|
|
niprucupsit
niprucupsit (ni-pru-cup-sítŭ) adg – vedz tu prucuchii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: prucuchiigroapã
groapã (grŭá-pã) sf grochi (gróchĭ) shi groapi/groape (grŭá-pi) – guvã ahãndoasã faptã tu loc; guvã dit loc tu cari si ngroapã un mortu; gurnitsã, guvã; hãndachi, hãndac, hindechi, endec; murmintu, mãrmintu, mirmintu, mirmit;
(expr:
1: la grochi = la murmintsã, la chimitir;
2: escu pi mardzinea-a groapãljei; escu cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã = hiu multu lãndzit, hiu aproapea di moarti, etim tra s-mor, sã-nj dau suflitlu;
3: umplu groapa = mor)
{ro: groapă, mormânt}
{fr: fosse, trou; tombeau}
{en: pit, hole; tomb}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); grochi nu-adarã sh-pri-iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); adarã grochi ca s-li umplã cu apã; la treili groapi; ca cãmbãnj pi groapi; lj-sapã (lj-adarã) groapa; si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa (murmintul) va sh-u-adarã; umplu groapa
(expr: muri, fu ngrupat); sãpã nã groapã ta s-astingã azvesti; fu dus la groapã (mirminti) plãmtu di tuts cari lj-avea cunuscutã; fu pi mardzinea a groapãljei
(expr: fu multu lãndziteara aproapea s-moarã); lj-adrãm groapa; cari sapã groapa-a-altui, singur sh-cadi nuntru
§ gurnitsã (gur-ní-tsã) sf gurnitsã (gur-ní-tsã) – (unã cu groapã)
§ grupicã (gru-pí-cã) sf grupitsi/grupitse (gru-pí-tsi) – groapã njicã
{ro: gropiţă}
{fr: fossette}
{en: dimple}
ex: cãndu-arãdi, fatsi grupitsi tu dauãli fãts
§ grupar (gru-párŭ) sm grupari (gru-párĭ) – omlu tsi ngroapã oaminj (i alti lucri);
(expr: mi-adunã gruparlu = mor, mi ngroapã)
{ro: gropar}
{fr: fossoyeur}
{en: grave-digger}
ex: lu-avea adunatã gruparlu
(expr: avea moartã); gruparlji dipusirã mortul; gruparlji sãparã groapa
§ grupishti/grupishte (gru-písh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-písh-ti) – loclu iu sã ngroapã mortsãlj; loc cu grochi; grochi, mirmintsã, murmintsã, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu
{ro: cimitir}
mundzã1
mundzã1 (mún-dzã) sf mundzã (mún-dzã) – semnu di-arizili faptu cu doauã (icã tsintsi) deadziti di la unã mãnã dishcljisã arcatã cãtrã ocljilj a unui; mãndzã, tsiflã, tsifnã; (fig: expr:
1: blãstem, anatimã, catarã, uryii;
2: lj-dau mundzãli = l-blastim, lj-dzãc s-lu lja neclu)
{ro: tiflă}
{fr: geste de mépris, geste injurieux fait (envers quelqu’un) avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: sign of contempt made towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: tsi mundzã nu-ari datã!; cã-ts ded mundzãli, cã-ts ded! trã un grai, trei anj nu grii; lã deadi mundzãli a xeanilor
(expr: li blãstimã, aspusi cu mãna tra s-li lja neclu xeanili); mãndzãli (fig: blãsteamili) a meali di tini si s-alãcheascã; lj-deadi mundzãli sh-nãs atumtsea
§ mãndzã1 (mắn-dzã) sf mãndzã (mắn-dzã) – (unã cu mundzã1)
ex: lã da mãndzãli; dã-lj mãndzãli sh-alasã-l
§ mundzuescu (mun-dzu-ĭéscu) (mi) vb IV mundzuii (mun-dzu-íĭ), mundzueam (mun-dzu-ĭámŭ), mundzuitã (mun-dzu-í-tã), mundzuiri/mundzuire (mun-dzu-í-ri) – dau mundzãli; mundzusescu, tsifnusescu
(expr: l-mundzuescu = l-blastim, lj-dzãc s-lu lja neclu, aclo s-lji hibã, si s-ducã la draclu, etc.)
{ro: da cu tifla}
{fr: faire un geste injurieux envers quelqu’un avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: making a sign of contempt towards somebody with two (or five) fingers of the open hand}
ex: agiumsirã si s-mundzueascã; mundzuea-u, more, sh-alasã-u
§ mundzuit (mun-dzu-ítŭ) adg mundzuitã (mun-dzu-í-tã), mundzuits (mun-dzu-ítsĭ), mundzuiti/mundzuite (mun-dzu-í-ti) – tsi-lj s-ari datã mundzãli; mundzusit, tsifnusit
{ro: dat cu tifla}
{fr: à qui on a fait un geste injurieux avec deux (ou cinq) doigts de la main ouverte}
{en: to whom it has been made a sign of contempt with two (or five) fingers of the open hand}
§ mundzui-ri/mundzuire (mun-dzu-í-ri) sf mundzuiri (mun-dzu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un mundzueashti; mundzusiri, tsifnusiri
prucuchii/prucuchie
prucuchii/prucuchie (pru-cu-chí-i) sf prucuchii (pru-cu-chíĭ) – amintaticlu shi avearea tsi u fatsi un cãndu lucreadzã; nvitsarea di carti (tsi u-amintã un tsi s-dutsi la sculii); amintatic, nchirdãsiri, chilipuri, catandasi, cãtãndii, avutsãlji, nvitsãturã;
(expr: nu vidzu prucuchii di oclji, va s-veadã di sufrãntseali? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã s-veadã prucuchii di la lucrili tsi nu-ahãrzescu tsiva, fãrã simasii, cãndu lucrili tsi dealihea ahãrzescu nu pot s-lu-agiutã)
{ro: pricopseală, progres; educaţie}
{fr: profit; progrés; instruction}
{en: profit; progress; education}
ex: om fãrã prucuchii (fãrã avutsãlji, fãrã carti, tsi nu featsi mari lucru tu banã); nu veadi mari prucuchii la hilj-su; tsi lai prucuchii easti aestã; avinarea nu-ari vãrã prucuchii (amintatic); sh-aclo, vãrã prucuchii (amintatic, avutsãlji) mari nu-adrã; lucrã cãt lucrã crishtinlu, ma prucuchii (aveari) mari nu-adrã
§ prucupsescu (pru-cup-sés-cu) (mi) vb IV prucupsii (pru-cup-síĭ), prucupseam (pru-cup-seámŭ), prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsiri/prucupsire (pru-cup-sí-ri) – nj-si dutsi ghini lucrul sh-fac aveari; tu lucrul tsi-l fac am multã hãiri; mi duc la sculii shi nvets carti multã; pricupsescu, purcupsescu, amintu, nchirdãsescu
{ro: pricopsi}
{fr: faire fortune, (s‘)enrichir, bien éduquer}
{en: become rich, get a good education}
ex: ca alghina al Giuvara s-nji prucupseshti (s-agiundzi avut sh-hãrios); lu lo cu nãs sh-lu prucupsi; cu-aestã zãnati prucupsi (featsi aveari); nu mi prucupsescu (nu va ved hãiri) aoa
§ prucupsit (pru-cup-sítŭ) adg prucupsitã (pru-cup-sí-tã), prucupsits (pru-cup-sítsĭ), prucupsiti/prucupsite (pru-cup-sí-ti) – tsi-agiumsi avut; tsi ari faptã hãiri; pricupsit, purcupsit, amintat, nchirdãsit
{ro: pricopsit, bogat}
{fr: riche; en bon condition; assidu, appliqué, instruit}
{en: rich; in good condition; hard working, diligent, educated}
ex: voi s-ti ved prucupsit (avut, agiumtu ghini); ari ficiorlji tuts prucupsits (ndreptsã cu casã shi banã bunã); vidzu cãt prucupsit easti dzinir-su
§ prucupsi-ri/prucupsire (pru-cup-sí-ri) sf prucupsiri (pru-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prucupseashti (fatsi hãiri); pricupsescu, purcupsescu, amintu, nchirdãsescu