DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andartu

andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri

§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?

§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)

§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!

§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)

§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)

§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}
ex: tãljats di mãnã-andarticheascã (mãnã di-andartu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dinã

dinã (dí-nã) sf fãrã pl – pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, trischii, nom, fedi, imani, besã
{ro: credinţă}
{fr: foi, croyance}
{en: faith}
ex: oaminj fãrã dinã (pisti), fãrã imani; nu-l vedz cã nu-ari dinã?

§ dinsãz (din-sắzŭ) sm, sf, adg dinsãzã (din-sắ-zã), dinsãji (din-sắjĭ), dinsãzi/dinsãze (din-sắ-zi) – numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); om fãrã pisti; om arãu, ninjilãos; apistu, gheaur, cãur, pãngãn, pabes, babes, imansãz
{ro: păgân, infidel, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: easti dinsãzã (fãrã pisti, apistã), imansãzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gheaur

gheaur (ghĭa-úrŭ) sm, sf, adg gheaurã (ghĭa-ú-rã), gheauri (ghĭa-úrĭ), gheauri/gheaure (ghĭa-ú-ri) – tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu trã crishtinj, i crishtin trã turtsi); numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); cãur, apistu, pabes, pãngãn, dinsãz, imansãz; (fig: gheaur, cãur = om arãu, ninjilãos, apistu)
{ro: gheaur, păgân, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: fudz, gheaurã (cãurã, pãngãnã), fudz di-aoatsi; ah! gheaurã

§ cãur (cã-úrŭ) adg cãurã (cã-ú-rã), cãuri (cã-úrĭ), cãuri/cãure (cã-ú-ri) – (unã cu gheaur)
ex: simintsã s-nu sh-armãnã di cãura (pãngãna) di armãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

misurã1

misurã1 (mi-sú-rã) sf misuri/misure (mi-sú-ri) – atsea tsi-aspuni cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru i hiintsã; mãrimea tsi u-ari un lucru tsi misurã “un” (“unitatea di misurã”); metru; mizurã
{ro: măsură}
{fr: mesure}
{en: mesure}
ex: cu tsi misurã (metru) va s-misurãm, cu atsea misurã (atsel metru) va s-nã misurã shi a nauã; misura tsi (metrul cu cari) misura; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di mãrimea di-aradã); lo misurã (lo metru) pri mini, ca s-nji crueascã nã pãreaclji di stranji; mãna misurã nu ari; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn

§ mizurã (mi-zú-rã) sf mizuri/mizure (mi-zú-ri) – misurã trã stranji, trã pãputsã, yiptu, etc.
{ro: măsură de haine, pantofi, etc.}
{fr: mesure pour les vêtements, des chaussures, etc.}
{en: mesure for clothes, shoes, etc.}

§ munzurã (mun-zú-rã) sf munzuri/munzure (mun-zúrĭ) – misurã trã yiptu (grãn, ordzu, sicarã, etc.); vas cu cari s-misurã unã munzurã di grãni; acrinã, alcechi, tãghari, cutlã, usmac, shinic, cuveali, stamboli/stambole
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: 400 di munzuri di misur, ordzu, etc. trã oi, trã calj

§ mãndzurã (mãn-dzú-rã) sf mãndzuri/mãndzure (mi-dzú-ri) – (unã cu munzurã)

§ misur1 (mi-súrŭ) (mi) vb I misurai (mi-su-ráĭ), misuram (mi-su-rámŭ), misuratã (mi-su-rá-tã), misurari/mi-surare (mi-su-rá-ri) –
1: ljau misura-a unui lucru (tra s-aflu cãt mari easti, cãt lungu, cãt analtu, etc.); ljau metru (misura);
2: caftu (fac tsiva, numir) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multimi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, numir;
(expr:
1: ãl misur om = ãl lugursescu om, lu-am ti om;
2: mi misur cu cariva = caftu s-aflu ma s-nj-u poatã cariva, mi-acats cu cariva tu-astrãtseari, tu-alumtã;
3: pãnã s-misur dauã, trei, tsintsi, etc. = unãshunã, diunãoarã;
4: misur stealili = imnu hulandar, nj-trec bana fãrã nitsiun scupo;
5: dzãlili ãlj suntu misurati = nu-ari ninga multu s-bãneadzã; easti fuvirsit cu moartea di un dushman acshu, vãrtos shi ninjilãos;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ni2…

ni2… (ní) prifixu nigativ: (i) cãtivãrãoarã scriat “ne” (cãndu easti naintea-a boatsiljei “a”; vedz zboarãli tsi nchisescu cu “nea…”) shi (ii) cãndu zborlu cu prifixu “ni” nu s-aflã ma nghios, vedz zborlu fãrã prifixu shi dã-lj unã noimã nigativã (anapuda) – zborlu ni/ne tsi s-bagã, di-aradã, nãintea-a substantivilor shi a adgictivilor partitsipiali (tsi dipun dit verbi) sh-aspuni cã noima-a “zborlui cu prifixu” easti tamam anapuda di-atsea cu noima-a “zborlui fãrã prifixu”; bunãoarã, zborlu “nibun” ari noima “tsi nu easti bun, tsi easti arãu, slab”. Noti: (1) Tachi Papahagi, tu dictsiu-narlu-a lui (padz. 882), nã dzãtsi cã aestu prifixu s-aflã sh-nãinti-a altor zboarã, ca, bunãoarã, tu zboarãli: ninjilãos, nioaspi, nisãtul, niputãndalui, etc., ma nu poati si s-aflã tu alti zboarã ca: nidultsi, nigros, nilai, niveardi, etc. Prifixul “ni” nu s-aflã vãrãoarã nãintea-a verbilor: bunãoarã, cu tuti cã avem adgictivlu partitsipial nidurnjit, nu s-dzãtsi vãrãoarã nidormu (s-dzãtsi nu dormu). (2) Di-aradã, Papahagi lu scrii prifixul alichit di zborlu di cari tsãni; ma tu dictsiunar, el lu scrii dispãrtsãt. Bunãoarã, zborlu aspus tu dictsiunar ahoryea ca “ni-bãshat” (tra sã-lj da noima) easti scriat tu exemplul dat (unãshunã dupã noima datã) ca “nibãshat”. Aestã u fatsi mash tra s-li aleagã zboarãli tsi au prifixul “ni” (ca nioaspi, bunãoarã) di zboarãli tsi nchisescu di-aradã cu “ni” (ca nicuchir, bunãoarã). (3) Papahagi lu ngrãpseashti prifixul totna “ni”: sh-atumtsea cãndu boatsea “i” s-avdi lungã (easti vucalã) sh-atumtsea cãndu s-avdi shcurtã (easti semivucalã). Tu dictsiunarlu-a nostru, noi u-alãxim aestã scriari, cã ngrãpsim dupã nomurli astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli (1997) cari dzãc: (i) cãndu zborlu tsi yini dupã prifixul “ni” nu nchiseashti cu boatsea “a”, atumtsea, boatsea “i” a prifixului “ni” s-avdi lungã (easti vucalã), prifixul fatsi unã silabã ahoryea “ni” shi aestã silabã si scrii alichitã di zbor; (ii) cãndu zborlu tsi yini dupã prifixul “ni” nchiseashti cu boatsea “a”, atumtsea, boatsea “i” a prifixului “i” s-avdi shcurtã (easti semivucalã), prifixul “ni” s-alãxeashti tu prifixu “ne”, sh-deadun cu boatsea “a” ditu nchisita-a zborlui, silaba “nia” (cu diftongul “ia/ea”) si ngrãpseashti “nea”; (iii) avem shi ndauã exceptsii iu prifixul armãni “ni” sh-atumtsea cãndu zborlu nchiseashti cu boatsea “a”: prota, zboarã iu boatsea “i” a prifixului “ni” s-avdi lungã (easti vucalã), cu tuti cã zborlu tsi yini dupã el ahiurseashti cu boatsea “a”, sh-deapoea, zboarãli iu prifixul “ni” s-avdi di-aradã cu semivucala “i” ma scriitorlu va s-aspunã maxus cã boatsea “i” s-avdi lungã (ca vucalã), ca tu-unã puizii, bunãoarã cãndu ritmul a versului u caftã.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njilã

njilã (njí-lã) sf njili/njile (njí-li) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (un ameastic di dureari, jali, mãrazi, caimo, etc.) cãndu veadi cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); anjilã, isafi;
(expr:
1: njilã greauã = jali mari;
2: mi curmã (mi-arupi, mi lja, nj-si fatsi, mi-aplucuseashti) njila; lj-plãngu (nj-cadi milii) di njilã = am (nj-easti, nj-yini) multu njilã di cariva, ãl njiluescu multu)
{ro: milă, tristeţe}
{fr: pitié, tristesse, compassion}
{en: pity, sadness, compassion}
ex: hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); nu-lj fu njilã di nãsã?; sh-featsi njilã Dumnidzã; Dumnidzã s-nã aibã tu njilã (s-nã njilueascã); njilã, lãcrinj sh-dor; sh-chetrili di mpadi-lj plãndzea njila; canda io pãtsãi bunlu, njila-a mea (fig: vruta-a mea)?; ãl curmã (l-lo) njila hãngilu
(expr: lj-fu multu njilã a hãngilui); aushlu-l curmã njila di
(expr: lu-aplucusi njila ti) mushica-a lui; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi

§ anjilã (a-njí-lã) sf anjili/anjile (a-njí-li) – (unã cu njilã)
ex: ti curma anjila (jalea)

§ ninjilã (ni-njí-lã) sf ninjili/ninjile (ni-njí-li) – lipsita di njilã; atsea tsi nu-ari omlu cãndu lipseashti s-aibã njilã
{ro: lipsă de milă}
{fr: manque de pitié}
{en: lack of pity}
ex: mari ninjilã tsã fãtsesh (nu tsã featsish dip njilã)

§ njiluescu (nji-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV njiluii (nji-lu-íĭ), njilueam (nji-lu-ĭámŭ), njiluitã (nji-lu-í-tã), njiluiri/njiluire (nji-lu-í-ri) – aduchescu tu suflit un ameastic di jali (dureari, mãrazi, caimo, etc.) cãndu-l ved pri cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); ãlj plãngu di njilã; mi curmã njila; ãnj si fatsi njilã; nj-easti njilã; lu-am tu njilã; ãnj fac njilã di cariva sh-lu-agiut
{ro: milui}
{fr: avoir pitié de, prendre en pitié}
{en: pity, feel pity for}
ex: ãl njiluirã (lã si featsi njilã) sh-nu-l tãljarã; di mini s-njilui (avu njilã, sh-featsi njilã); a cãpitanlui ãlj si njilui (ãlj si featsi njilã, l-curmã njila); njluea-mi (ai njilã di mini) Dumnidzale!; Doamne, njiluea-nã (fã-ts njilã cu noi); vãrnãoarã avutsilja nu-ari cãdzutã pi mãnj ma buni, el njilueashti urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pabes

pabes (pa-bésŭ) adg pabesã (pa-bé-sã), pabesh (pa-béshĭ), pabesi/pabese (pa-bé-si) – (om) fãrã pisti; om arãu, ninjilãos, andihristu; babes, apistu, gheaur, cãur, pãngãn, dinsãz, imansãz
{ro: păgân, infidel, hain, parşiv}
{fr: infidèle, mécréant, lâche}
{en: infidel, unbeliever, coward}
ex: a unui gioni, a unui pabes (apistu); hare, hare, pabes (pãngãn, om fãrã njilã) tsi fush

§ babes (ba-bésŭ) adg babesã (ba-bé-sã), babesh (ba-béshĭ), babesi/babese (ba-bé-si) – (unã cu pabes)
ex: om babes tsi eshti!

§ bãbislãchi/bãbislãche (bã-bis-lắ-chi) sf bãbislãchi (bã-bis-lắchĭ) – lucrul urut tsi-l fatsi un pabes; harea urutã tsi u ari un pabes; bãbislichi
{ro: laşitate, parşivenie}
{fr: lâcheté; infidélité}
{en: cowardice, infidelity}

§ bãbislichi/bãbislichi (bã-bis-lí-chi) sf bãbislichi (bã-bis-líchĭ) – (unã cu bãbislãchi)
ex: mi mãcarã cu bãbislichi; mi-acãtsarã cu bãbislichea tsi u feci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã