DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bilescu

bilescu (bi-lés-cu) (mi) vb IV bilii (bi-líĭ), bileam (bi-leámŭ), bilitã (bi-lí-tã), biliri/bilire (bi-lí-ri) – scot chealea di pi truplu ntreg (i unã parti di truplu) a unui nimalj; cur di coaji un arburi (un mer, unã purtucalã, etc.); zmulgu peanili di la un pulj (gãljinã); zmulgu perlu di pi caplu (truplu) a unui om; cur, dispolj, gulishinedz, zmulgu, deapir, etc.;
(expr:
1: dispolj pri cariva = lj-ljau tut tsi ari (casã, stranji, aveari, etc.;
2: bilescu pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) = lau (alghescu) pãndzã (cãmesh, stranji, etc.) acasã i la-arãu)
{ro: jupui, beli, coji, înălbi (pânză)}
{fr: ôter la peau; écorcer; dépouiller; blanchir (toile)}
{en: skin; bark; peel, strip, launder}
ex: altsã di chelj li bilea oili; tundi-u oaea, ma nu u bilea; nu shtea s-lu bileascã (s-lji scoatã chealea); bilea-l njelu ghini; cãsaplu ma bileashti nãmaljlu; lj-avea psusitã calu sh-ma-l bilea; nã bilirã furlji
(expr: nã dispuljarã, nã loarã tut tsi-aveam); muljerli bilescu pãndza la-arãu
(expr: u la, u-alghescu) pãndza la-arãu; pãndza aestã nu s-bileashti ghini
(expr: nu s-la, nu s-algheashti); muljerli s-duc la izvur ca s-bileascã pãndzãli

§ bilit (bi-lítŭ) adg bilitã (bi-lí-tã), bilits (bi-lítsĭ), biliti/bilite (bi-lí-ti) – (pravdã) tsi-lj s-ari scoasã chealea di pi trup; (fructu) tsi-lj s-ari curatã coaja; tsi-lj s-ari zmulsã perlji (a unui om) i peanili (di la gãljinã); etc.; curat, dispuljat, gulishinat, zmulsu, dipirat, etc.
{ro: jupuit, belit, cojit, înălbit (pânză)}
{fr: ôté la peau; écorcé; dépouillé; blanchi (toile)}
{en: skinned; barked; peeled, stripped, laundered}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cap bilit (fãrã per); gumar bilit (fãrã sãmar)

§ biliri/bilire (bi-lí-ri) sf biliri (bi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bileashti tsiva; curari, dispuljari, gulishinari, zmuldziri, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a jupui, de a beli, de a coji, de a înălbi pânză; jupuire, belire, cojire, înălbire}
{fr: action d’ôter la peau; d’écorcer; de dépouiller; de blanchir la toile}
{en: action of skinning; of barking; of peeling, of stripping, of laundering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bumbar1

bumbar1 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) shi sn bumba-ri/bumbare (bum-bá-ri) – soi di lucancu adrat cu matslu gros di oai i di caprã (ndreptu cu carni shi amisticat cu hicatlu, inima shi splina-a nimaljlui vãtãmat); lumbar, lucanic, lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; sugiuc
{ro: un fel de cârnat de oaie sau capră unde carnea este amestecată şi cu ficatul, inima şi splina animalui}
{fr: gros intestin de mouton ou de chèvre farci du foi, du coeur et de la rate de l’animal tué}
{en: sausage made from sheep or goat meat to which is added the liver, heart and spleen of a slaughtered animal}

§ lumbar (lum-bárŭ) sm lumbari (lum-bárĭ) shi sn lumbari/lumbare (lum-bá-ri) – (unã cu bumbar1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrcinar

cãrcinar (cãr-ci-nárŭ) sn cãrcinari/cãrcinare (cãr-ci-ná-ri) – partea (di ningã oslu di la ciciorlu di dinãpoi) di cari sã spindzurã oaea (njelu, capra) dupã tsi easti tãljatã sh-bilitã di cheali
{ro: tars; partea de lângă arşic a piciorului din spate al unei oi, jupuită de piele, de care poate fi atârnat animalul tăiat}
{fr: tarse}
{en: tarsus}
ex: nimaljlu, di cãrcinar si-aspindzurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frig2

frig2 (frígŭ) (mi) vb III shi II fripshu (fríp-shĭu), fridzeam (fri-dzeámŭ), friptã (fríp-tã), fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) shi fridzeari (fri-dzeá-ri) – bag un lucru tsi s-mãcã (carni, pescu, pipiryei, etc.) ndreptu pri foc (pri jar, sobã, pirã, etc.) tra si moalji shi si s-facã bun trã mãcari (fãrã tra s-lu bag tu untulemnu ca si s-pãrjileascã icã tu apã tra s-hearbã); bag tu sulã; ardu (la soari);
(expr:
1: mi fripsish!; nj-fripsish limba; ca pescul tu tigani mi fripsish = nj-featsish un mari arãu, mi-arãsish!, mi vãsãnipsish, mi pidipsish, mi munduish, nj-mãcash bana, etc.;
2: ti fripshu, ti mãcai friptu! = ti azvimshu, ti bãtui, ts-u feci; tsã feci un mari arãu!)
{ro: frige}
{fr: rôtir, griller; brûler}
{en: roast, grill; burn}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; fridzi-nã unã stearpã tu sulã; soarili fridzi (ardi multu); frig cafelu cã-nj s-avea bitisitã; gione, mi fripsish, mi-arsesh!
(expr: nj-featsish un mari arãu, ti purtash multu urut cu mini); mi fripsi
(expr: mi tirinsi, mi mundui, nj-mãcã bana) pãnã sã-nj pãlteascã borgea; moartea a hilji-sai u fripsi
(expr: u nvirinã multu) mãrata

§ friptu (fríp-tu) adg friptã (fríp-tã), friptsã (fríp-tsã), fripti/fripte (fríp-ti) – (carni, pescu, etc.) tsi s-ari faptã (arsã) pri foc (fãrã untulemnu i apã) tra s-hibã bunã trã mãcari
{ro: fript}
{fr: rôti, grillé; brûler}
{en: roasted, grilled; burned}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); nu-i ghini friptã carnea; ari budzãli fripti (arsi, uscati, cripati); mi mãcash friptu
(expr: ti purtash multu slab cu mini, nj-u featsish!), fãrtate!; mi mãcash friptu, fãrtate
(expr: mi-azvimsish); easti friptu trã un zbor bun

§ fridziri/fridzire (frí-dzi-ri) sf fridziri (frí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fridzi tsiva
{ro: acţiunea de a frige; frigere}
{fr: action de rôtir, de griller; de brûler}
{en: action of roasting, of grilling; of burning}

§ fridzeari/fridzeare (fri-dzeá-ri) sf fridzeri (fri-dzérĭ) – (unã cu fridziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hicat

hicat (hi-cátŭ) sn hicati/hicate (hi-cá-ti) shi sm hicats (hi-cátsĭ) – mãdular dit truplu-a omlui (a prãvdzãlor) cari s-aflã sum inimã shi plimunj, sh-cari da hearea tsi s-dutsi tu stumahi s-agiutã la hunipsirea-a mãcariljei; ihicat, ipat; (fig:
1: hicat = (i) vreari mari, mirachi, inimã, suflit; (ii) vrutã/vrut; (iii) puteari, dinami; expr:
2: hicat albu = plimunlu;
3: hicat lai = hicatlu di-aradã;
4: frãndzãli di hicat = ahãndamea-a suflitlui; frãndzãli di inimã;
5: plãngu dit hicati = plãngu ahãndos, cu multã amãrãciuni, dit ahãndamea-a suflitlui;
6: mi-aroadi la hicat = nj-mãcã suflitlu; am nã mari dureari sufliteascã;
7: mi fripsi tu hicati = mi nvirinã mul-tu;
8: canda-nj ved hicatili = nu pot s-lu ved ãn fatsã, nj-yini-agnos cãndu-l ved;
9: nj-ardi hicatlu trã el = l-voi multu, mor sh-cher ti el;
10: nj-virsai hicatili = nj-virsai sh-matsãli dit mini;
11: nj-fats tu hicati = nu mi-alash isih, mi bizirseshti)
{ro: ficat}
{fr: foie}
{en: liver}
ex: hicatlu di la patã easti multu gustos; hicatlu lai
(expr: hicatlu di-aradã) easti ma bun di albul
(expr: plimunlu); hicatslji-lj vindi; unã cumatã di inimã shi unã di hicat; sh-di furnits hicat nu si scoati; nj-mãcã hicatlu
(expr: suflitlu); zbor aruptu dit hicati (fig: dit inimã, dit suflit); va s-plãndzem ditru hicat
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei, a suflitlui); cu uhtari dit frãndzili di hicati; suschirã nãoarã dit frãndzili dit hicati; diznou ancãni dit frãndzili dit hicati; canda sh-vidzurã hicatili, cãndu-l vidzurã turnat; nu nj-arsi hicatlu tri nãs
(expr: nu-l vrui sh-ahãntu multu, nu murii di vreari ti el); s-turnarã acasã sh-alãsarã hicatili (fig: ininjli, vrutslji/vrutili) a lor tu pãduri; iu suntu a lor hicati (fig: vruts)?

§ ihicat (ihĭ-cátŭ) sm ihicats (ihĭ-cátsĭ) – (unã cu hicat)

§ ipat (i-pátŭ) sn ipati/ipate (i-pá-ti) – (unã cu hicat)
ex: mi doari ipatlu (hicatlu); nj-armasi ipatlu (fig: vrearea, mirachea; expr: armash mash cu orixea); ashteptu ipatlu (puterli, dinamea) sã-nj yinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn