DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aduc

aduc (a-dúcŭ) vb III shi II adush (a-dúshĭŭ), adutseam (a-du-tseámŭ) shi atseam (a-tseámŭ), adusã (a-dú-sã), adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) shi adutseari/adutseare (a-du-tseá-ri) shi atseari (a-tseá-ri) – ljau (portu) un lucru cu mini cãndu mi duc iuva (tra s-lu tsãn cu mini icã s-lu dau a unui); portu, ljau, duc cu mini;
(expr:
1: nj-aduc aminti = thimisescu;
2: nj-u-aduc cu… = escu unã soi cu…, undzescu cu…;
3: hiu adus (di/tu pãltãri) = hiu cu pãltãrli aplicati, dip canda am un cusor; escu ncusurat, cãmbur, gãrbuv, zglob, gribos, cushal, etc.;
4: mi-aduc ca om = mi portu ca om bun;
5: lu-aduc pi imani = l-fac s-aducheascã;
6: lu-aduc pi cali = l-cãndãrsescu, l-bag di cali, lu nduplic, lu-apuaduc, lj-u umplu mintea, etc.)
{ro: aduce, transporta}
{fr: porter}
{en: bring, carry}
ex: ca s-nu-adutsearim pãnã mãni; adusi apã aratsi di la fãntãnã; adu tisãdzli; mãni-adutsets irghiliili; lu-adutsea pri pat (l-purta, yinea cu el pi pataloni); moartea a frati-njui nj-adutsi jali; pri tini-aminti ti-adutsea
(expr: ti timisea); nj-aduc aminti di tini; sh-u-adutsi
(expr: undzeashti) cu mini tu fatsã; ma multu pri ursã sh-u-adutsea
(expr: sh-undzea) ca di pri om; adu-ti
(expr: poartã-ti) ca om; nu s-adutsi n cali
(expr: nu pots s-lu cãndãrseshti, nu pots s-lj-alãxeshti mintea) ne cu-arãulu, ne cu ghinili

§ adus (a-dúsŭ) adg adusã (a-dú-sã), adush (a-dúshĭ), adusi/aduse (a-dú-si) – loat (purtat) cu mini cãndu mi duc iuva; dus cu mini; purtat, loat
{ro: adus, transportat}
{fr: porté}
{en: brought, carried}
ex: easti adusã
(expr: ncusuratã) di pãltãri

§ adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) sf adutsiri (a-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi tsiva; loari (purtari) cu mini cãndu mi duc iuva; adutseari, loari, purtari, thimisiri
{ro: acţiunea de a aduce, de a transporta; aducere, transport}
{fr: action de porter, de transporter; transport}
{en: action of bringing, of carrying; transportation}

§ adutsea-ri/adutseare (a-du-tseá-ri) sf adutseri (a-du-tsérĭ) – (unã cu adutsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheali1/cheale

cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãngã1

dãngã1 (dãn-gắ) sm dãngadz (dãn-gádzĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cu ureclji mãri; dãnglãrã, gumar, tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat;
(expr: easti un dãngã = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini)
{ro: măgar}
{fr: âne}
{en: donkey}
ex: easti un dãngã (un gumar)

§ dãngã2 (dãn-gắ) adg dãngoanji/dãngoanje (dãn-gŭá-nji), dãngadz (dãn-gádzĭ), dãngoanji/dãngoanje (dãn-gŭá-nji) – tsi easti ca di-un gumar (tar, dãngã); di gumar; gumãrescu
{ro: măgăresc}
{fr: d’âne}
{en: like (of) a donkey}

§ dãnglãrã (dãn-glã-rắ) sm, sf, adg dãnglãroa-nji/dãnglãroanje (dãn-glã-rŭá-nji), dãnglãradz (dãn-glã-rádzĭ), dãnglãroanji/dãnglãroanje (dãn-glã-rŭá-nji) – (unã cu dãngã)

§ dãngljat (dãn-gljĭátŭ) adg dãngljatã (dãn-gljĭá-tã), dãngljats (dãn-gljĭátsĭ), dãngljati/dãngljate (dãn-gljĭá-ti) – cu urecljilj mãri ca di dãngã; dãngljinat, uricljat
{ro: urecheat}
{fr: qui a des longues oreilles}
{en: with long ears}

§ dãngljinat (dãn-glji-nátŭ) adg dãngljinatã (dãn-glji-ná-tã), dãngljinats (dãn-glji-nátsĭ), dãngljina-ti/dãngljinate (dãn-glji-ná-ti) – (unã cu dãngljat)

§ zãnglãrã (zãn-glã-rắ) sm, sf, adg zãnglãroanji/zãnglãroanje (zãn-glã-rŭá-nji), zãnglãradz (zãn-glã-rádzĭ), zãnglãroanji/zãnglãroanje (zãn-glã-rŭá-nji) – (unã cu dãnglãrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jupãn

jupãn (jĭu-pắnŭ) sm, sf jupãnã (jĭu-pắ-nã), jupãnj (jĭu-pắnjĭ), jupãni/jupãne (jĭu-pắ-ni) – om di-aradã, tsi nu s-ari dusã multu la sculii; om di la munti (pãduri, oi) fãrã prãxi; aplo, niprãxit, aprac-tu; (fig: jupãn = ghiftu, fusar, om tsi fatsi sh-vindi fusi)
{ro: om de rând, om simplu, om grosolan}
{fr: homme de bas-étage, rustre}
{en: common (gross, rude, rough) man; boor}
ex: limba a vlahilor easti di jupãnj (di apladz, di oaminj aplo) shi di ursari (ghiftsã tsi-alagã cu ursa)

§ jupãnescu (jĭu-pã-nés-cu) adg jupãneascã (jĭu-pã-neás-cã), jupãneshtsã (jĭu-pã-nésh-tsã), jupãneshti/jupãneshte (jĭu-pã-nésh-ti) – tsi ari prãxi di-un jupãn; tsi easti aplo, ca oaminjlji di la oi; di jupãn
{ro: grosolan}
{fr: grossier, commun}
{en: common, rude, boorish}
ex: zburãscu unã limbã jupãneascã (di jupãnj, di oaminj aplo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

praxi/praxe

praxi/praxe (prác-si) sf prãxi (prắc-si) – purtari, nvitsãturã, practichii, areu
{ro: purtare, obicei}
{fr: conduite, pratique}
{en: behaviour, practice, custom}

§ practichii/practichie (prac-ti-chí-i) sf practichii (prac-ti-chíĭ) – harea tsi u-ari cariva tsi-ari adratã un lucru ahãnti ori cu-arada, cã-lj s-ari faptã ca un areu (unã adeti); nvitsãturã, areu, pleami, etc.
{ro: practică, obicei}
{fr: pratique, habitude, expérience}
{en: practice, custom, experience}
ex: easti yeatru fãrã practichii

§ prãxescu (prãc-sés-cu) vb IV prãxii (prãc-síĭ), prãxeam (prãc-seámŭ), prãxitã (prãc-sí-tã), prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) –
1: lu nvets lucri buni (cum si s-poartã ghini, etc.); l-crescu (njiclu) tra s-hibã cu prãxi (purtãri) buni; lj-dzãc a unui cum s-facã, lu urnipsescu;
2: ljau apofasea (adar, dzãc) di ma ninti cum (va) si s-facã un lucru; lj-scrii mira di cu njic di tsi va patã tu banã; numãtsescu
{ro: educa, sfătui; meni}
{fr: bien éduquer; prédestiner}
{en: educate; destine}
ex: l-prãxescu ghini (l-crescu ghini, lu nvets prãxi buni); un pondu di pulj, nu-nj da banã, iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea (nj-scrii mira nai ma laea)

§ prãxit (prãc-sítŭ) adg prãxitã (prãc-sí-tã), prãxits (prãc-sítsĭ), prãxiti/prãxite (prãc-sí-ti) – tsi easti nvitsat; tsi ari prãxi (buni); tsi shtii si s-poartã (ghini); tsi fu urnipsit
{ro: educat; menit}
{fr: bien éduqué; prédestiné}
{en: educated; destined}
ex: Coletti eara om prãxit (nvitsat, cu multã shcoalã, ghini criscut)

§ prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) sf prãxiri (prãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prãxeashti
{ro: acţiunea de a educa, de a sfătui; de a meni; educare. menire}
{fr: action de bien éduquer; de prédestiner}
{en: action of educating; of destining}

§ niprãxit (ni-prãc-sítŭ) adg niprãxitã (ni-prãc-sí-tã), niprãxits (ni-prãc-sítsĭ), niprãxiti/niprãxite (ni-prãc-sí-ti) – tsi nu easti nvitsat; tsi nu ari prãxi buni; tsi nu shtii si s-poartã ghini; (njic) tsi nu easti criscut ghini shi easti fãrã prãxi buni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shonj

shonj (shĭónjĭŭ) sm shonj (shĭónjĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cu ureclji ma mãri; gumar, tar, cãci, uci, tãronj, uricljat, dãnglãrã, dãngã;
(expr: easti shonj = om niprãxit, fãrã-arshini, arsiz, abrashcu)
{ro: măgar}
{fr: âne}
{en: donkey}
ex: cum shonjlji shtiu s-arsarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vacã

vacã (vá-cã) sf vãts (vãtsĭ) – feamina-a boului; pravdã di casã tsi easti criscutã trã laptili tsi da (dupã tsi amintã un yitsãl) sh-tri carnea tsi easti multu cãftatã;
(expr:
1: easti (ca unã) vacã = easti niprãxit, glar, om tsi nu s-aducheashti sh-ari fatsa (chealea) groasã, etc.;
2: l-mulgu ca unã vacã = lu-adar sã-nj facã tuti tsi voi, fãrã ca s-lu plãtescu cum lipseashti, sh-fãrã s-lji dzãc macar efharisto;
3: lj-fitã vaca = (omlu) tsi easti hãrãcop, tsi ari harauã n casã;
4: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu)
{ro: vacă}
{fr: vache}
{en: cow}
ex: laptili di vacã easti ma bun di-atsel di oai; bunã-i vaca, ma vitsearcã; sh-easti vacã
(expr: niprãxit, glar); lu au ca nã vacã pi cari u mulgu
(expr: l-fac s-adarã tuti tsi au nãsh ananghi fãrã s-lji dzãcã macar efharisto)

§ vãchicã (vã-chí-cã) sf vãchits (vã-chítsĭ) – vacã njicã
{ro: văcuţă}
{fr: petite vache}
{en: small cow}

§ vãcar (vã-cárŭ) sm vãcari (vã-cárĭ) – omlu tsi pashti vãts
{ro: văcar}
{fr: vacher}
{en: cowherd}
ex: scoasim vãcarlu atsel vecljul cã nu-avea-angãtan vãtsli; va s-esh un vãcar cara nu vrei sã nvets; s-nãiri vãcarlu pri hoarã; picurarlji, vãlmatslji shi vãcarlji, suntu oaminj di nafoarã

§ vãcãriu (vã-cã-ríŭ) sn vãcãriuri (vã-cã-rí-urĭ) – multimi mari di vãts; turmã di vãts; vãcãrii
{ro: mulţime de vaci; cireadă de vaci}
{fr: nombre de vaches; grand troupeau de vaches}
{en: large number of cows; herd of cows}
ex: vidzui multu vãcãriu cum tritsea n cali

§ vãcãrii/vãcãrie (vã-cã-rí-i) sf vãcãrii (vã-cã-ríĭ) – (unã cu vãcãriu)
ex: cãti turmi di irghiladz, cãti vãcãrii (turmi di vãts) astãlja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn