{fr: action de ne pas bouger, de ne pas mouvoir; immobilité}
{en: action of not moving; immobility}

§ amin1 (a-mínŭ) (mi) vb I aminai (a-mi-náĭ), aminam (a-mi-námŭ), aminatã (a-mi-ná-tã), aminari/aminare (a-mi-ná-ri) –
1: fac tsiva si s-minã cu puteari sh-multu agonja tra s-agiungã iuva icã s-lu-agudescu pri cariva; aruc cãtrã iuva i cariva un lucru (cheatrã, curshuni, mer, etc.); mi hiumusescu (mi-aruc) pri cariva;
2: fac un gugosh s-easã cu puteari dit tufechi;
3: mi duc cu cariva (tra s-lj-aspun calea, etc.); duc (pitrec) unã parei di oaminj tra s-agiungã iuva; aruncu, aruc, ruc, aric, astrag, tufichisescu;
(expr:
1: lj-amin unã (tufechea, unã pliscutã) = (i) trag cu tufechea; (ii) lj-dau unã pliscutã)
{ro: arunca; trage (cu arma de foc); conduce}
{fr: jeter, lancer; tirer, décharger (fusil); conduire}
{en: throw; discharge (gun); lead (somebody)}
ex: aminã (arcã) merlu sh-lu-agudi n cap; s-lu-aminã (s-lu-agudeascã) nãs cu 99 di chetri; aminã cu unã cheatrã mari; cu tufechea tra s-aminã?; Ianina lj-aminarã (lj-dusirã); lj-aminai
(expr: lj-ded) unã flascutã; lj-aminai unã
(expr: lj-ded unã pliscutã); aminai unã tufechi; aminã cu pishtolea; s-lj-u-aminã
(expr: s-lu tufichiseascã)

§ aminat (a-mi-nátŭ) adg aminatã (a-mi-ná-tã), aminats (a-mi-nátsĭ), aminati/aminate (a-mi-ná-ti) – tsi easti faptu si s-minã cu puteari tra s-agiungã iuva i s-agudeascã tsiva; tsi easti arcat (astraptu); (gugoshlu) tsi easti arcat dit tufechi; tsi easti dus iuva; aruncat, arucat, arcat, rucat, aricat, astraptu, tufichisit
{ro: aruncat; tras (cu arma de foc); condus}
{fr: jeté, lancé; tiré, déchargé; conduit}
{en: thrown; discharged (gun); lead (by somebody)}
ex: aestu fãndãc easti-aminat, tr-atsea easti plãsat

§ aminari/aminare (a-mi-ná-ri) sf aminãri (a-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti aminat; aruncari, arcari, rucari, aricari, astradziri, astrãdzeari, tufichisiri; dutseari
{ro: acţiunea de a a arunca; de a trage (cu arma de foc); de a conduce; aruncare; tragere, conducere}
{fr: action de jeter, de lancer; de tirer, de décharger; de conduire}
{en: action of throwing; of discharging (gun); of leading (somebody)}
ex: tufechea, cu unã aminari

§ neaminat (nea-mi-nátŭ) adg neaminatã (nea-mi-ná-tã), neaminats (nea-mi-nátsĭ), neamina-ti/neaminate (nea-mi-ná-ti) – tsi nu easti arcat (astraptu); (gugoshlu) tsi nu easti aminat dit tufechi; nearcat, neastraptu, nitufichisit
{ro: nearuncat; care nu a fost tras (cu arma de foc)}
{fr: qui n’a pas été jeté; qui n’a pas été déchargé}
{en: that has not been thrown; has not been discharged (gun)}
ex: armili a noastri, di anj suntu neaminati (nitufichisiti); aflarã fushechi neaminati (tsi nu furã aminati)

§ neaminari/neaminare (nea-mi-ná-ri) sf neaminãri (nea-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti aminat; nearcari, neastradziri, neastrãdzeari, nitufichisiri
{ro: acţiunea de a a nu arunca; de a nu trage (cu arma de foc)}
{fr: action de ne pas jeter, de ne pas lancer; de ne pas décharger}
{en: action of not throwing; of not discharging (gun)}

§ mãn1 (mắnŭ) vb I mãnai (mã-náĭ), mãnam (mã-námŭ), mãnatã (mã-ná-tã), mãnari/mãnare (mã-ná-ri) – fac s-minã (tsiva i cariva) cãtrã un loc; imnu n frãmti; min, duc, nicuchirsescu, cumãndãrsescu
{ro: mâna, conduce}
{fr: conduire, mener}
{en: conduct, lead, drive}
ex: nã mãnã (nã dusi pit cãrãri nishtiuti di pulj di om; mãnã (dusi) calu pristi tut; nu shtii s-mãnã

§ mãnat1 (mã-nátŭ) adg mãnatã (mã-ná-tã), mãnats (mã-nátsĭ), mãna-ti/mãnate (mã-ná-ti) – tsi easti minat cãtrã iuva; tsi easti dus; minat, dus, nicuchirsit, cumãndãrsit
{ro: mânat, condus}
{fr: conduit, mené}
{en: conducted, lead, driven}
ex: oili suntu mãnati (dusi, arãiti) tu padea-a noastrã; mãnati (nicuchirsiti) suntu tuti-ayinjli

§ mãnari4/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãnã tsiva; minari, dutseari, nicuchirsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a mâna, de a conduce}
{fr: action de conduire, de mener}
{en: action of conducting, of leading, of driving}
ex: mãnarea (nicuchirsirea) a ayinjlor adusi estan mari zãrari

{ro: purtat, condus}
{fr: porté, conduit}
{en: carried, led}
ex: stranjili aesti suntu multu purtati
(expr: multu veclji, aroasi di purtari)

§ purtari/purtare (pur-tá-ri) sf purtãri (pur-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-poartã tsiva; apurtari
{ro: acţiunea de a purta; de a conduce; purtare, conducere}
{fr: action de porter, de conduire}
{en: action of carrying, of leading}
ex: trã purtari apã fatsi; lji s-aurã di purtarea tsi-lj featsi

§ nipurtat (ni-pur-tátŭ) adg nipurtatã (ni-pur-tá-tã), nipurtats (ni-pur-tátsĭ), nipurtati/nipurtate (ni-pur-tá-ti) – (lucru) tsi nu easti dus dit un loc tu altu; (stranj) tsi nu easti purtat
{ro: nepurtat}
{fr: qui n’à pas été porté, qui n’a pas été habillé}
{en: that has not been carried, that has not been worn}
ex: lele cordzã nipurtati!; stranjili-nj suntu nipurtati
(expr: nali, tsi nu li am purtatã ninga)

§ nipurtari/nipurtare (ni-pur-tá-ri) sf nipurtãri (ni-pur-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-poartã tsiva
{ro: acţiunea de a nu purta (lucruri, haine)}
{fr: action de ne pas porter (choses, habits)}
{en: action of not carrying, of not wearing (clothes)}

§ purtatic (pur-tá-ticŭ) sn purtatitsi/purtatitse (pur-tá-ti-tsi) shi purtaticuri (pur-tá-ti-curĭ) – hãrli shi huili tsi li ari cariva tu purtarea-a lui; turlia di purtari tsi u ari cariva; purtari, apurtari, portu
{ro: ţinută, atitudine}
{fr: port, attitude, maintien}
{en: conduct, behavior, attitude}
ex: purtaticlu (purtarea, ashi cum s-poartã) u spuni cã ari bãnatã tu cãsãbã

§ portu2 (pór-tu) sn porturi (pór-turĭ) – (unã cu purtatic)
ex: nu-ari bun portu (bunã purtari)

§ portu3 (pór-tu) sn porturi (pór-turĭ) – soea di stranji tsi li poartã cariva; soea di stranji tsi li poartã oaminjlji (bãrbatslji shi muljerli) dit unã mileti cari suntu-ahoryea di soea di stranji purtati di-unã altã mileti; custumi, alãxãmintu, tãcãmi, forimã, furishauã
{ro: port, costum}
{fr: costume}
{en: costume, dress}
ex: altu loc, altu portu (alti stranji, altã tãcãmi); alãxi portul (stranjili, custumea); portul a nostru easti ca di zãmani

§ aportu (a-pór-tu) (mi) vb I apurtai (a-pur-táĭ), apurtam (a-pur-támŭ), apurtatã (a-pur-tá-tã), apurtari/apurtare (a-pur-tá-ri) – (unã cu portu1)
ex: nveasti apoartã (poartã) lãi mãndili; crutsea cari u-aportsã (u portsã)

§ apurtat (a-pur-tátŭ) adg apurtatã (a-pur-tá-tã), apurtats (a-pur-tátsĭ), apurtati/apurtate (a-pur-tá-ti) – (unã cu purtat)

§ apurtari/apurtare (a-pur-tá-ri) sf apurtãri (a-pur-tắrĭ) – (unã cu purtari)

(expr: intrarã s-gioacã tu caplu di cor); trag corlu doilji-lj hilj; tradzi
(expr: easti etim) trã moarti; tradzi
(expr: ngreacã) tu zigã; trãdzea
(expr: bãtea, sufla) un vimtu mari; vimtul cãndu vai tragã
(expr: suflã); trapsirã
(expr: dusirã, bãnarã) nã banã ca di amiradz; biu unã apã aratsi sh-trapsi calea
(expr: fudzi); el trapsi
(expr: dusi) nclo di-amari; trapsi calea
(expr: fudzi, nchisi); cati un s-trapsi (fudzi) dit udãlu a ljei; sh-trapsirã calea
(expr: nchisirã, fudzirã; sh-vidzurã di cali); hai, tradzi
(expr: nchisea), fudz!; va s-tradzim cali mãni
(expr: avem cali trã imnari, fudzeari mãni); adz, tutã dzua, trapsim cali
(expr: imnãm, alãgãm); trapsi
(expr: vinji di shidzu) la mini; iu avea traptã
(expr: iu s-avea dusã, iu avea shidzutã, iu avea tricutã noaptea) pãrmãteftsãlj; trapsirã
(expr: fudzirã, s-dipãrtarã) dit irnjia-atsea di pãduri; cãndu trapsi
(expr: nchisi) dit xeani; nu ma putea s-tragã
(expr: s-tragã, s-ducã ninti); dzua-alantã trapsirã
(expr: fudzirã) di-aclo; nu shtiu tsi-ari, ma aftuchina-a mea nu tradzi ninti (nu nchiseashti); trapsi (s-pidipsi di, arãvdã) niputeari; lumea tradzi di (s-pidipseashti cã nu-ari) apã; nj-trapshu (arãvdai, pãtsãi) mari furtunã; trapsim (arãvdãm, nã pidipsim cu) multi lãets; trapshu nitraptili (pãtsãi nipãtsãtili, vãsãnipsii multi) cu nãs; Doamne, tsi lãets au faptã, di armãnjlj-ahãti-au traptã (arãvdarã, s-pidipsirã ahãt); multi shtii, multi va s-tradz (multu va ti pidipseshti, multi va s-aravdzã); trapsi mãnã
(expr: s-alãsã); bitiseashti, tradzi mãnã
(expr: s-alasã); tradzi mãnã
(expr: s-alasã, fudzi) di Mureauã; di ducã, mãnã nu trapsi
(expr: nu s-alãsã, featsi cum featsi shi s-dusi); u ligã: “cã va mi duc”, shi di ducã mãna nu trapsi
(expr: nu s-alãsã pãnã nu s-featsi a lui); funea s-tradzi (sã ntindi); cãt tradzi (s-tindi) amarea; cãt tradzi frãndza sh-arina (multi, cãt s-tindi frãndza sh-arina); lãnã s-tradzi tu (treatsi prit) scamnu tra si s-adarã cairi; trapshu
(expr: aminai) tufechea; trapsi
(expr: aminã tufechea) pristi nãs shi-l culcã mpadi; nu s-tradzi
(expr: nu s-bea) tsigarã pit sucãchi; lu-aflai iu trãdzea
(expr: bea) tsigarã; apa s-trapsi
(expr: nãpui); trãdzets-vã nãpoi
(expr: nãpuits-vã); li tradzi groasi, li tradzi mãri
(expr: dzãtsi, pistipseashti cã easti om mari; s-alavdã multu); s-tradzi di soi
(expr: dzãtsi cã easti di soi bunã); trapsirã shcurtitsa
(expr: arcarã cu zarea, aleapsirã limnitsi) shi-lj cãdzu a hiljlui di-amirã

§ traptu (tráp-tu) adg traptã (tráp-tã), traptsã (tráp-tsã), trapti/trapte (tráp-ti) –
1: (lucru) cari fu minat cãtrã atsel tsi featsi copuslu s-lu minã;
2: tsi easti faptu si s-tindã; tsi s-ari teasã;
3: (atsel) tsi ari arãvdatã (s-ari pidipsitã, ari pãtsãtã) unã dureari trupeascã i sufliteascã; vãsãnipsit, pidipsit, munduit, arãvdat, etc.
(expr:
1: (fatsã) traptã, traptu (la fatsã) = cu unã fatsã tsi-aspuni cã nu para easti ghini cu sãnãtatea;
2: (nari) traptã, (nãri) trapti = (nari) mushatã;
3: (dzeanã) traptã = dzeanã datã cu cundiljlu;
4: (doagã) traptã = (doagã) veaclji, tuchitã)
{ro: tras; târât; pictat; plecat, dus; folosit; care a suferit; etc.}
{fr: tiré, traîné; peint; parti; porté, utilisé; souffert, etc.}
{en: pulled, dragged; painted; gone; utilised; suffered, etc.}
ex: s-lu-aduts di fãrnu traptu; cu brãnlu traptu-azvarna; cu dzeana traptã
(expr: cundiljatã); cu dzeana lai-gãlãitsã sh-cu nãrli trapti
(expr: mushatã); tatãl ninga nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu
(expr: traptu = dus, vgat cãtrã nsus) (angucitoari: fumlu shi foclu); easti traptu ca di pi heavrã
(expr: fatsa-lj nu-aspuni ghini, canda easti cu heavrã); unã doagã traptã
(expr: veaclji, purtatã) shi tuchitã; stranj traptu
(expr: purtat)

§ tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) sf tradziri (trá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tradzi tsiva
{ro: acţiunea de a trage; tragere; de a sufla; suflare; etc.}
{fr: action de tirer, de carder, etc.}
{en: action of pulling; of blowing, etc.}

§ trãdeari/trãdzeare (trã-dzeá-ri) sf trãdzeri (trã-dzérĭ) – (unã cu tradziri)
ex: unã trãdzeari
(expr: aminari cu tufechea), sh-unã agudeari tu semnu; atseali tsi suntu la trãdzeari (la chiptinarea-a lãnãljei)

§ nitraptu (ni-tráp-tu) adg nitraptã (ni-tráp-tã), nitraptsã (ni-tráp-tsã), nitrapti/nitrapte (ni-tráp-ti) – (lucru) tsi nu easti traptu; tsi nu fu minat cãtrã atsel tsi fatsi copuslu s-lu minã; tsi nu easti faptu si s-tindã; tsi nu s-ari teasã; tsi nu ari arãvdatã unã dureari trupeascã i sufliteascã (nu ari pãtsãtã, nu s-ari pidipsitã); nivãsãnipsit, nipidipsit, nimunduit, nearãvdat, etc.
{ro: netras; netârât; care nu a suferit; etc.}
{fr: qui n’est pas tiré; qui n’est pas porté, qui n’a pas souffert; etc.}
{en: who is not pulled; who has not suffered; etc.}
ex: stranj nitraptu (nipurtat multu, ninga bun)

§ nitrapti/nitrapte (ni-tráp-ti) sf pl – munduiri (pidimadz, trãdzeri, cripãri, etc.) ahãntu greali, cã tsi sã pari cã vãrnu altu dit lumi nu li ari traptã pãnã tora
{ro: dureri nesuferite de nimeni până acuma}
{fr: les plus grandes souffrances du monde}
{en: the greatest possible pains}
ex: tradzi nitraptili (trãdzeri multu greali); tini trãpsesh nitraptili (lucri multu slabi, cum nu-ari traptã vãrnu pãnã tora); lj-avea traptã chealea nitraptili; ni mortu, ni yiu nu va-nj hiu, ma va-nj dzac shi nitraptili va-nj trag; nu nj-aspuneai di ma nãinti, dzãsi tatãl, ma featsish s-ti fac s-tradz nitraptili; s-imni shi s-aladz, sh-nitraptili s-li tradz

§ nitra-dziri/nitradzire (ni-trá-dzi-ri) sf nitradziri (ni-trá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-tradzi tsiva
{ro: acţiunea de a nu trage; etc.}
{fr: action de ne pas tirer, etc.}
{en: action of not pulling, etc.}

§ nitrãdeari/nitrãdzeare (ni-trã-dzeá-ri) sf nitrãdzeri (ni-trã-dzérĭ) – (unã cu nitradziri)