DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

min

min (mínŭ) (mi) vb I minai (mi-náĭ), minam (mi-námŭ), minatã (mi-ná-tã), minari/minare (mi-ná-ri) – mut dit un loc tu altu; njishcu, duc, fug, portu, flitur, clatin, urnjescu, etc.
{ro: mişca}
{fr: bouger, mouvoir, mettre en mouvement}
{en: move}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); anarga s-minã (imnã) caljlji; minã-ti (fudz, du-ti) di-aoa; minãm (fliturãm) peatitsli tu vimtu; nu mi min (nu fug) di-aoa; frãndzili s-minã (fliturã) di vimtu; loclu s-minã (cutrimburã) asarnoaptea; lji si minã mãseili tuti; nu fu di cãbili s-lu min (s-lu mut, s-lu fac s-fugã, s-lu urnjescu dit loc); tsiva nu-l minã (tulburã) omlu aestu; furtuna sh-vimtul mina (clãtina) ponjlji

§ minat (mi-nátŭ) adg minatã (mi-ná-tã), minats (mi-nátsĭ), minati/minate (mi-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc tu altu; njishcat, dus, fudzit, purtat, fliturat, clãtinat, urnjit, etc.
{ro: mişcat}
{fr: bougé, mu, mis en mouvement}
{en: moved}

§ minari/minare (mi-ná-ri) sf minãri (mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-minã; njishcari, dutseari, fudziri, purtari, fliturari, clãtinari, urnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a mişca; mişcare}
{fr: action de bouger, de mouvoir, de mettre en mouve-ment; mouvement}
{en: action of moving}
ex: minarea i bunã

§ niminat (ni-mi-nátŭ) adg niminatã (ni-mi-ná-tã), niminats (ni-mi-nátsĭ), niminati/niminate (ni-mi-ná-ti) – tsi nu easti minat; tsi nu s-minã dit un loc tu altu; ninjishcat, nidus, nifudzit, nipurtat, nifliturat, niclãtinat, niurnjit, etc.
{ro: nemişcat; fix, imobil}
{fr: qui n’a pas bougé; fixé, immobil}
{en: unmoved, fixed, still, motionless}
ex: aviglja dzua sh-noaptea niminats di (shidea fãrã si s-minã) la poartã

§ niminari/niminare (ni-mi-ná-ri) sf niminãri (ni-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta tu-un loc shi nu s-minã dip; ninjishcari, nidutseari, nifudziri, nipurtari, nifliturari, niclãtinari, niurnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu mişca; nemişcare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

portu1

portu1 (pór-tu) (mi) vb I purtai (pur-táĭ), purtam (pur-támŭ), purtatã (pur-tá-tã), purtari/purtare (pur-tá-ri) – duc lucri dit un loc tu altu; ljau un lucru (lu-analtsu, l-tsãn tu mãnã i deanumirea, etc.) sh-lu duc iuva; ncarcu lucri tu-unã amaxi (pi-un gumar, cal, etc.) sh-li duc tu-un altu loc; (pravda) tradzi dupã ea unã furtii; aportu;
(expr:
1: mi (lji) portu = mi (lji) duc; mi mut;
2: mi portu ghini (arãu) cu cariva = lj-zburãscu mushat (urut) shi-lj fac bunets (lãets) a unui;
3: lj-portu gailelu, frundida, angãtanlu, etc. = lu-agiut tra s-aibã tut tsi-lj lipseashti, l-mutrescu ma s-hibã lãndzit, etc.;
4: lj-portu cu dauãli mãnj; lj-portu cu saclu = lj-aduc di tuti, cãti pot;
5: portu njic (tu pãnticã) = hiu greauã, ncãrcatã, cu sartsinã;
6: portu corlu = trag corlu, intru tu frãmtea-a corlui;
7: portu zboarã = dzãc (duc) zboarã (ma multu minciunoasi) di un sh-di-alantu; cacuzburãscu;
8: l-portu cu zborlu = lj-dzãc zboarã minciunoasi shi-lj tãxescu cã va s-fac un lucru (cu tuti cã shtiu ghini cã nu va-l fac, mash tra s-lu-amãn shi s-mi-alasã isih);
9: lj-portu frica (vrearea, inatea, dushmãnilja, tinjia, etc.) = aduchescu trã el fricã (vreari, inati, dushmãnilji, tinjii, etc.);
10: lj-portu numa = nj-bãgarã numa-a lui la pãtidzari; am idyea numã, lj-am numa, lj-duc numa;
11: portu (un stranj) = hiu nviscut (cu-un stranj);
12: portu (stranji) lãi = hiu di jali;
13: s-poartã… = s-poartã (stranjili) dupã cum easti moda; easti la modã; tora easti adetea ca lumea si sã nveascã cu…;
14: stranjlu easti purtat = easti veclju, aros, aruptu;
15: poartã apã shi bea yin = itsi lucru fats, nu easti arshini)
{ro: purta, conduce}
{fr: porter, conduire}
{en: carry, lead}
ex: poartã-ti cum prindi; tsi u portu ea deanumir?; tutã lumea s-purtã (s-dusi) aclo; poartã-ti cum u va loclu, nu cum tsã shtii; cãndu vruta corlu poartã
(expr: l-dutsi, l-tradzi); cãrvanea u-alasã s-u poartã (s-u ducã) cum shtii cãlãuza; purtai nã pãreaclji di stranji nimtseshtsã; portu apã (aduc apã cu mini); mini li purtai (li-adush cu mini); tutã lumea s-purtã
(expr: vinji, s-mutã) aclo; shtii si s-poartã
(expr: ari buni prãxi); s-purta cãt putea cama ghini cu dunjaea; s-lji poartã cu dauãli mãnj
(expr: s-lj-aducã di tuti); tihea s-lji poartã cu saclu
(expr: s-lj-aducã di tuti)

§ purtat (pur-tátŭ) adg purtatã (pur-tá-tã), purtats (pur-tátsĭ), purtati/purtate (pur-tá-ti) – tsi easti dus dit un loc tu altu; apurtat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trag

trag (trágŭ) (mi) vb III shi II trapshu (tráp-shĭu), trãdzeam (trã-dzeámŭ), traptã (tráp-tã), tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) shi trãdzeari (trã-dzeá-ri) –
1: fac un copus tra s-lu-adar un lucru si s-minã cãtrã mini (s-lu-aprochi, s-lu scot dit un loc, dit unã groapã iu s-aflã, etc.);
2: tindu tsiva; fac un lucru (funi, pãndzã, cãmeashi, etc.) si s-tindã;
3: aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã (cã suntu lãndzit, cã am cripãri, etc.); vãsãnipsescu, mi pidip-sescu, mi doari, munduescu, aravdu, pat, mi nvirinedz, etc.;
(expr:
1: trag cu ocljul (cu coada-a ocljului) = mutrescu niheamã ca peascumta tra s-nu mi-aducheascã alantsã;
2: trag cu ureaclja = ciulescu urecljili tra s-avdu zboarã spusi peanarga tra s-nu li avdã tutã dunjaea;
3: ãlj trag un oclju (un pulj) di somnu = dormu trã putsãn chiro; u ljau di ureaclji;
4: nj-trag suflitlu = (i) mizi pot s-adilj (cã hiu avursit, aush, etc.); (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
5: trag s-mor, trag di moarti = nj-vinji oara di moarti, hiu etim s-mor;
6: trag tu zigã = ngrec greu;
4: tradzi vimtul = suflã (bati) vimtul;
7: trag corlu = intru sh-gioc tu caplu di cor;
8: trag calea = nchisescu calea, mi duc, fug, imnu, alag, etc.;
9: trag ninti = nchisescu;
10: trag nã banã = duc nã banã, bãnedz nã banã;
11: trag mãnã (di la un lucru) = mi-alas (di-un lucru), lu-alas lucrul;
12: trag tufechea = amin, discarcu tufechea;
13: trag unã tsigarã = beau unã tsigarã cu aprindearea-a tsigariljei shi trãdzearea-a fumlui di tsigarã tu cheptu;
14: mi trag nãpoi = mi dau nãpoi, nãpuescu;
15: li trag groasi, mi trag mari = pistipsescu (icã voi s-fac lumea s-pistipseascã) sh-mi portu (mi cãmãrusescu, etc.) dip ca un om mari (nvitsat, avut, etc.) cu tuti cã nu hiu;
16: trag ca calu la ordzu; vrei cal, ordzu? = trag cu multã mirachi, voi multu s-lu fac un lucru;
17: trãdzem shcurtitsa = alidzem pri cariva dupã cum cadi tihea-a omlui, cu arcarea di zari, cu trãdzearea di limnitsi, etc.)
{ro: trage; sufla; duce; pleca, porni; suferi; renunţa; întinde; descărca; fuma (ţigare); retrage; se crede (se purta ca) cineva important; etc.}
{fr: tirer; souffler; mener; s’en aller, marcher; souffrir, endurer; renoncer; étendre; sérancer, carder; décharger; fumer; retirer; s’en faire accroire; etc.}
{en: pull; blow (wind); lead (a life); leave, start; suffer; renounce; spread, stretch; card (wool), smoke (cigarette); withdraw; etc.}
ex: di trãdzearea di funi, nj-si tãljarã dzeadzitli; tradzi un, tradzi alantu; mini-l trapshu cã vrea s-lu calcã un cal; dupã tsi trapsi (tsi-arãvdã) cãt trapsi (cãt arãvdã); nu trapsi (nu-s mundui, nu-arãvdã) di foami; dupã tsi tuts trapsirã corlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn