DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pidimo

pidimo (pi-di-mó) sm pidimadz (pi-di-mádzĭ) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; pedimo, vasan, mundã, munduiri, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: chin, suferinţă, tortură}
{fr: peine, souffrance, torture}
{en: pain, suffering, torture}
ex: atumtsea acãtsarã avinãrli sh-pidimadzlji; pi pidimo fu tutã noaptea; aestã nu fu banã ma pidimo

§ pedimo (pe-di-mó) sm pedimadz (pe-di-mádzĭ) – (unã cu pidimo)

§ pidipsescu (pi-dip-sés-cu) (mi) vb IV pidipsii (pi-dip-síĭ), pidipseam (pi-dip-seámŭ), pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; l-fac pri cariva s-tragã un pidimo (l-fac s-plãteascã cu-un pidimo) trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: trudi, căzni, chinui, pedepsi}
{fr: souffrir, torturer, (se) donner beaucoup de peine, punir}
{en: suffer, torture, punish}
ex: multu mi pidipsii tra s-yin pãnã la voi; lu pidipsi (l-featsi s-tragã multi, lj-u plãti) Dumnidzã trã urãtetsli tsi-ari faptã; nu ti pidipsea ncot, mãrate, cã io escu atsel tsi caftsã; featsi, s-pidipsi nã dzuã ntreagã s-lu-alinã muntili aestu; ta s-nu hibã pidipsit (culãsit) di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; tri un lucru di tsiva ãlj pidipsea (culãsea) oaminjlji

§ pidipsit (pi-dip-sítŭ) adg pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsits (pi-dip-sítsĭ), pidipsiti/pidipsite (pi-dip-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi easti faptu s-tragã un pidimo trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsit, munduit, vãsãnipsit
{ro: trudit, căznit, chinuit, pedepsit}
{fr: torturé, lassé, châtié}
{en: suffered, tortured, punished}

§ pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) sf pidipsiri (pi-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pidipseashti; culãsiri, munduiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, trudire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir; peine, supplice, châtiment}
{en: action of suffering; of being punished; pain, punishment}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trag

trag (trágŭ) (mi) vb III shi II trapshu (tráp-shĭu), trãdzeam (trã-dzeámŭ), traptã (tráp-tã), tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) shi trãdzeari (trã-dzeá-ri) –
1: fac un copus tra s-lu-adar un lucru si s-minã cãtrã mini (s-lu-aprochi, s-lu scot dit un loc, dit unã groapã iu s-aflã, etc.);
2: tindu tsiva; fac un lucru (funi, pãndzã, cãmeashi, etc.) si s-tindã;
3: aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã (cã suntu lãndzit, cã am cripãri, etc.); vãsãnipsescu, mi pidip-sescu, mi doari, munduescu, aravdu, pat, mi nvirinedz, etc.;
(expr:
1: trag cu ocljul (cu coada-a ocljului) = mutrescu niheamã ca peascumta tra s-nu mi-aducheascã alantsã;
2: trag cu ureaclja = ciulescu urecljili tra s-avdu zboarã spusi peanarga tra s-nu li avdã tutã dunjaea;
3: ãlj trag un oclju (un pulj) di somnu = dormu trã putsãn chiro; u ljau di ureaclji;
4: nj-trag suflitlu = (i) mizi pot s-adilj (cã hiu avursit, aush, etc.); (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
5: trag s-mor, trag di moarti = nj-vinji oara di moarti, hiu etim s-mor;
6: trag tu zigã = ngrec greu;
4: tradzi vimtul = suflã (bati) vimtul;
7: trag corlu = intru sh-gioc tu caplu di cor;
8: trag calea = nchisescu calea, mi duc, fug, imnu, alag, etc.;
9: trag ninti = nchisescu;
10: trag nã banã = duc nã banã, bãnedz nã banã;
11: trag mãnã (di la un lucru) = mi-alas (di-un lucru), lu-alas lucrul;
12: trag tufechea = amin, discarcu tufechea;
13: trag unã tsigarã = beau unã tsigarã cu aprindearea-a tsigariljei shi trãdzearea-a fumlui di tsigarã tu cheptu;
14: mi trag nãpoi = mi dau nãpoi, nãpuescu;
15: li trag groasi, mi trag mari = pistipsescu (icã voi s-fac lumea s-pistipseascã) sh-mi portu (mi cãmãrusescu, etc.) dip ca un om mari (nvitsat, avut, etc.) cu tuti cã nu hiu;
16: trag ca calu la ordzu; vrei cal, ordzu? = trag cu multã mirachi, voi multu s-lu fac un lucru;
17: trãdzem shcurtitsa = alidzem pri cariva dupã cum cadi tihea-a omlui, cu arcarea di zari, cu trãdzearea di limnitsi, etc.)
{ro: trage; sufla; duce; pleca, porni; suferi; renunţa; întinde; descărca; fuma (ţigare); retrage; se crede (se purta ca) cineva important; etc.}
{fr: tirer; souffler; mener; s’en aller, marcher; souffrir, endurer; renoncer; étendre; sérancer, carder; décharger; fumer; retirer; s’en faire accroire; etc.}
{en: pull; blow (wind); lead (a life); leave, start; suffer; renounce; spread, stretch; card (wool), smoke (cigarette); withdraw; etc.}
ex: di trãdzearea di funi, nj-si tãljarã dzeadzitli; tradzi un, tradzi alantu; mini-l trapshu cã vrea s-lu calcã un cal; dupã tsi trapsi (tsi-arãvdã) cãt trapsi (cãt arãvdã); nu trapsi (nu-s mundui, nu-arãvdã) di foami; dupã tsi tuts trapsirã corlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn