DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

camomati/camomate

camomati/camomate sf pl – mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi li-ari cariva; mirãchi tsi yin aniorihta, tsi trec agonja shi s-alãxescu dit unã minutã tu-alantã, fãrã multã minduiri; nãzi, nãji, coadi, mutri
{ro: naz}
{fr: façons, manières, caprices}
{en: whims, caprices}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãprici

cãprici (cã-prícĭŭ) sn cãprici/cãprice (cã-prí-ci) – mirachea lishoarã tsi u-ari cariva, naljurea sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: om cu cãprici

§ cãpricearcu (cã-pri-cĭár-cu) adg cãpricearcã (cã-pri-cĭár-cã), cãpriceartsã (cã-pri-cĭár-tsã) shi cãpri-ceartsi (cã-pri-cĭár-tsi), cãpriceartsi/cãpriceartse (cã-pri-cĭár-tsi) – tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, nizearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}

§ cãpricear (cã-pri-cĭárŭ) adg cãpricearã (cã-pri-cĭá-rã), cãpriceari (cã-pri-cĭárĭ), cãpriceari/cãpriceare (cã-pri-cĭá-ri) – (unã cu cãpricearcu)

§ cãpritsusescu (cã-pri-tsu-sés-cu) vb IV cãpritsusii (cã-pri-tsu-síĭ), cãpritsuseam (cã-pri-tsu-seámŭ), cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) – un lucru mi fatsi s-hiu cãpricearcu; mi fac cãpricearcu
{ro: deveni capricios}
{fr: devenir capricieux}
{en: become capricious}

§ cãpritsusit (cã-pri-tsu-sítŭ) adg cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusits (cã-pri-tsu-sítsĭ), cãpritsusiti/cãpritsusite (cã-pri-tsu-sí-ti) – faptu cãpricearcu
{ro: devenit capricios}
{fr: qui est devenu capricieux}
{en: who became capricious}

§ cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) sf cãpritsusiri (cã-pri-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãpritsusescu
{ro: acţiunea de a deveni capricios}
{fr: action de devenir capricieux}
{en: action of becoming capricious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrfudã

fãrfudã (fãr-fú-dã) sf fãrfudz (fãr-fúdzĭ) – mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, cãprici, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: tsi-s aesti lãi fãrfudz? (nãzi, cãprici?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nazi/naze

nazi/naze (ná-zi) sf nãzi (nắzĭ) – unã mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini tsi u-ari cariva; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; naji, cãprici, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: naz}
{fr: minauderie, dédain feint, caprice}
{en: whim, caprice}
ex: s-u lja tri nazea a lumiljei; nj-fatsi nãzi; yinu, nãzi (camomati) nu-nj fã; easti om cu nãzi (easti nizearcu)

§ naji/naje (ná-ji) sf nãji (nắjĭ) – (unã cu nazi)
ex: fãtsea nãji (mutri); grea-nj shi nu-nj fã nãji (mutri); duri fitsesh nãji (camomati)

§ nizearcu (ni-zeár-cu) adg nizearcã (ni-zeár-cã), nizeartsã (ni-zeár-tsã), nizeartsi/nizeartse (ni-zeár-tsi) – (om, cal, etc.) tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, cãpricearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}
ex: aveam un cal nizearcu (cu nãzi, anapud)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ori1

ori1 (órĭ) sf pl –
1: mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi yin aniorihta, tsi s-fac afani agonja shi s-alãxescu dipriunã, lishor, fãrã multã minduiri;
2: numã tsi yini di la trei gindi dit mituluyia grãtseascã tsi-lj fãtsea s-pidipseascã multu, atselj tsi adra lãets; bolj, nazi, naji, caprici, fãrfudã, camomati, mutri; zurlets, urghii, hulii, etc.
{ro: capricii, furii}
{fr: caprices, furies}
{en: whims, caprices; furies}
ex: mirili suntu cu orli (cu fãrfudzli, cu cãpricili); lu-acatsã cãtivãrãoarã orli (inatea, zurleatsa, huliili, uryiili); dupã tsi va-lj treacã orli (boljli, huliili); cãndu-lj yin orli (boljli, huliili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sufii/sufie

sufii/sufie (su-fí-i) sufii (su-fíĭ) –
1: harea (atsea) tsi-l fatsi un om s-hibã mintimen; puteari analtã a mintiljei (di giudicari shi aduchiri ti tsi easti bun sh-tsi easti arãu, ti cãndu lipseashti si s-aveaglji shi cum poati si s-afireascã di-arãu, etc.); mintiminilji, mintezã;
2: mihãnii adratã di cariva tra s-ljishureadzã bana-a omlui di cati dzuã (mihãnii tsi nu s-ari adratã altãoarã ma ninti, di altu om); idei ishitã dit mintea-a unui om (di-aradã multu shtiut shi mintios) cari nu-ari ishitã altãoarã dit mintea-a unui om
{ro: înţelepciune; invenţie}
{fr: sagesse; invention}
{en: wisdom; invention}
ex: si ciudisea pri shtirea a lui shi pri sufia (mintiminilja) a lui; sufiili a lui umplurã tut loclu; tsãsea nica cu sufii, sufii (cu minti, mintimenã)

§ sufsescu (suf-sés-cu) vb IV sufsii (suf-síĭ), sufseam (suf-seámŭ), sufsitã (suf-sí-tã), sufsiri/sufsire (suf-sí-ri) – discoapir (aflu, am unã idei di aflu) cum s-fac tsiva (discoapir unã mihãnii niminduitã di altsã ma ninti) cari s-ljishureadzã bana di cati dzuã a omlui; nj-bag tu minti cum s-fac un lucru ma ghini sh-ma lishor di cum s-fãtsea ma ninti (di mini i di altsã); nj-treatsi prit minti di cum pot s-lu fac un lucru (ma ghini)
{ro: inventa, imagina}
{fr: inventer, imaginer, s’aviser de, se mettre dans la tête}
{en: invent, imagine}
ex: tsi s-shadã si sufseascã (s-mindueascã, sã-lj treacã prit minti), tsi njira-lj ãntr-oclji s-lj-aflã?; tsi shadi di sufseashti (mindueashti, di-lj treatsi prit minti) mãlãgarlu?; tut s-minduea si sufseascã (s-aflã) tsiva, tsi s-nu poatã s-u facã ficiorlu; s-minduea si sufseascã tsiva (s-facã unã mihãnii nauã, niminduitã di altsã ma ninti)

§ sufsit (suf-sítŭ) adg sufsitã (suf-sí-tã), sufsits (suf-sítsĭ), sufsiti/sufsite (suf-sí-ti) – (mihãnii) tsi easti nauã, neadratã ma ninti di vãrã; (idei) niminduitã di altu ma ninti
{ro: inventat, imaginat}
{fr: inventé, imaginé, qui s’est avisé de, mis dans la tête}
{en: invented, imagined}

§ sufsiri/sufsire (suf-sí-ri) sf sufsiri (suf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sufseashti tsiva
{ro: acţiunea de a inventa, de a imagina; inventare, imaginare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ticnescu

ticnescu (tic-nés-cu) vb IV ticnii (tic-níĭ), ticneam (tic-neámŭ), ticnitã (tic-ní-tã), ticniri/ticnire (tic-ní-ri) – ãnj yini tu minti; ãnj treatsi prit minti; nj-aduc aminti; tãcnescu, tãcãnescu, minduescu
{ro: aminti, trece prin minte, găndi}
{fr: venir à la mémoire, venir à l’idée, passer par l’ésprit, penser}
{en: pass through mind, think}
ex: el dzãtsi cã nã cunoashtim ma-a njia nu-nj ticneashti (nu nj-aduc aminti, nu-nj treatsi pit minti) di cãndu sh-di iu; di iu s-lji ticneascã (s-mindueascã, s-lji treacã tu minti) cã easti tadi om; nu-lj ticneashti dip di iu nvitsã hãbarea

§ ticnit (tic-nítŭ) adg ticnitã (tic-ní-tã), ticnits (tic-nítsĭ), ticniti/ticnite (tic-ní-ti) – tsi nj-ari vinjitã tu minti, tsi nj-ari tricutã prit minti, adus aminti, tãcnit, tãcãnit, minduit
{ro: amintit, trecut prin minte, găndit}
{fr: venu à la mémoire, venu à l’idée, passé par l’ésprit, pensé}
{en: passed through mind, thought}

§ ticniri/ticnire (tic-ní-ri) sf ticniri (tic-nírĭ) – vinjiri tu minti, tritseari prit minti, tãcniri, tãcãniri, minduiri
{ro: acţiunea de a aminti, de a gândi; amintire, trecere prin minte, găndire}
{fr: action de venir à la mémoire, de venir à l’idée, de passer par l’ésprit, de penser}
{en: action of passing through mind, of thinking}
ex: a noastrã ticniri (minduiri) shi arãsiri (vreari, pãreari) s-hibã aplicatã

§ niticnit (ni-tic-nítŭ) adg niticnitã (ni-tic-ní-tã), niticnits (ni-tic-nítsĭ), niticniti/niticnite (ni-tic-ní-ti) – tsi nu nj-ari tricutã prit minti; tsi nu sh-ari adusã aminti; niminduit
{ro: uitat, ne găndit}
{fr: qui n’est pas venu à la mémoire; qui n’a pas été pensé}
{en: that has not passed through one’s mind}

§ niticniri/niticnire (ni-tic-ní-ri) sf niticniri (ni-tic-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu treatsi prit minti; niminduiri
{ro: acţiunea de a nu-şi aminti, de a nu gândi}
{fr: action de ne pas venir à la mémoire, de ne pas penser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn