de détourner des enchantements, de faire guérir par des enchantements}
{en: action of exorcising, of expelling an evil spirit, of healing someone who is bewitched}
ex: alãgã dupã discãntãri; cu cãntari shi discãntari sh-cu amãyi, l-featsi puljlu nãpoi om

§ discãntãturã (dis-cãn-tã-tú-rã) sf discãntãturi (dis-cãn-tã-túrĭ) – zboarãli i cãntitsli cu cari s-discãntã
{ro: descântare, descântec}
{fr: incantation, formule d’exorcisme}
{en: incantation, words of exorcism}

§ discãntic1 (dis-cãn-ticŭ) (mi) vb I discãnticai (dis-cãn-ti-cáĭ), discãnticam (dis-cãn-ti-cámŭ), discãnticatã (dis-cãn-ti-cá-tã), discãnticari/discãnticare (dis-cãn-ti-cá-ri) – (unã cu discãntu)
ex: shtii striga, s-discãnticã, s-leagã shi s-dizleagã

§ discãnticat (dis-cãn-ti-cátŭ) adg discãnticatã (dis-cãn-ti-cá-tã), discãnticats (dis-cãn-ti-cátsĭ), discãntica-ti/discãnticate (dis-cãn-ti-cá-ti) – (unã cu discãntat)

§ discãnticari/discãnticare (dis-cãn-ti-cá-ri) sf discãnticãri (dis-cãn-ti-cắrĭ) – (unã cu discãntari)

§ discãntic2 (dis-cắn-ticŭ) sf discãntitsi (dis-cắn-ti-tsi) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discãntã; discãntari
{ro: descântec}
{fr: incantation, exorcisme}
{en: incantation, exorcism}
ex: nipututlu nu s-vindicã cu discãntitsi; spun aushlji cã shi discãntitsli vindicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

cãparã

cãparã (cã-pá-rã) sf cãpãri (cã-pắrĭ) – partea di pãradz tsi-lj dai a unui, cãndu-lj tãxeshti cã va lu-acumpri un lucru ma amãnat (i va s-fats unã alishvirishi); amanetea tsi u-alash cu cariva tra s-lu asfãliseascã cã va s-fats atsea tsi-lj tãxeshti; arãvoanã, aruvoanã, arvunã, arãvoni, pei, nishani, amaneti
{ro: arvună}
{fr: arrhes}
{en: deposit} lj-ded cãparã giumitati di pradz, cãndu li-acumprai oili; lja di la hani un pescu shi sh-alasã cãparã tãporlu; ti fricã ca s-nu-l ljau, tsãni aestu nel di giuvarico ca cãparã (amaneti)

§ cãpãrusescu (cã-pã-ru-sés-cu) vb IV cãpãrusii (cã-pã-ru-síĭ), cãpãruseam (cã-pã-ru-seámŭ), cãpãrusitã (cã-pã-ru-sí-tã), cãpãrusiri/cãpãrusire (cã-pã-ru-sí-ri) – dau cãparã; dau arãvoanã; arãvunjisescu
{ro: arvuni, asigura}
{fr: donner des arrhes, arrher, s’assurer}
{en: deposit, insure oneself}

§ cãpãrusit (cã-pã-ru-sítŭ) adg cãpãrusitã (cã-pã-ru-sí-tã), cãpãrusits (cã-pã-ru-sítsĭ), cãpãrusiti/cãpãrusite (cã-pã-ru-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã cãparã; arãvunjisit
{ro: arvunit}
{fr: arrhé}
{en: deposited}

§ cãpãrusi-ri/cãpãrusire (cã-pã-ru-sí-ri) sf cãpãrusiri (cã-pã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãpãruseashti; dari di cãparã; arãvunjisiri
{ro: acţiunea de a arvuni; arvunire}
{fr: action d’arrher}
{en: action of depositing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ciudii/ciudie

ciudii/ciudie (cĭu-dí-i) sf ciudii (cĭu-díĭ) –
1: lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã, ma pari faptu mash di-unã puteari dumnidzãeascã i dyeavuleascã);
2: lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdzã, s-lu nvets, etc.);
3: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu lucrili di-aradã cu cari him nvitsats; ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, apurii, toafi, etc.;
(expr: nj-yini ciudii = mi-apurisescu, mi njir, mi ciudisescu)
{ro: minune, mirare, ciudăţenie}
{fr: merveille, miracle; étonnement, stupéfaction; bizarrerie}
{en: miracle; astonishment, amazement; oddity}
ex: njel ca trã ciudii (ti nishani, trã thamã); sh-lu ntreabã cu ciudii (apurii, njirari); io vidzuii ciudiili (nishenjli, thãmãturyiili) a tali; sh-fãtsea crutsea di ciudii; featsi nã mari ciudii; pot s-fac seamni shi ciudii (nishenj) cu giunaticlu a meu; frãndza-aestã, trã ciudii, s-mina singurã; nj-yini mari ciudi
(expr: mi njir, mi-apurisescu multu), cum s-agãrshascã

§ ciudã (cĭú-dã) sf ciudi/ciude (cĭú-di) – (unã cu ciudii)
ex: ciudã (ciudii, thamã) neavdzãtã

§ ciudios (cĭu-di-ósŭ) adg ciudioasã (cĭu-di-ŭá-sã), ciudiosh (cĭu-di-óshĭ), ciudioa-si/ciudioase (cĭu-di-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti di-aradã shi s-aspuni ahoryea di-alanti lucri; tsi-aspuni ca trã ciudii; alocut
{ro: ciudat, bizar}
{fr: étrange, bizarre}
{en: strange, odd, weird}

§ ciudisescu (cĭu-di-sés-cu) (mi) vb IV ciudisii (cĭu-di-síĭ), ciudiseam (cĭu-di-seámŭ), ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisiri/ciu-disire (cĭu-di-sí-ri) – mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ãnj fac thamã; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) mira, (se) uimi, (se) extazia}
{fr: s’étonner, s’extasier}
{en: astonish, amaze, go into ecstasy}
ex: mi ciudisescu (mi-apurisescu) cu omlu-aestu; ari ciudisitã dunjaea ntreagã; noi nã ciudisim; lumea tutã s-njira shi s-ciudisea (sh-fãtsea thamã); mi ciudisescu di tsi vidzui cã fats

§ ciudisit (cĭu-di-sítŭ) adg ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisits (cĭu-di-sítsĭ), ciudisiti/ciudisite (cĭu-di-sí-ti) – tsi s-apuriseashti di tsi s-featsi (tsi vidzu i tsi avdzã); ciudusit, ciuidisit, ciudit, ciuduit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat, uimit, extaziat}
{fr: étonné, ébahi, extasié}
{en: astonished, amazed, gone into ecstasy}
ex: alantsã shidea ciudisits (uinjisits); stau ciudisit (thãvmusit) cum plãng mushat fãntãnjli agalea-agalea

§ ciudisiri/ciudisire (cĭu-di-sí-ri) sf ciudisiri (cĭu-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; ciudusiri, ciuidisiri, ciudiri, ciuduiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a (se) mira, de a (se) uimi, de a (se) extazia; mirare, uimire, extaz}
{fr: action de s’étonner, de s’extasier; étrangeté}
{en: action of astonishing, of going into ecstasy}

§ ciudusescu (cĭu-du-sés-cu) (mi) vb IV ciudusii (cĭu-du-síĭ), ciuduseam (cĭu-du-seámŭ), ciudusitã (cĭu-du-sí-tã), ciudusiri/ciudusire (cĭu-du-sí-ri) – (unã cu ciudisescu)

§ ciudusit (cĭu-du-sítŭ) adg ciudusitã (cĭu-du-sí-tã), ciudusits (cĭu-du-sítsĭ), ciudusiti/ciudusite (cĭu-du-sí-ti) – (unã cu ciudisit)

§ ciudusiri/ciudusire (cĭu-du-sí-ri) sf ciudusiri (cĭu-du-sírĭ) – (unã cu ciudisiri)

§ ciuidisescu (cĭuĭ-di-sés-cu) (mi) vb IV ciuidisii (cĭuĭ-di-síĭ), ciuidiseam (cĭuĭ-di-seámŭ), ciuidisitã (cĭuĭ-di-sí-tã), ciuidisiri/ciuidisire (cĭuĭ-di-sí-ri) – (unã cu ciudisescu)

§ ciuidisit (cĭuĭ-di-sítŭ) adg ciuidisitã (cĭuĭ-di-sí-tã), ciuidisits (cĭuĭ-di-sítsĭ), ciuidisiti/ciuidisite (cĭuĭ-di-sí-ti) – (unã cu ciudisit)

§ ciuidisiri/ciuidisire (cĭuĭ-di-sí-ri) sf ciuidisiri (cĭuĭ-di-sírĭ) – (unã cu ciudisiri)

§ ciudescu (cĭu-dés-cu) (mi) vb IV ciudii (cĭu-díĭ), ciudeam (cĭu-deámŭ), ciuditã (cĭu-dí-tã), ciudiri/ciudire (cĭu-dí-ri) – (unã cu ciudisescu)
ex: si ciudi (s-njirã, s-apurisi) shi njic shi mari; s-ciudirã (s-apurisirã) fratslji

§ ciudit (cĭu-dítŭ) adg ciuditã (cĭu-dí-tã), ciudits (cĭu-dítsĭ), ciuditi/ciudite (cĭu-dí-ti) – (unã cu ciudisit)

§ ciudiri/ciudire (cĭu-dí-ri) sf ciudiri (cĭu-dírĭ) (unã cu ciudisiri)

§ ciuduescu (cĭu-du-ĭés-cu) (mi) vb IV ciuduii (cĭu-du-íĭ), ciudueam (cĭu-du-ĭámŭ), ciuduitã (cĭu-du-í-tã), ciuduiri/ciuduire (cĭu-du-í-ri) – (unã cu ciudisescu)
ex: s-ciudui (s-njirã) multu

§ ciuduit (cĭu-du-ítŭ) adg ciuduitã (cĭu-du-í-tã), ciuduits (cĭu-du-ítsĭ), ciuduiti/ciuduite (cĭu-du-í-ti) – (unã cu ciudisit)
ex: njirat sh-ciuduit (uinjisit)

§ ciuduiri/ciuduire (cĭu-du-í-ri) sf ciuduiri (cĭu-du-írĭ) – (unã cu ciudisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

hrisafi/hrisafe

hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)

§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)

§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu

§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

lucru

lucru (lú-cru) sn lucri/lucre (lú-cri) shi lucruri (lú-crurĭ) –
1: atsea tsi fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea (si sh-analtsã unã casã trã apanghiu, si sh-creascã oili trã lãnã shi lapti, s-dishcljidã unã ducheani trã alishvirishi, etc.); istreti, huzmeti, tehni, zãnati, alishvirishi;
2: atsea tsi s-aflã tu lumi (tu banã i nibanã, tsi s-minã i sta pri loc, etc.), ipothisi;
3: lugurii tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugurii, lugrii; (fig:
1: lucru = nishani, ciudii, etc.; expr:
2: nj-mutrescu lucrul = nu mi-ameastic tu lucrili-a altui; nu-am ananghi;
3: tsi easti lucrul? = tsi s-fatsi, cãtse?;
4: l-bag pi lucru = lu-arughedz; l-fac s-lucreadzã; lj-aflu un lucru;
5: dzuã di lucru = tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã lãlãtoari, dzuã lãvrãtoari)
{ro: lucru, serviciu, ocupaţie, afacere; problemă, chestiune; obiect}
{fr: travail, occupation, affaire; question, chose; objet}
{en: work, occupation, trade, affair; question, problem; thing, object}
ex: am lucru (am tsiva trã fãtseari) n hoarã; avui multu lucru (huzmeti) la-ayinji; altu lucru (huzmeti) nu-au tsi s-facã; lucrul di-adz (atsea tsi ai trã fãtseari adzã), nu-l alasã trã mãni; tsi lucru (istreti, tehni, zãnati) ai (fats), oaspe?; lucru (huzmetea) cu yii, orbu va lu-adari; au multi lucri (huzmets, ipotisi) tr-avinari; ea cum sta lucrul (ipotisea); trã tse lucru (ipotisi) easti zborlu?; lucru xen (lugurii xeanã) nu tsãni cãldurã; chirdui multi lucri; arsirã tuti lucrili; sh-lo lucrili sh-fudzi; ari multi lucri mushati n casã; mash un lucru (ipotisi, icã lugurii) s-nu-agãrsheshti; s-dusi la lucru di dimneatsã; mari lucru (fig: nishani, ciudii) di featã!; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi di tsi-alãsãm nãpoi); mi duc sh-ts-aduc apã di la fãntãnã, ghini ma, shtii tsi easti lucrul?
(expr: shtii tsi s-fatsi? cãtse-nj yini greu s-mi duc?)

§ nilucru (ni-lú-cru) sn fãrã pl – catandisea tu cari s-aflã atsel tsi nu lucreadzã (icã atsel cari caftã lucru ma nu poati s-aflã)
{ro: şomaj, inactivitate}
{fr: chómage, inactivité}
{en: unemployment, inactivity}

§ lucur (lú-curŭ) sn lucuri (lú-curĭ) shi lucãri (lú-cãrĭ) – (unã cu lucru)

ex: mutrea-ts (caftã-ts) lucurlu a tãu
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a meali)

§ lucredz (lu-crédzŭ) vb I lucrai (lu-cráĭ), lucram (lu-crámŭ), lucratã (lu-crá-tã), lucrari/lucrare (lu-crá-ri) – fac un lucru (tra s-nj-amintu bana, sã-nj scot pãnea, s-analtsu-unã casã, etc.)
{ro: lucra}
{fr: travailler}
{en: work}
ex: tutã veara lucredz la calea di her; lucredz loclu; lucredz eu tutã dzua; lucreadzã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lucra (fãtsea emburlichi) cu casili mãri dit xinitii; nu lucrãm (nu fãtsem) tsiva; omlu tsi lucreadzã, nu agiuneadzã

§ lucrat (lu-crátŭ) adg lucratã (lu-crá-tã), lucrats (lu-crátsĭ), lucrati/lucrate (lu-crá-ti) – (omlu) tsi ari faptã un lucru; (lucrul) tsi easti faptu
{ro: lucrat}
{fr: travaillé}
{en: worked}
ex: lemnul lucrat easti mushat

§ lucrari/lucrare (lu-crá-ri) sf lucrãri (lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lucreadzã
{ro: acţiunea de a lucra; lucrare, lucru}
{fr: action de travailler; travail}
{en: action of working; work}
ex: trã lucrari, ficiorlu lucra; nãs caplu nã minutã nu-l scoalã di lucrari (di la lucrul tsi-l fatsi); bãnedz cu lucrarea-a loclui; lo nã lucrari mari

§ nilucrat (ni-lu-crátŭ) adg nilucratã (ni-lu-crá-tã), nilucrats (ni-lu-crátsĭ), nilucrati/nilucrate (ni-lu-crá-ti) – tsi nu easti lucrat; (omlu) tsi nu-ari faptã un lucru
{ro: nelucrat}
{fr: qui n’a (n’est) pas travaillé}
{en: who has (that is) not worked}
ex: herlu nilucrat (tsi nu easti lucrat), armãni-arudzinat; agrul eara nilucrat (agrul nu eara lucrat)

§ nilucra-ri/nilucrare (ni-lu-crá-ri) sf nilucrãri (ni-lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu lucreadzã
{ro: acţiunea de a nu lucra; nelucrare, inactivitate}
{fr: action de ne pas travailler; inactivité}
{en: action of not working; inactivity}

§ lucrãtor (lu-crã-tórŭ) sm, sf, adg lucrãtoarã (lu-crã-tŭá-rã), lucrãtori (lu-crã-tórĭ), lucrãtoari/lucrãtoare (lu-crã-tŭá-ri) – atsel tsi lu-arãseashti s-lucreadzã; un tsi lucreadzã; atsel tsi sh-amintã bana cu lucrul (ma multu cu mãna, nu cu mintea); lucrãtonj, argat, huzmichear, sirvitor
{ro: lucrător}
{fr: travailleur}
{en: worker}
ex: feata-i bunã sh-lucrãtoarã (tsi u-arãseashti s-lucreadzã)

§ lucrãtonj (lu-crã-tónjĭŭ) sm, sf, adg lucrãtoanji/lucrãtoanje (lu-crã-tŭá-nji), lucrãtonj (lu-crã-tónjĭ), lucrãtoanji/lucrãtoanje (lu-crã-tŭá-nji) – (unã cu lucrãtor)
ex: lucrãtonjlu (atsel tsi lucreadzã) di foami nu moari; featã lucrãtoanji (tsi lucreadzã)

§ paralucredz (pá-ra-lu-crédzŭ) vb I paralucrai (pá-ra-lu-cráĭ), paralucram (pá-ra-lu-crámŭ), paral-ucratã (pá-ra-lu-crá-tã), paralucrari/paralucrare (pá-ra-lu-crá-ri) – lucredz ma multu dicãt u caftã arada; lucredz multu di multu
{ro: lucra prea mult}
{fr: travailler trop}
{en: work too much}

§ para-lucrat (pá-ra-lu-crátŭ) adg paralucratã (pá-ra-lu-crá-tã), para-lucrats (pá-ra-lu-crátsĭ), paralucrati/paralucrate (pá-ra-lu-crá-ti) – tsi easti lucrat ma multu di cum u caftã arada
{ro: lucrat peste măsură}
{fr: travaillé trop}
{en: worked too much}

§ paralucra-ri/paralucrare (pá-ra-lu-crá-ri) sf paralucrãri (pá-ra-lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva paralucreadzã
{ro: acţiunea de a lucra prea mult; de a lucra peste măsură}
{fr: action de trop travailler}
{en: action of working too much}

§ xenu-lucredz (csé-nu-lu-crédzŭ) (scriat shi xenulucredz) vb I xenu-lucrai (csé-nu-lu-cráĭ), xenu-lucram (csé-nu-lu-crámŭ), xenu-lucratã (csé-nu-lu-crá-tã), xenu-lucrari/xenu-lucrare (csé-nu-lu-crá-ri) – lucredz tu-un lucru xen; lucredz trã un altu (xen)
{ro: face un lucru străin; lucra pentru un străin}
{fr: travailler pour un autre}
{en: work for somebody else}

§ xenu-lucrat (csé-nu-lu-crátŭ) (scriat shi xenulucrat) adg xenu-lucratã (csé-nu-lu-crá-tã), xenu-lucrats (csé-nu-lu-crátsĭ), xenu-lucrati/xenu-lucrate (csé-nu-lu-crá-ti) – lucru faptu trã (di) un altu (xen)
{ro: lucru făcut de (pentru) un străin}
{fr: travaillé pour (par) quelqu’un d’autre}
{en: worked for (by) somebody else}

§ xenu-lucrari/xenu-lucrare (csé-nu-lu-crá-ri) (scriat shi xenulucrari) sf xenu-lucrãri (csé-nu-lu-crắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lucreadzã trã un altu (xen)
{ro: acţiunea de a face un lucru străin; de a lucra pentru un străin}
{fr: action de travailler pour un autre}
{en: action of working for somebody else}

§ lãlãtoari/lãlãtoare (lã-lã-tŭá-ri) sf, adg (mash fiminin) lãlãtori (lã-lã-tórĭ) – dzuã tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã di lucru; dzuã lucrãtoari; lãvrãtoari;
(expr: sãrbãtorli, lãlãtori, shi lãlãtorli, sãrbãtori = zbor tsi s-dzãtsi ti muljerli cari, cãndu easti s-lucreadzã, eali s-priimnã shi cãndu easti trã priimnari, eali aspun mirachi ti lucru)
{ro: zi de lucru}
{fr: jour ouvrable, non férié}
{en: working day}
ex: easti lãlãtoari (dzuã di lucru) mãni; lãlãtoarea (dzua di lucru) njardzi prit hori, shi sãrbãtoarea yini di sta acasã; nã dzuã lãlãtoari (lãvrãtoari); dzãlili lãlãtori suntu trã oarfãnj; ahtãri stranji nãs nu li purta necã dzuã lãlãtoari, necã dzuã di-aradã

§ lãvrãtoari/lãvrãtoare (lã-vrã-tŭá-ri) sf, adg (mash fiminin) lãvrãtori (lã-vrã-tórĭ) – (unã cu lãlãtoari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

nchilescu

nchilescu (nchi-lés-cu) vb IV nchilii (nchi-líĭ), nchileam (nchi-leámŭ), nchilitã (nchi-lí-tã), nchiliri/nchilire (nchi-lí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) sh-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu un semnu i un scupo tsi-aveam tu minti; anchilescu, nishinipsescu, agudescu, tihisescu
{ro: ţinti, ochi, nimeri}
{fr: viser, tirer au but, atteindre}
{en: take aim at, take sight of, attain, hit}
ex: nchili (agudi) semnul di shapti ori; nchileashti (u tihiseashti) ghini cu yinirea n hoarã; di dzatsi ori aminã shi nu putu si nchileascã (s-agudeascã semnul)

§ nchilit (nchi-lítŭ) adg nchilitã (nchi-lí-tã), nchilits (nchi-lítsĭ), nchiliti/nchilite (nchi-lí-ti) – (nishanea, semnul) tsi am tu oclju tra s-agudescu cãndu amin tsiva; (scupolu) tsi lu-am tu minti s-lu-agiungu; (nishanea, semnul) tsi-agudescu cãndu aminai tsiva; scupolu tsi nj-agiumshu; nchilit, anchilit, agudit, tihisit
{ro: ţintit, ochit, nimerit}
{fr: visé, tiré au but, atteint}
{en: taken aim at, taken sight of, attained, hit, happened}

§ nchiliri/nchilire (nchi-lí-ri) sf nchiliri (nchi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nchileashti un semnu; anchiliri, nishinipsiri, agudiri, tihisiri
{ro: acţiunea de a ţinti, de a ochi, de a nimeri; ţintire, ochire, nimerire}
{fr: action de viser, de tirer au but, de atteindre}
{en: action of taking aim at, of sighting, of attaining, of hitting, of happening}

§ anchilescu (an-chi-lés-cu) vb IV anchilii (an-chi-líĭ), anchileam (an-chi-leámŭ), anchilitã (an-chi-lí-tã), anchiliri/anchilire (an-chi-lí-ri) – (unã cu nchilescu)

§ anchilit (an-chi-lítŭ) adg anchilitã (an-chi-lí-tã), anchilits (an-chi-lítsĭ), anchiliti/anchilite (an-chi-lí-ti) – (unã cu nchilit)

§ anchiliri/anchilire (an-chi-lí-ri) sf anchiliri (an-chi-lírĭ) – (unã cu nchiliri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã