DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agoyi/agoye

agoyi/agoye (a-ghó-yi) sf agoyi (a-ghóyĭ) – pãradzlji (i altu tsiva) tsi dau tra s-ufilisescu trã niscãntu chiro un lucru tsi nu easti a meu, ma di cari am ananghi (casã, cal, amaxi, etc.); nichi, cherã, chirã, chirii
{ro: chirie}
{fr: loyer, location}
{en: rent}
ex: shidem cu agoyi (nichi); loai un cal cu agoyi (nichi); cãtã agoyi (nichi) plãteshti?

§ aguyipsescu (a-ghu-yip-sés-cu) vb IV aguyipsii (a-ghu-yip-síĭ), aguyipseam (a-ghu-yip-seámŭ), aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) – dau icã ljau cu agoyi un lucru (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisescu, nichisescu, anichisescu
{ro: închiria}
{fr: louer}
{en: rent, let}
ex: aguyipsii un cal

§ aguyipsit (a-ghu-yip-sítŭ) adg aguyipsitã (a-ghu-yip-sí-tã), aguyipsits (a-ghu-yip-sítsĭ), aguyipsiti/aguyipsite (a-ghu-yip-sí-ti) – loat icã dat cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisit, nichisit, anichisit
{ro: închiriat}
{fr: loué}
{en: rented, let}

§ aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-sí-ri) sf aguyipsiri (a-ghu-yip-sírĭ) – loari icã dari cu nichi (casã, calj, etc.); aguyisiri, nichisiri, anichisiri
{ro: acţiunea de a închiria; închiriere}
{fr: action de louer}
{en: action of renting, of letting}
ex: s-aguyisiri casa, va tsã u pãltescu; aguyisirã calj tra s-ducã n hoarã

§ aguyisescu (a-ghu-yi-sés-cu) vb IV aguyisii (a-ghu-yi-síĭ), aguyiseam (a-ghu-yi-seámŭ), aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) – (unã cu aguyipsescu)

§ aguyisit (a-ghu-yi-sítŭ) adg aguyisitã (a-ghu-yi-sí-tã), aguyisits (a-ghu-yi-sítsĭ), aguyisiti/aguyisite (a-ghu-yi-sí-ti) – (unã cu aguyipsit)

§ aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-sí-ri) sf aguyisiri (a-ghu-yi-sírĭ) – (unã cu aguyipsiri)

§ aguyeat (a-ghu-yĭátŭ) sm, sf, adg aguyeatã (a-ghu-yĭá-tã), aguyeats (a-ghu-yĭátsĭ), aguyeati/aguyeate (a-ghu-yĭá-ti) – (asel) tsi lja (icã da) cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); (atsel) tsi cãrteashti caljlji icã amaxea traptã di calj; atsel tsi fatsi s-imnã caljlji sh-ari vrundida-a caljlor; chiragi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chirii/chirie

chirii/chirie (chi-rí-i) sf chirii (chi-ríĭ) – pãradzlji (i altu tsiva) tsi dau tra s-nichisescu (s-ufilisescu) trã niscãntu chiro un lucru xen (cari nu-i a meu) ma di cari am ananghi (casã, cal, amaxi, etc.); agoyi, nichi, cherã, chirã
{ro: chirie}
{fr: loyer, location}
{en: rent}
ex: ari casã cu chirii (nichi); canda li-avea cicioarili cu chirii loati, ashi li-avea curmati; gura nu caftã chirii ti zburãri; gura chirii nu-nj caftã, ma nitsi cu chirii-i datã

§ chirã (chi-rắ) sm chiradz (chi-rádzĭ) – (unã cu chirii)

§ cherã3 (chĭe-rắ) sm cheradz (chĭe-rádzĭ) – (unã cu chirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

milanculii/milanculie

milanculii/milanculie (mi-lan-cu-lí-i) sf milanculii (mi-lan-cu-líi) – stari di mãrazi, caimo, dureari, amisticati deadun cu mirãchi, yisi shi vreari trã singureatsã; lãngoari sufliteascã tsi-l fatsi omlu s-hibã alãsat (s-nu-l mealã tsiva di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el shi s-nu-aibã chefi ti tsiva); milancunii, mãrazi
{ro: melancolie}
{fr: mélancolie}
{en: melancholy}

§ milancunii/milancunie (mi-lan-cu-ní-i) sf milancunii (mi-lan-cu-níi) – (unã cu milan-culii)

§ milancolic (mi-lan-có-licŭ) adg milancolicã (mi-lan-có-li-cã), milancolits (mi-lan-có-litsĭ), milancolitsi/milancolitse (mi-lan-có-li-tsi) – tsi easti mplin di mãrazi (caimo, dureari, etc.) amisticatã cu mirãchi (yisi, vreari, etc.); tsi easti agudit di milanculii shi nu-l mealã tsiva di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; milanconic
{ro: melancolic}
{fr: mélancolique}
{en: melancholic}
ex: nu shtiu tsi va s-aibã di niscãntu chiro di easti milancolic

§ milanconic (mi-lan-có-nicŭ) adg milanconicã (mi-lan-có-ni-cã), milanconits (mi-lan-có-nitsĭ), milanconitsi/milanconitse (mi-lan-có-ni-tsi) – (unã cu milancolic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nichi/niche

nichi/niche (ní-chi) sf nichi (níchĭ) – pãradzlji (i altu tsiva) tsi dau tra s-ufilisescu trã niscãntu chiro un lucru tsi nu lu-am, ma di cari am ananghi (casã, cal, amaxi, etc.); agoyi, cherã, chirã, chirii
{ro: chirie}
{fr: loyer, location}
{en: rent}
ex: nichea di casã

§ nichisescu2 (ni-chi-sés-cu) vb IV nichisii (ni-chi-síĭ), nichiseam (ni-chi-seámŭ), nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisiri/nichisire (ni-chi-sí-ri) – dau i ljau cu nichi unã casã; ljau cu agoyi (ma multu cal, amaxi, etc.); anichisescu, aguyipsescu, aguyisescu
{ro: închiria}
{fr: louer}
{en: rent, lease}

§ nichisit2 (ni-chi-sítŭ) adg nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisits (ni-chi-sítsĭ), nichisiti/nichisite (ni-chi-sí-ti) – loat icã dat cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); anichisit, aguyipsit, aguyisit
{ro: închiriat}
{fr: loué}
{en: rented}

§ nichisi-ri2/nichisire (ni-chi-sí-ri) sf nichisiri (ni-chi-sírĭ) – loari icã dari cu nichi (casã, cal, amaxi, etc.); aguyisiri, nichisiri, anichisiri
{ro: acţiunea de a închiria; închiriere}
{fr: action de louer}
{en: action of renting}

§ anichisescu2 (a-ni-chi-sés-cu) vb IV anichisii (a-ni-chi-síĭ), anichiseam (a-ni-chi-seámŭ), anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisiri/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) – (unã cu nichisescu2)

§ anichisit2 (a-ni-chi-sítŭ) adg anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisits (a-ni-chi-sítsĭ), anichisiti/anichisite (a-ni-chi-sí-ti) – (unã cu nichisit2)

§ anichisiri2/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) sf anichisiri (a-ni-chi-sírĭ) – (unã cu nichisiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

niscãntu

niscãntu (nis-cắn-tu) adg, pr, num niscãntã (nis-cắn-tã), niscãntsã (nis-cắn-tsã), niscãnti/niscãnte (nis-cắn-ti) – tsi nu easti multu; tsi easti putsãn, mash unã parti dit un ãntreg; grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãscãntu, putsãn, niheamã, ndoi, ãndoi, nishti, nãshti
{ro: puţin, câţiva}
{fr: peu, quelque(s)}
{en: a little, a few, several}
ex: dupã niscãntã (putsãnã) oarã; niscãntsã (ndoi, nãshti) ljepuri ansãrirã dit ljanurã; si-lj da niscãnti (ndauã) oi; di niscãntili (di-atseali ndauã) prici; vidzui niscãnti (ndauã) muljeri tsi la stranji; cumpãrai niscãnti (nãshti) gutunji; niscãntsã (ndoi) vor, niscãntsã (ndoi) nu vor; lj-pitricui niscãnti (ndauã) zboarã di ni cãnjlji nu li mãcã

§ nãscãntu (nãs-cắn-tu) adg, pr, num nãscãntã (nãs-cắn-tã), nãscãntsã (nãs-cắn-tsã), nãscãnti/nãscãnte (nãs-cắn-ti) – (unã cu niscãntu)
ex: hearsim nãscãntu (niheamã) grãn; dã-nj nãscãntã (niheamã) pãni; vinjirã nãscãntsã (ndoi) oaminj

§ niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – (tsi nu s-fatsi tut chirolu ma) di oarã-oarã, di cãndu-cãndu; nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: niscãntiori (di cãndu-cãndu) nã es furlji n cali; niscãnti ori nã es (di cãndu-cãndu nã es; cãndu nã es, sh-cãndu nu nã es)

§ nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – (unã cu niscãntiori)

§ nishti/nishte (nísh-ti) adg, pr, num – grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãshti, neshti, ndoi, ãndoi, niscãntsã, nãscãntsã, tsiva
{ro: nişte, câţiva}
{fr: certain, quelques, quelque chose}
{en: several, a few}
ex: deadish la nishti (niscãntsã) oaminj; nj-vinjirã nishti oaminj; va tsã dau nishti (tsiva, niscãnti, ndauã) lucri; tu nishti (niscãntsã) arudz lu-aflarã bãgat; s-lj-acumpãrã nishti (tsiva) tutuni di la argãstir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn