DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alaturea

alaturea (a-lá-tu-rea) adv – tsi s-aflã aproapea (nandreapta i nastãnga) di cariva i di tsiva; alaturi, alãturi, priningã, piningã, lingã, ningã, pringã, ninga, nintrã, ntrã, ndrã, bara-bara
{ro: alături}
{fr: à coté de}
{en: beside}
ex: alaturea di (ningã) mini

§ alaturi (a-lá-turĭ) adv – (unã cu alaturea)
ex: alaturi di pom

§ alãturi (a-lắ-turĭ) adv – (unã cu alaturea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ningã2

ningã2 (nín-gã) prip – tsi s-aflã aproapea (alaturea) di cariva i di tsiva; ninga, nãngã, nincã, priningã, piningã, lingã, nintrã, ntrã, ndrã
{ro: alături, lângă}
{fr: prés de, auprés de, à coté de}
{en: close to, near to, beside}
ex: s-aflã ningã udãlu iu durnja; shedz ningã mini; yinu Domcã ningã mini, si-nj tsã dau un brãn di-asimi

§ ninga2 (nín-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: nã ashtirnum ninga un izvur

§ nãngã (nắn-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: stãi nãngã noi

§ nincã2 (nín-cã) prip – (unã cu ningã2)
ex: cãndu eshti nincã (ningã) nãs

§ nintrã (nín-trã) prip – (unã cu ningã2)
ex: nu cuteadzã nintrã (ningã) nãs; l-tsãnu pri nintrã (ningã) stearpi

§ lingã (lín-gã) prip – (unã cu ningã2)

§ priningã (pri-nín-gã) prip – (unã cu ningã2)

§ pringã2 (prín-gã) prip – (unã cu ningã2)
ex: s-vã aprucheats pringã (piningã) nãsh

§ piningã (pi-nín-gã) prip – (unã cu ningã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shigunã

shigunã (shi-gú-nã) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji; shãguni, shiguni, cãndushi, cundushi, cundush, gunealã, gunelã, tsipuni
{ro: zăbun, manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: vêtement long de laine sans manches}
{en: long woollen cloak without sleeves}

§ shiguni/shigune (shi-gú-ni) sf shigunj (shi-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: mã-sa purta nicã shigunea (tsipunea) tu-atsel chiro; unã featã fãrã shiguni (tsipuni)

§ shãguni/shãgune (shã-gú-ni) sf shãgunj (shã-gúnjĭ) – (unã cu shigunã)
ex: earam nã featã njicã, nintratã tu shãguni (cãndushi)

§ nshigun (nshi-gunŭ) (mi) vb I nshigunai (nshi-gu-náĭ), nshigunam (nshi-gu-námŭ), nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunari/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) – (mi) nvescu cu shiguna
{ro: (se) îmbrăca (cu) zăbun}
{fr: (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: put on “shiguna”}
ex: nu si nshigunã nica (nu si nviscu nica cu shigunea)

§ nshigunat (nshi-gu-nátŭ) adg nshigunatã (nshi-gu-ná-tã), nshigunats (nshi-gu-nátsĭ), nshigunati/nshigunate (nshi-gu-ná-ti) – tsi easti nviscut cu-unã shigunã
{ro: îmbrăcat cu zăbun}
{fr: habillé avec la “shi-guna”}
{en: dressed with “shiguna”}
ex: tatã-su shi frati-su sh-tora s-poartã nshigunats (nviscuts cu shiguni)

§ nshiguna-ri/nshigunare (nshi-gu-ná-ri) sf nshigunãri (nshi-gu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nveashti cu shiguna
{ro: acţiunea de a (se) îmbrăca cu zăbunul}
{fr: action de (s‘)habiller avec la “shiguna”}
{en: action of putting on “shiguna”}

§ dishigun (di-shi-gunŭ) (mi) vb I dishigunai (di-shi-gu-náĭ), dishigunam (di-shi-gu-námŭ), dishigunatã (di-shi-gu-ná-tã), dishigunari/dishigunare (di-shi-gu-ná-ri) – scot shiguna cu cari hiu nviscut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tru

tru (trú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ãn (n), tu, ntru, la, etc.
{ro: întru, în}
{fr: dans, en, parmi, sur}
{en: in, to}
ex: intrã tru (tu, ãn, n) casã; tru (tu) tsi jali hits cãdzuts!; tru (tu) aesti locuri; nsus tru (tu, la) muntili di Zmolcu; lãndidzã pãnã tru (tu, la) moarti; tru (cati) an lj-apitruseashti fumealja; tru oarã [tu scriarea dit aestu dictsiunar: truoarã, tuoarã] (unãshunã) agiumsi; Dona, un tru (tu) shapti feati; intrãm tru-unã odã mari cu patru pingeri; s-hipsi tru (n) gurã

§ tu1 (tú) prip – (unã cu tru)
ex: dusi tu xeani; tu (tru, namisa di) sots fãrã uidii; ded tu trei mesh; tu fugã (cãndu vdzish), u-alãsash greauã; pãn tu ac ãlj deadirã; featã tsi sh-u-adutsi tu (ca) armãnã; va s-arãspãndeascã tu tut loclu; intrai tu (ãn) casa-a mea; u vidzum tu casa-a ljei

§ ntru (ntrú) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã nuntru tu-un lucru; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã n fatsã di tsiva; ningã, ãntru, ãn (n), tru, tu, trã, tri, ti, etc.;
(expr: ntru-oclju = n fatsã, tu videarea-a lumiljei)
{ro: întru, în, în faţă}
{fr: dans, en, devant}
{en: in, in front of}
ex: ntru (tu) mãnjli-a tali; arana tsi am ntru (tu) inimã; cãnd fac trã gionj ntru-oclju
(expr: tu videarea-a tutlor)

§ ãntru (ắn-tru) prip – (unã cu ntru)
ex: ãntr-oclji s-nu ti ved
(expr: dinintea-a ocljilor)

§ ntrã (ntrắ) prip – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã namisa di dauã i ma multi lucri; zbor tsi-aspuni cã tsiva s-aflã ningã (n fatsã di) tsiva i cariva; zbor tsi-aspuni cã cariva s-dutsi trã tsiva, tra s-facã tsiva, tra s-lja tsiva, etc.; ãntrã, pintru, namisa, nintrã, ningã, trã, tri, ti, dininti, ninti, n fatsã, etc.
{ro: printre, lângă, în faţă, pentru, după, etc.}
{fr: parmi, dans, en, devant, à côté de, pour, pour apporter quelques chose, etc.}
{en: in, in front of, beside, for, after, to get something, etc.}
ex: l-vidzu ntrã nãs (n-fatsa-a lui); lu scoasirã ntrã amirãlu (dinintea-a, n fatsa-a amirãlui); acljamã pulj s-njargã tra s-moarã aclo, ntrã el (ningã el, n fatsa-a lui); tuts puljlji ngljitsarã di fricã ntrã fuviroslu (dinintea-a fuviroslui) vultur; nchisi ntrã (trã) leamni; sã zburãm mash ntrã (namisa di) noi doilji; tuti eara aspusi ntr-ocljilj (dinintea-a ocljilor) a noshtri; sta ntrã (n fatsã, ningã) nãs di trag tsigarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn