DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scot

scot (scótŭ) vb III shi II scosh (scóshĭŭ), scuteam (scu-teámŭ), scoasã (scŭá-sã), scoatiri/scoatire (scŭá-ti-ri) shi scuteari/scuteare (scu-teá-ri) – l-dau nafoarã di-iuva; l-duc iuva; aspun tsi easti, tsi am; trag chealea di pi yimishi, gulescu tsiva dit scafã, etc.
(expr:
1: nj-scosh mãna i ciciorlu = nj-strãngulsii (nj-shutsãi, nj-cluzunsii) mãna i ciciorlu;
2: scot tu padi, scot tu migdani = dzãc (aspun) tsiva tra s-u avdã (s-u veadã) tutã dunjaea shi s-nu-armãnã ascumtã;
3: scot ahoryea = dispartu, mpartu, aleg ahoryea;
4: cari scoasi (atsel lucru, xeana, sculia, etc.) = cari s-mindui (la-atsel lucru, tra si s-ducã lumea tu xeani, la sculii, etc.);
5: scot dit minti (cap) = nj-easi dit minti (cap) ashi cum u minduescu mini, tsi-nj dzãc cu mintea, nj-dau cu mintea, lugursescu, fãndãxescu;
6: u scot (bisearica) la (cafine) = mi duc la (cafine) tu loc tra s-mi duc la (bisearicã);
7: nj-scot (ljau) pãnea = lucredz tra s-amintu pradz shi s-pot s-bãnedz, sã-nj trec bana;
8: nji scot ahtea (arãzganlu) = lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, mi arãzgan, ãnj ljau ahtea (sãndzili);
9: nji scot foclu = (i) lj-u plãtescu, mi-arãzgãnsescu, mi-ascumpãr, ãnj ljau ahtea (sãndzili); (ii) isihãsescu;
10: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
11: nj-scoati suflitlu = mi creapã, mi nvirineadzã multu, mi fatsi s-trag nitraptili, mi tirãnseashti;
12: l-scot filii-filii = lu-adar cumãts;
13: mi scoati dit minti = mi fatsi sã-nj cher mintea, s-glãrescu di minti; nji sã scoalã mintea;
14: scot un cãntic = scol (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
15: mi scoati nafoarã = (tsiva tsi-am mãcatã) mi fatsi s-pot s-es nafoarã (s-mi cac);
16: nj-scot ocljilj = mi cac (es nafoarã, cu zori i fãrã zori);
17: lj-scot ocljilj = (i) lu-arãd, lu-aplãnisescu, lj-trag cãlupea (ii) mi-angrec multu ta s-lu facã un lucru; ljau di-iuva (lj-caftu a unui s-lucreadzã, sã-nj da, etc.) ma multu di cãt easti arada, l-catahrisescu; l-fac di-arshini; lj-dzãc s-lu lja neclu;
18: scoati-lj ocljilj! = alasã-l s-facã tsi va, si s-ducã iu va, la draclu, nu voi s-lu ved dininti, s-lu lja neclu!;
19: nu-am iu si scot caplu = nj-easti multã-arshini, mi ngroapã loclu di-arshini)
{ro: scoate, trage, ridica, evacua, goli, etc.}
{fr: ôter, tirer, enlever, arracher, évacuer; montrer, etc.}
{en: remove, take away, pull out, evacuate, show, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zbor1

zbor1 (zborŭ) sn zboarã (zbŭá-rã) shi zboari/zboare (zbŭá-ri) – boatsea tsi u scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspu-nearea-a ljei tu scriari) sh-cari ari unã noimã trã lumea tsi u avdi (u veadi scriarea); cuvendã, grai, grair, greai, grei, grii;
(expr:
1: zboarã cu mãduã = zboarã mintimeni, cu noimã;
2: nu grescu zbor = tac, nu zburãscu;
3: bag zbor; tsãn zbor = zburãscu (dinintea-a oaminjlor) la unã adunari;
4: bag zbor (bun, arãu) trã cariva = lj-dzãc (lji zburãscu) a unui trã cariva (s-lji facã tsiva, bun i arãu, s-lu arugheadzã, etc.);
5: easi zborlu = s-avdi prit lumi;
4: dau zbor = tãxescu, zburãscu;
6: nu nj-es dit zbor; nj-tsãn zborlu (dat); nu-nj calcu zborlu = va fac atseali tsi-am tãxitã, tsi ts-am dzãsã;
7: nu shed pi zbor, nu-nj tsãn zborlu, nj-calcu zborlu = nu fac atsea tsi-am dzãsã, tsi-am tãxitã;
8: nu es dit zborlu-a tãu = va ti-ascultu, va s-fac ashi cum ãnj dzãts;
9: pi-iu lj-easi zborlu, lj-easi sh-suflitlu = nu sh-calcã zborlu;
10: nj-cadi zborlu mpadi = geaba ded zbor, cã nu hiu ascultat, nu-nj si fac atseali tsi caftu, tsi voi;
11: zborlu imnã, urdinã = grailu treatsi, s-arãspãndeashti, di la om la om;
12: fac zbor, hiu pi-un zbor (cu cariva) = apufãsescu, mi aduchescu, hiu sinfuni (cu cariva);
13: pitrec zbor = dzãc tsiva a unui om cu boatsea (i ngrãpsescu tsiva tu-unã carti tsi lj-u dau) shi-l pitrec si s-ducã s-lji spunã idyiul lucru a unui altu om (i s-lji da cartea ngrãpsitã);
14: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
15: (alasã) zbor di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
16: nigrit zborlu; niscos zborlu (din gurã) = cum easi grailu din gurã; cum bitiseashti zburãrea; unãshunã;
17: nu ncapi zbor, nu va zbor = sigura, fãrã di-altã;
18: zborlu dauã nu-nj si fatsi = atseali tsi dzãc suntu totna ascultati fãrã nitsiunã cãtigursiri di la vãr;
19: di zbor-zbor, agiundzi la fuljor = cu un zbor sh-cu altu s-agiundzi la nciupari, la ncãceari, la-acãtsari di per)
{ro: vorbă, cuvânt}
{fr: mot, parole, visite, réunion, discours, promesse, accord, rumeur}
{en: word, visit, reunion, speech, promise, accord, rumor}
ex: zborlu atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; zboari multi, ftohi mari; zborlu arãu, ne cu cal, ne cu zãgar lu-acats; zborlu arãu, i ca gugoshlu; zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; zboarã cu mãduã
(expr: mintimeni); di zbor, zbor, easi cãvgãlu; dupã zbor (cum zburashti), dupã purtari; zborlu adutsi zbor; bãgã zbor
(expr: zburã dinintea-a oaminjlor) la bisearicã; s-hibã doilji pi un zbor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn