DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apalã1

apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)

§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arburi/arbure

arburi/arbure (ár-bu-ri) sm arburi (ár-burĭ) –
1: numã tsi s-da la itsi plantã cu trup analtu sh-lumãchi limnoasi, mplin di frãndzi tsi fac unã cãrunã largã deavãrliga-a truplui;
2: numã datã a ma multor arburi fanuminj di pãduri, analtsã, cu lemnul vãrtos sh-frãndzãli mãri cu mãrdzinj hãrãxiti, a curi fructu easti gljinda; arbur, oarbãri, cupaci, tser, cealãc, chiminit, dushcu
{ro: arbore, stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak tree}
ex: sh-nipãrtica s-alinã pri arburi; cãrbunj di arburi (cupaci, tser, cealãc); arburlji nvirdzãrã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã

§ arbur (ár-burŭ) sm arburi (ár-burĭ) – (unã cu arburi)
ex: arburlu (cupacilu, tserlu) fatsi ghinduri; lemnul di arbur (cupaci, tser, cealãc) easti bun la durets

§ oarbãri/oarbãre (ŭár-bã-ri) sm oarbãri (ŭár-bãrĭ) – (unã cu arburi)

§ arburic (ar-bu-rícŭ) sm arburits (ar-bu-rítsĭ) – arburi njic; cupaci njic; plantã limnoasã cari s-disfatsi di la-arãdãtsinã ca nã tufã
{ro: arbore mic, arbust; stejar mic}
{fr: petit arbre, arbrisseau; petit chêne}
{en: small tree, bush, shrub; small oak tree}

§ arburet (ar-bu-rétŭ) sn arbureturi (ar-bu-ré-turĭ) –
1: multimi di arburi tsi crescu ca unã pãduri; pãduri, curii;
2: pãduri di cupaci (di tseri, di cealãts)
{ro: arborete, stejăriş}
{fr: forêt, forêt de chênes}
{en: forest; oak forest}
ex: tricui pri la arburet (pãdurea di cealãc, di tser, di cupaci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aspru2

aspru2 (ás-pru) sm aspri (ás-pri) – ploci njits (ascuri shi nyili-cioasi) cari, ashtirnuti unã pisti alantã, acoapirã truplu-a pescului (a nipãrticãljei, a cicioarilor di pulj, etc.); fludhã, ljushpã, pãrdzic, soldzu
{ro: solz (peşte, şarpe, etc.)}
{fr: écaille (poisson, serpent, etc.)}
{en: scale (fish, snake, etc.)}
ex: asprilj (soldzãlj) a pescului eara-lj hrisusits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrdush

bãrdush (bãr-dúshĭŭ) adg bãrdushi/bãrdushe (bãr-dú-shi), bãrdush (bãr-dúshĭ), bãrdushi/bãrdushe (bãr-dú-shi) – hromã tsi da ca pi albu
{ro: albiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: la cali bãrdushi (tsi da ca pi albu) va-nj ti fats nipãrticushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corcan

corcan (cór-canŭ) invar – tsi easti vãrtos ca cheatra shi lipsit di putearea ca si sh-alãxeascã forma; tsi easti ca gljatsa (di arcoari, fricã, lãhtarã, ciudii, etc.) shi nu poati si s-minã di pri loclu iu s-aflã; tsi easti ca limnusit (mãrmurusit, ngucinat, ncãrfusit, ngurdit, etc.); cotsã, ngordu
{ro: ţeapăn, înţepenit}
{fr: raide, raidi}
{en: stiff, stiffened}
ex: seavirli lu ngljitsã tut loclu shi-l featsi corcan (ca cheatra); vidzu nipãrticã arauã cum corcan (niminatã) gljets aclo stãtea; trupurli a lor ngljitsarã corcan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crep1

crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn