|
|
para-nipotu
RO:nepot adoptiv … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:42233>2014-05-14 22:31:10.117865 »
nipot
nipot (ni-pótŭ) sm, sf nipoatã (ni-pŭá-tã), nipots (ni-pótsĭ), nipoa-ti/nipoate (ni-pŭá-ti) –
1: ashi cum lj-ari cariva, cilimeanjlji a fratilui i a sorãljei a lui (a ljei);
2: ashi cum lj-ari cariva cilimeanjlji a ficiorlu i a featãljei a lui (a ljei); (fig: nipot, nipoate = zbor cu cari un om cama tu ilichii lj-greashti a unui om cama tinir)
{ro: nepot}
{fr: neveu, nièce; petit enfant (garçon, fille)}
{en: nephew, niece; grand child (son, daughter)}
ex: lu-am nipot di frati; yini-astã searã nipot-nju; nipoate, s-ti fats mari; dã-lj a nipoatã-meai; cu nipotlu-nj mi ncãceai; nu-nj poati nipoata
§ niputsãmi/ni-putsãme (ni-pu-tsắ-mi) sf fãrã pl – multimi di nipots sh-nipoati; niputsãlji
{ro: mulţime de nepoţi}
{fr: nombre de neveux, nièces ou petits enfants}
{en: number of nephews, nieces or grand children}
ex: tutã niputsãmea-lj vinji; ari multã niputsãmi tsi-lj bãneadzã, ma tuts suntu vgats din hoarã
§ niputsãlji/niputsãlje (ni-pu-tsắ-lji) sf fãrã pl – (unã cu niputsãmi)
§ paranipot (pá-ra-ni-pótŭ) sm, sf paranipoatã (pá-ra-ni-pŭá-tã), paranipots (pá-ra-ni-pótsĭ), paranipoati/paranipoate (pá-ra-ni-pŭá-ti) – nipot (nipoatã) tsi fu loat di suflit (ti fumealji)
{ro: nepot adoptiv}
{fr: neveu ou petit enfant adoptif}
{en: adopted nephew or grand child}
ex: paranipotslj-a noshti va bãneadzã ghini
§ strãnipot (strã-ni-pótŭ) sm, sf strãnipoatã (strã-ni-pŭá-tã), strãnipots (strã-ni-pótsĭ), strãnipoati/strãnipoate (strã-ni-pŭá-ti) – ashi cum lu-ari cariva un cilimean tsi dipuni dit un nipot i nipoatã (di frati, sorã, hilj shi hilji)
acumtin1
acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)
§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã
§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu
§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)
arauã1
arauã1 (a-rá-ŭã) sf arauã (a-rá-ŭã) shi arali/arale (a-rá-li) –
1: cãrarea tsi disparti perlu din cap tra si s-ashtearnã di-unã parti sh-di-alantã;
2: perlu di pi mardzinea di fatsã a bãrbatlui sh-di piningã ureclji cari easti-alãsat s-creascã ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; rauã, aroauã, tsãlufrã, tsulufrã, tsãruflã, avoalã, cãrcmi, cracmi, pirushanã, zulufi, ciulii, cilii
{ro: cărare ce desparte părul de pe cap; perciuni, buclă de păr}
{fr: raie dans les cheveux; côtelettes, boucle de cheveux près de l’oreille; cheveux qui pendent sur les joues}
{en: a line separating the middle of the head hair; side curl, lock, ringlet, curl}
ex: unã moashi cu arauã tu loc (angucitoari: tseapa); perlu lu-avea arcat cu-unã cãrari tu mesi; ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushani; cu arali sh-cu pirushani; featã, arauli chiptinati curi li-adar aesti pri-inati?; tsintsi flurii tsi li da tuts di barbã icã di arauã; nipotlu-ali babi, cu lundzi arauã
§ rauã1 (rá-ŭã) sf rali/rale (rá-li) – (unã cu arauã1)
§ aroauã1 (a-rŭá-ŭã) sf aroauã (a-rŭá-ŭã) shi aroali/aroale (a-rŭá-li) – (unã cu arauã1)
bag
bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;
banã
banã (bá-nã) sf fãrã pl – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; starea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; bãnata (soea di banã, treaca, treatsita) tsi u dutsi cariva; yeatsã, zuii, treacã, treatsitã, bãnatã;
(expr:
1: apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã; apã athanatã; apã yii);
2: am banã di cãni = am banã-arauã, greauã, trag multi, am mash cripãri;
3: nj-mãc bana = mi nvirinedz, crep, mi sicãldisescu, ãnj lãescu (nj-mãc) inima;
4: ts-astingu bana = ti vatãm, ti mor;
5: nu-lj dau banã = nu lu-alas isih, lj-fac bana amarã;
6: ari bana acãtsatã cu hirlu = easti tu mari piriclju sã-sh chearã bana, s-moarã;
7: mi doari bana; u voi bana = voi multu s-bãnedz, nu voi s-mor;
8: ashi s-ts-ai bana! = ti pãlãcãrsescu!, fãts njilã!, aman!;
9: bana-a banãljei = banã multu bunã, nu-ari banã ma bunã;
10: mi-ashternu pi banã = nchisescu s-bãnedz ghini)
{ro: viaţă}
{fr: vie, train de la vie}
{en: life, living}
ex: omlu ari sh-banã sh-moarti; cãt aush s-hibã omlu, bana-i dultsi; avu banã lungã, vidzu nipots sh-nipots; greauã easti bana!; cu bana tuti sã ndreg; nu-am banã (treacã bunã) cu tini; va ts-astingu bana
(expr: va ti vatãm); nu-nj da banã
(expr: nu mi-alasã isih) un minut; nj-am nã soacrã! nu-nj da banã
(expr: nj-fatsi bana-amarã); aoa i bana-a banãljei
(expr: banã multu bunã)
§ bãnedz (bã-nédzŭ) vb I bãnai (bã-náĭ), bãnam (bã-námŭ), bãnatã (bã-ná-tã), bãnari/bãnare (bã-ná-ri) – mi aflu tu banã; hiu yiu; fac tut tsi lipseashti (mãc sh-beau, mi-afirescu di arcoari shi piriclju, etc.) tra s-armãn tu banã; stau shi-nj trec bana tu-un loc (crat, casã, etc.) singur i cu cariva; ljau anasã, adilj
{ro: vieţui, trăi}
{fr: vivre}
{en: live}
ex: cãt bãnedz, ahãtu-nvets; s-nã bãnãm hãrzita banã; bãnedz sh-cama arãu; bãnedz ghini, nu-nj lipseashti tsiva; bãneadzã (sta cu casa shi sh-treatsi bana) ninga n Cljisurã; s-bãnats shi s-alghits ca Elimbul; cã ma multu nu s-bãneadzã; s-bãnãm doilji cã di-anculea yini aushaticlu
cãrdu
cãrdu (cắr-du) sm pl(?) – oaminjlji dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, strãnipots, strãaush, etc.); soi, dãmarã, fisi
{ro: rude}
{fr: parenté, lignée, proches}
{en: relatives, (line of) descendants}
clir4
clir4 (clírŭ) sm pl(?) – un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi s-trag) dit un bãrbat (muljari) ca, bunãoarã, hilj, hilji, nipots, strãnipots, etc.
{ro: descendent}
{fr: descendant}
{en: descendent}
§ clirunu-mii/clirunumie (cli-ru-nu-mí-i) sf clirunumii (cli-ru-nu-míĭ) –
1: hãrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi li lja cariva di la pãrintsãlj shi pãpãnjlji a lui; adetsli armasi di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: lucrili (avearea) alãsati cu dyeatã di un om, ca dupã moarti s-armãnã la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, etc.) icã la un oaspi, la unã bisearicã, etc.; avearea armasã di la un tsi moari fãrã dyeatã ma, dupã leadzi, s-dutsi la unã soi di-aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi
{ro: moştenire}
{fr: succession, héritage}
{en: inheritance}
ex: di iuva nu-avui vãrnã clirunumii (mirazi); lj-armasi di la mã-sa clirunumii
§ clirunumilji/clirunumilje (cli-ru-nu-mí-lji) sf clirunumilj (cli-ru-nu-míljĭ) – (unã cu cliru-numii)
§ clirunumsescu (cli-ru-num-sés-cu) vb IV clirunumsii (cli-ru-num-síĭ), clirunumseam (cli-ru-num-seámŭ), clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-sí-ri) – ljau unã hari di la un pãrinti (di la pãpãnj-strãpãpãnj); ljau un lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeatã i fãrã dyeatã; clironum-sescu, clirunomisescu
{ro: moşteni}
{fr: hériter, succéder}
{en: inherit}
§ clirunumsit (cli-ru-num-sítŭ) adg clirunumsitã (cli-ru-num-sí-tã), clirunumsits (cli-ru-num-sítsĭ), clirunumsiti/cliru-numsite (cli-ru-num-sí-ti) – tsi ari aprucheatã (loatã) unã clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, clirunomisit
{ro: moştenit}
{fr: hérité, succédé}
{en: inherited}
§ clirunumsiri/cli-runumsire (cli-ru-num-sí-ri) sf clirunumsiri (cli-ru-num-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri
{ro: acţiunea de a moşteni; moştenire}
cusurin
cusurin (cu-su-rínŭ) sm, sf cusurinã (cu-su-rí-nã), cusurinj (cu-su-rínjĭ), cusurini/cusurine (cu-su-rí-ni) – soea-a atsilor tsi dipun dit un om i muljari (njits, nipots shi strãnipots) cu-atselj tsi dipun di la un frati i sorã di-a lui (di-a ljei); ver (vearã);
(expr:
1: cusurin-ver, cusurin-vearã, prot(ã) cusurin(ã), cusurin(ã) bun(ã) = ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi frats, di dauã surãri i di-un frati sh-unã sorã;
2: cusurin(ã) di-andoilea, defturu-cusurin(ã) = ver di-andoilea; ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi prots cusurinj i cusurini)
{ro: văr, verişoară}
{fr: cousin, cousine}
{en: cousin}
ex: plãngu sh-laili cusurini; nj-suntu cusurinj-veri (prots cusurinj); easti cusurin-ver a ljirtatlui
gioc1
gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc
(expr: sh-adzã va-nj ti-agioc angrãshca); ãlj gioacã calu
hilj
hilj (híljĭŭ) sm, sf hilji/hilje (hí-lji), hilj (híljĭ), hilji/hilje (hí-lji) – ashi cum easti un om (bãrbat/muljari) fatsã di tatãl tsi-l (tsi u) featsi icã di dada tsi lu-amintã (u-amintã); ficior/featã, cilimean, njic/njicã, etc.;
(expr:
1: Hilj Mushat = gioni dit pirmiti aspus di-aradã ca hilj di-amirã, tsi s-bati cu lamnja (sh-u azvindzi) tra s-u-ascapã shi si sã nsoarã cu Mushata-a Mushatilor, Mushata-a Loclui, etc.; Hilj Aleptu; Gioni-Aleptu;
2: Hilj Aleptu = Gioni-Aleptu, Hilj Mushat;
3: hilj di hicat = tsi easti un hilj dealihea, di sãndzi, nu hiljastru, un hilj tsi easti loat ti suflit)
{ro: fiu, fiică}
{fr: fils, fille}
{en: son, daughter}
ex: hiljlu (ficiorlu) s-doari; neaua, hilja-a (feata-a) brumãljei sh-al vimt; hilj (ficior), spuneai aeri cã hii nsurat; s-vã videm ninga nãoarã, hilj! (ficior!); ari trei hilj (ficiori) cu nveasta di prota; sh-di tatã minduit easi hilj cicãnit; am mash unã hilji (featã); hilj-nju shi hilji-nju (ficiorlu-a meu); hilj-tu shi hilji-tu (ficiorlu-a tãu); hilj-su shi hilji-su (ficiorlu-a lui); hilj-mea shi hilji-mea (featã-a mea); hilj-ta shi hilji-ta (featã-a ta); hilj-sa shi hilji-sa (featã-a lui)
§ hiljor (hi-ljĭórŭ) sm hiljori (hi-ljĭórĭ) – hilj njic (di njicã ilichii) sh-vrut
{ro: fiuţ}
{fr: fils de bas âge; fils chéri}
{en: little son, darling (son)}
ex: am trei hiljori (hilj njits sh-vruts)
§ hiljastru (hi-ljĭás-tru) sm, sf hiljastrã (hi-ljĭás-trã), hiljashtsrã (hi-ljĭásh-tsrã), hiljastri/hiljastre (hi-ljĭás-tri) – njic (di sãndzi xen) tsi easti loat sh-criscut di-un bãrbat sh-di-unã muljari dip canda easti un hilj (hilji) di dealihea, di sãndzi; hilj (hilji) loat ti fumealji; hilj (hilji) loat ti suflit; njic di-unã altã curunã; ficior di suflit; hilj (hilji) tricut prit cãmeashi; psihuped
{ro: fiu (fiică) adoptiv}
{fr: fils (fille) adoptif; beau-fils (fils/fille d’un autre lit)}
{en: adopted son (daughter)}
ex: feata-aestã cu mãnjli tãljati easti hiljastra (hilja loatã di suflit) a ljei; nj-easti hiljastrã (hilji loatã ti fumealji); hiljastru-su u mutreashti
§ nhiljedz (nhi-ljĭédzŭ) vb I nhiljai (nhi-ljĭáĭ), nhiljam (nhi-ljĭámŭ), nhiljatã (nhi-ljĭá-tã), nhilja-ri/nhiljare (nhi-ljĭá-ri) – cu tuti cã un njic nu nj-easti di sãndzi, l-crescu shi-lj dau tuti ndrepturli ca hilj dealihea; ljau di (ti) suflit; ljau di (ti) fumealji, l-trec prit cãmeashi
lui2
lui2 (a lúĭ) pr pos a ljei2 (a ljĭéĭ), a lor2 (a lórŭ), a lor2 (a lórŭ) (numinativ shi acuzativ; s-avdi di-aradã cu zborlu “a” nãinti) – zbor tsi (i) tsãni loclu-a numãljei a atsilui trã cari un zburashti cu cariva, sh-cari ari tsiva, un lucru, icã (ii) tsãni loclu-a numãljei a lucrului tsi lu-ari atsel trã cari sã zburashti; zbor tsi aspuni cã un lucru easti a atsilui ti cari si zburashti; su, sa, lj, lã
{ro: lui, al lui, său, sa}
{fr: son, le sien}
{en: his}
ex: aestu easti fuslu-a lui; lucreadzã cu furca-a ljei; vidzurã cu ocljilj a lor tsi s-featsi n hoarã; calu-a lui shcljoapicã; oili-a lor suntu lãndziti
§ su2 (-sú) pr pos sa2 (-sa) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a ljei, lj
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: aesti pronumi s-aflã ufilisiti cu ma multsãlj (ma nu tuts!) oaminj dit unã fumealji (soi) ca, bunãoarã: bãrbatu-su, cumnatu-su, cumnat-su, cumnatã-sa, cumnat-sa, dzinir-su, dadã-sa, fãrtatu-su, fãrtat-su, hilji-sa, hilj-sa, hilj-su, hilji-su, lalã-su, mai-sa, nipoatã-sa, nipotu-su, nor-sa, nunã-sa, nunu-su, nun-su, papu-su, pap-su, sinfadã-sa, soacrã-sa, socru-su, sor-sa, suratã-sa, tatã-su, tat-su, tetã-sa, etc.; nu lj-avea vidzutã tatã-su (su = a lui, a ljei) shi dadã-sa (sa = a lui, a ljei) di multsã anj; socru-su (su = a lui, a ljei) cu soacrã-sa (sa = a lui, a ljei) bãna n Sãrunã; mai-sa dusi la casa-a cumnatã-sai; loclu a doamnã-sai eara mari; domnu-su a pãputsãljei; domnu-su a eapilor; domnu-su a pricilor; domnu-su a lor, doamnã-sa a lor; a domnu-sui a gãrdinãljei; dzãsh a afendu-sui; a hilji-sai shi a featã-sai, el nu lã deadi s-mãcã tsiva; dzãtsea a muljarã-sai zboarã uruti; dzãsi a nor-sai; a soacãr-sai nu-lj dzãsi tsiva
§ lj4 (-ljĭ) pr pos lã2 (-lắ) (formã shcurtã a pronumãljei posesivã “a lui” shi “a lor” tsi s-adavgã tu bitisita-a zborlui) – a lui, a lor
{ro: lui, al lui, său, su, sa}
{fr: son, le sien, sa, la sienne}
{en: his, her}
ex: intrãm tu casa-lj (lj = a lui, a ljei) mushatã; calu-lj (lj = a lui, a ljei) shcljupica; oaea-lj (lj = a lui, a ljei) eara lãndzitã; caplu-lj (lj = a lui, a ljei) s-avea alghitã; inima-lj (lj = a lui, a ljei) trimbura di lãhtarã; ficiorlji-lj (lj = a lui, a ljei) shi featili-lj (lj = a lui, a ljei) armasirã acasã; dipusirã tu hoara-lã (lã = a lor); di mirã-lã (lã = a lor) agiutats; au casa-lã (lã = a lor) mplinã; pristi tutã-lã (lã = a lor) avearea; eali armãn vedui ntreaga-lã (lã = a lor) banã; tuts mutrescu s-nã lja di partea-lã (lã = a lor); trã ninti-lã (lã = a lor) lucrarea; omlu-lã (lã = a lor) eara om bun; oili-lã (lã = a lor) fitarã; birbetslji-lã (lã = a lor) lãndzidzãrã; tsi eara doi-lã? (doilji elj, un a alãntui, un cu-alantu)?; lã ded (lã pr pirs = a lor) lucrili a lor-lã (lã pr pos = a lor)
nipotŭ
RO:
EN:nephew; grandson
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015