DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

asot

asot (á-sotŭ) adg asotã (á-so-tã), asots (á-sotsĭ), asoti/asote (á-so-ti) – tsi nu s-saturã vãrnãoarã di-atseali tsi ari sh-caftã s-aibã cãt ma multu; cari nu s-aducheashti vãrãoarã fãnãtit; tsi nu s-saturã vãrnãoarã di tsi ari, di mãcari sh-di beari; lemargu, tãmah, tãmã-chear, limos, lingarsu, lixur, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu
{ro: nesăţios}
{fr: gaspilleur, insatiable}
{en: insatiable}
ex: nu easti avoleto si intrã pãreasinjli tru inima mbitatlui shi a asotlui (nisãturatlui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

satur

satur (sá-turŭ) (mi) vb I sãturai (sã-tu-ráĭ), sãturam (sã-tu-rámŭ), sãturatã (sã-tu-rá-tã), sãturari/sãturare (sã-tu-rá-ri) – mãc (i fac un lucru) ahãt cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata nj-easti foami icã nu mata voi s-lu fac lucrul); tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, pristinisescu, pristãnisescu, prãstãnescu, pristãnescu
{ro: (se) sătura}
{fr: (se) rassassier}
{en: satiate}
ex: mi sãturai (avui cãt ãnj lipsea) di tuti; ãlj coapsi somnul di-l sãturã; sãturã dunjaea cu avearea-a lui; si stai s-mutreshti shi s-nu ti saturi!; cu nica doi oclji s-u mutrescu shi s-nu mi satur!; mãcã ahãtã mãcari, ahãt curundu shi tut nu-s saturã; s-avearim ninga vãrã ndoi, poati vrea mi satur; nu mi sãturam di nostimã tsi eara; nu-l sãtura di giucari; mãca shi nu-s sãtura shi tut s-mãcã cãfta; s-bãsharã, s-bãsharã shi nu s-sãtura; nu si sãtura di bãshari

§ sãturat (sã-tu-rátŭ) adg sãturatã (sã-tu-rá-tã), sãturats (sã-tu-rátsĭ), sãturati/sãturate (sã-tu-rá-ti) – mãcat (i faptu un lucru) cãt lipseashti; tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, pristinisit, pristãnisit, prãstãnit, pristãnit
{ro: săturat}
{fr: rassassié}
{en: satiated}
ex: cum zborlu yini: sh-oili-oi sh-luplu sãturat; sãturat di banã, ncljisi ocljilj

§ sãturari/sãturare (sã-tu-rá-ri) sf sãturãri (sã-tu-rắrĭ) – mãcari (i fãtseari un lucru) cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata ari omlu foami, i nu mata ari-ananghi s-lu facã lucrul); tipuriri, fãnãtiri, nãfãtiri, fãnitiri, pristinisiri, pristãnisiri, prãstãniri, pristãniri
{ro: acţiunea de a (se) sătura; săturare}
{fr: action de (se) rassassier}
{en: action of satiating}
ex: gura nu-ari sãturari, cãtu-lj dai, ahãt caftã

§ nisãturat (ni-sã-tu-rátŭ) adg nisãturatã (ni-sã-tu-rá-tã), nisãturats (ni-sã-tu-rátsĭ), nisãturati/nisãturate (ni-sã-tu-rá-ti) – cari nu easti sãturat
{ro: nesăturat}
{fr: qui n’est pas rassassié; insatiable}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn