(expr: alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-li-acats!)
§ putut1 (pu-tútŭ) adg pututã (pu-tú-tã), pututs (pu-túts), pututi/pututi (pu-tú-ti) – tsi poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; (fig:
1: tsi easti ghini cu sãnãtatea; tsi nu easti lãndzit;
2: tsi ari azvimtã, tsi easti azvimtu)
{ro: care poati face un lucru; putut}
{fr: qui peut faire quelque chose; capable}
{en: who can do something; capable}
§ puteari1/puteare (pu-teá-ri) sf puteri (pu-térĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva poati di-adarã un lucru;
(expr: nj-sta n puteari; nj-easti tu puteari (s-lu fac un lucru) = pot (s-lu fac lucrul)
{ro: acţiunea de a putea, de a (nu) fi sănătos, de a învinge}
{fr: action de pouvoir; de (ne pas) être sain, de vaincre}
{en: action of being able, of (not) being healthy, of winning (fight, contest)}
ex: cara s-hibã cu puteari (ma si s-poatã); ma nu easti cu puteari (ma nu poati si s-facã); nu lj-avea vinjitã nica putearea (dinamea, sãnãtatea); am mari puteari
§ putut2 (pu-tútŭ) adg pututã (pu-tú-tã), pututs (pu-túts), pututi/pututi (pu-tú-ti) – tsi easti vãrtos (cu dinami, puteari) sh-poati s-facã lucri greali; vãrtos, sãnãtos, babashcu, cadãr, cãdãr, catãrã, gioni, ciupernic, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos; cutrimburãtor
{ro: tare, forte}
{fr: puissant, fort, vigoureux}
{en: strong, vigorous, able}
ex: cãni, putut (vãrtos, sãnãtos) ca un ljundar; hiu putut (tsi pot s-lu fac lucrul); doilji eara gionj, doilji pututs (vãrtosh); giudetslu putut (giudicata cutrimburãtoari); hiu putut (sãnãtos, vãrtos)
§ puteari2/puteare (pu-teá-ri) sf puteri (pu-térĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-poatã s-adarã un lucru; tãcati, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, dinami, fortsã, vlagã, cuvet, cuveti, fuchii
{ro: putere, forţă}
{fr: puissance, force}
{en: power, force}
ex: nu cu silã sh-cu puteari (dinami)
§ niputut1 (ni-pu-tútŭ) adg nipututã (ni-pu-tú-tã), nipututs (ni-pu-tútsĭ), nipututi/niputute (ni-pu-tú-ti) – tsi nu easti putut; tsi nu poati s-lu facã un lucru (cã nu-ari fortsa tsi-lj lipseashti, cã nu easti alãsat di altsã s-lu facã, etc.); tsi nu poati s-dãnãseascã multi
{ro: care nu poati face un lucru}
{fr: qui ne peut pas faire quelque chose; incapable}
{en: who cannot do something; incapable}
§ niputeari1/niputeare (ni-pu-teá-ri) sf niputeri (ni-pu-térĭ) – atsea (hala, harea) tsi u-ari un cari nu poati s-lu facã un lucru (cã nu-ari putearea tsi-lj lipseashti, cã nu easti alãsat di altsã s-lu facã, etc.); nipteari, niputeatsã, nipteatsã
{ro: neputinţă, imposibilitate}
{fr: impossibilité}
{en: impossibility}
ex: eara cu niputeari (eara cã nu putea) s-u facã; s-agãrshascã hilja di amirã eara cu niputeari (nu putea s-u-agãrshascã)
§ niputut2 (ni-pu-tútŭ) adg nipututã (ni-pu-tú-tã), nipututs (ni-pu-tútsĭ), niputu-ti/niputute (ni-pu-tú-ti) – (omlu, pravda) tsi easti agudit di unã lãngoari a truplui i a suflitlui shi nu poati s-lucreadzã ghini ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; tsi easti cu lãngoari; tsi nu easti sãnãtos; lãndzit, lãntsid, nisãnãtos, hivrit, hiuvrit
{ro: bolnav}
{fr: malade}
{en: ill, sick}
ex: easti un om niputut (lãndzit); lu-avui niputut (cu lãngoari) trei stãmãnj; shadi tu crivati cã easti ca nipututã (cã nu easti ca sãnãtoasã); cãti bunets nu fãtsea pi la mã-ratslji oarfãnj shi nipututs
§ niputeari2/niputeare (ni-pu-teá-ri) sf niputeri (ni-pu-térĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã lãndzit (truplu i suflit) shi s-nu poatã s-lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; lãngoari, heavrã
{ro: boală}
{fr: maladie}
{en: illness}
ex: ari unã niputeari (lãngoari) greauã sh-nu shtiu ma s-ascapã cu bana; cara lj-u deadi niputearea, tsi s-facã?; niputearea (lãngoarea) a mea easti scuturã bãrbãteascã
§ niputeatsã (ni-pu-teá-tsã) sf niputets (ni-pu-tétsĭ) – (unã cu niputeari)
§ niputsami/ni-putsame (ni-pu-tsá-mi) sf niputsãnj (ni-pu-tsắnjĭ) – lãngoari mulipsitoari tsi s-arãspãndeashti lishor shi tu shcurtu chiro tu-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) i dit un loc tu altu (cã s-lja di la om la om); faptul cã unã lãngoari mulipsitoari s-ari arãspãnditã chiola tu-un loc; mulipsiri
{ro: boală molipsitoare, epidemie}
{fr: maladie contagieuse, épidémie}
{en: contagious disease, epidemic}
ex: imnã niputsamea (lãngoarea mulipsitoari)
§ niputãnda (ni-pu-tãn-da) vb (dirivatã) – cãndu ari starea tra s-nu poatã s-facã un lucru; niputãndalui
{ro: neputând}
{fr: ne pouvant pas}
{en: not being able to}
§ niputãndalui (ni-pu-tãn-da-luĭ) vb (dirivatã) – (unã cu niputãnda)
§ mpot (mpótŭ) vb II mputui (mpu-túĭ), mputeam (mpu-teámŭ), mpututã (mpu-tú-tã), mputeari/mputeare (mpu-teá-ri) – (unã cu pot)
ex: lj-u mpoati a tutulor aralilor
(expr: azvindzi tuti aralili) a truplui; s-nu u mpoatã
(expr: s-nu-azvingã) demunlu
§ mputut (mpu-tútŭ) adg mpututã (mpu-tú-tã), mpututs (mpu-túts), mpututi/mpututi (mpu-tú-ti) – (unã cu putut1)
§ mputeari/mputeare (mpu-teá-ri) sf mputeri (mpu-térĭ) – (unã cu puteari1)
§ ampot (am-pótŭ) vb II amputui (am-pu-túĭ), amputeam (am-pu-teámŭ), ampututã (am-pu-tú-tã), amputea-ri/amputeare (am-pu-teá-ri) – (unã cu pot)
ex: Yioryi lj-u ampoati al Hali
§ amputut (am-pu-tútŭ) adg ampututã (am-pu-tú-tã), ampututs (am-pu-túts), ampututi/ampututi (am-pu-tú-ti) – (unã cu putut1)
ex: cucotlu amputut (tsi fu azvimtu), fudzi di nu s-veadi
§ amputeari/amputeare (am-pu-teá-ri) sf amputeri (am-pu-térĭ) – (unã cu puteari1)
§ poati/poate (pŭá-ti) adv – zbor (tsi dipuni dit verbul “pot”), cari va s-aspunã cã omlu nu easti sigura ti un lucru cã va si s-facã (cã va si s-aflã, cã va s-ducã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; belchi, elbet, elbeti, vahi
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: perhaps, maybe}
ex: poati (vahi), tsiritor ti-ai faptã; poati, poati aclo; va-l vindã? poati
