DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmpu

cãmpu (cắm-pu) sn cãmpuri (cắm-purĭ) shi cãnchi (cắn-chi) – loc mari sh-tes (padi) fãrã vãljuri, dzenj shi ohturi (di-aradã cu agri tsi s-lucreadzã icã tsãnut cu earbã ti hrana-a prãvdzãlor); padi, pãdinã, padinã, mire, mulãlichi;
(expr: muntsãlj lj-adar cãmpu = lj-alag locurli tuti, lj-alag muntsãlj dip canda suntu cãmpuri)
{ro: câmp}
{fr: champ, pays plat, (terrain en) plaine}
{en: field, flat open country, plain}
ex: cãmpul albu, oili lãi, niscãnti ca pulj, alti ca gãi, cari li mutreashti nu li-anguceashti, mash cai li pashti, atsel li cunoashti (angucitoari: scriitura); tu cãmpul (padea) di Bituli; toamna, multsã-armãnj dipun tu cãmpu; pri cãmpul nilucrat creashti earbã; s-ti duc la cãmpu (tu hoara dit pãdinã); s-featsi un cãmpu mari sh-mushat; apili atseali tsi s-avea adunatã n cãmpu shi prit bãltsã; un cãmpu ermu, iu nu s-videa cipit di om

§ cãmpic (cãm-pícŭ) sn cãmpitsi/cãmpitse (cãm-pí-tsi) – cãmpu ma njic; cãmpish
{ro: câmp mic}
{fr: petit champ}
{en: small plain}

§ cãmpish1 (cãm-píshĭŭ) sn cãmpishuri (cãm-pí-shĭŭrĭ) – (unã cu cãmpic)

§ cãmpish2 (cãm-píshĭŭ) adg cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi), cãmpish (cãm-píshĭ), cãmpishi/cãmpishe (cãm-pí-shi) – tsi ari s-facã cu cãmpul; tsi yini dit (creashti tu, bãneadzã tu, etc.) cãmpu
{ro: câmpenesc}
{fr: champêtre, de plaine}
{en: rustic, rural, from plains}
ex: tutiputã cãmpishi (di cãmpu); calu tsi-adusish easti cãmpic (di cãmpu)

§ cãmpean (cãm-peánŭ) sm, sf cãmpeanã (cãm-peá-nã), cãmpenj (cãm-pénjĭ), cãmpeani/cãmpeane (cãm-peá-ni) – om tsi bãneadzã tu cãmpu
{ro: câmpean}
{fr: habitant de la plaine}
{en: man living in the plains, plains man}
ex: noi cãmpenjlji avem cama mari zulumi ca muntenjlji

§ cãmpar (cãm-párŭ) sm, sf cãmparã (cãm-pá-rã), cãmpari (cãm-párĭ), cãmpari/cãmpare (cãm-pá-ri) – (unã cu cãmpean)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dyeargu

dyeargu (dhyĭár-ghu) sn dyearguri (dhyĭár-ghurĭ) – sinur tsi disparti doauã agri; cãmpu nilucrat, cu putsãnã earbã, tsi s-aflã namisa di dauã agri; mire, misãreauã
{ro: miezuină, răzor}
{fr: limite entre deux champs}
{en: border between two fields}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

her

her (hĭérŭ) sn heari/heare (hĭá-ri) – metal greu, di-unã hromã ca cinusha, multu lipsit la fãtsearea di multi lucri singur (hãlãts, ca aratrul, bunãoarã), i amisticat cu alti metali (ca s-facã cilichea, bunãoarã;
(expr:
1: her (di cãlcari) = unã hãlati di her tu cari s-bãga jar aoa sh-un chiro (ma adzã easti ilecric) cu cari s-calcã (s-da) stranjili;
2: li dau tuti cu herlu = li ndreg lucrili tra s-aspunã, s-hibã ghini;
3: heari (la mãnj, cicioari) = brãndzã, singiri di her cu cari s-leagã mãnjli sh-cicioarli a sclayilor;
4: dinti di her = dinti sãnãtos tsi poati s-frãngã multi lucri duri, vãrtoasi;
5: (om cu) inimã di her = (i) (om cu) inimã di cheatrã, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (ii) (om cu) multu curagi; curagios;
6: mãc heari = mi arcedz multu; mi-acatsã multu inatea; mi fac foc di inati; mi ngindu, mi arcedz multu, mi-acatsã zalea; nj-si mutã perlu di turbari, etc.;
7: acats herlu cu dintsã = giur greu, pi pistea tsi am;
8: duchescu n cheptu-un her (tsi-nj intrã, di moarti) = duchescu unã mari dureari, nvirinari, etc.;
9: her arsu-lj treatsi prit inimã = lj-easti fricã, l-trec hiori di fricã;
10: bati herlu pãnã-i caldu = fã-l un lucru tu nchisitã, unãshunã, cãndu easti ghini (lipseashti) s-lu fats, nu lu-alasã trã ma nãpoi)
{ro: fier; fier de călcat}
{fr: fer; fer à repasser}
{en: iron; pressing iron}
ex: tuti hãlãtsli suntu di her shi di cilichi; herlu tsi nu-l badz pi lucru, cãt lu-alash arudzineashti (acatsã-arudzinã); herlu nilucrat, armãni-arudzinat; di her inimã s-bãgats
(expr: s-hits curagiosh); s-nu-lj si batã dip peana di oclju, cã nãsã va li da tuti stranjili cu herlu
(expr: cu herlu di cãlcari); nu li deadi ghini cu herlu
(expr: nu li cãlcã ghini); bagã-ts mintea, herlu ardi
(expr: herlu di cãlcari easti etim); l-bãgarã tu heari (brãndzã); nu putu s-fugã, cã eara ligat cu heari
(expr: bãgat tu brãndzã) multu greali; ãlj dizligã hearili di la mãnj; fudzii ca ascãpat dit heari
(expr: dit brãndzã); eara sãnãtos ca herlu; cari s-pots s-frãndzã herlu aestu, acshi va lã u pots; cãndu avdzã arshinea-aestã tu casa-a lui, hearili s-mãcã-lj yinea
(expr: lj-yinea creapã di inati, s-featsi foc, lu-acãtsã multu inatea); fratslji a lui, hearili mãca di foc sh-di inati; cãndu nvitsã cã feata bãneadzã, sh-mãca hearili di inati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lucru

lucru (lú-cru) sn lucri/lucre (lú-cri) shi lucruri (lú-crurĭ) –
1: atsea tsi fatsi omlu tra si sh-amintã pãnea (si sh-analtsã unã casã trã apanghiu, si sh-creascã oili trã lãnã shi lapti, s-dishcljidã unã ducheani trã alishvirishi, etc.); istreti, huzmeti, tehni, zãnati, alishvirishi;
2: atsea tsi s-aflã tu lumi (tu banã i nibanã, tsi s-minã i sta pri loc, etc.), ipothisi;
3: lugurii tsi poati si s-veadã cu ocljilj i cu mintea (tsi poati si s-avdã, si s-anjurdzeascã, si s-aducheascã cu deadzitli, etc.); lugurii, lugrii; (fig:
1: lucru = nishani, ciudii, etc.; expr:
2: nj-mutrescu lucrul = nu mi-ameastic tu lucrili-a altui; nu-am ananghi;
3: tsi easti lucrul? = tsi s-fatsi, cãtse?;
4: l-bag pi lucru = lu-arughedz; l-fac s-lucreadzã; lj-aflu un lucru;
5: dzuã di lucru = tsi nu easti Dumãnicã i dzuã pisimã, di sãrbãtoari; dzuã lãlãtoari, dzuã lãvrãtoari)
{ro: lucru, serviciu, ocupaţie, afacere; problemă, chestiune; obiect}
{fr: travail, occupation, affaire; question, chose; objet}
{en: work, occupation, trade, affair; question, problem; thing, object}
ex: am lucru (am tsiva trã fãtseari) n hoarã; avui multu lucru (huzmeti) la-ayinji; altu lucru (huzmeti) nu-au tsi s-facã; lucrul di-adz (atsea tsi ai trã fãtseari adzã), nu-l alasã trã mãni; tsi lucru (istreti, tehni, zãnati) ai (fats), oaspe?; lucru (huzmetea) cu yii, orbu va lu-adari; au multi lucri (huzmets, ipotisi) tr-avinari; ea cum sta lucrul (ipotisea); trã tse lucru (ipotisi) easti zborlu?; lucru xen (lugurii xeanã) nu tsãni cãldurã; chirdui multi lucri; arsirã tuti lucrili; sh-lo lucrili sh-fudzi; ari multi lucri mushati n casã; mash un lucru (ipotisi, icã lugurii) s-nu-agãrsheshti; s-dusi la lucru di dimneatsã; mari lucru (fig: nishani, ciudii) di featã!; s-nã fudzim shi s-nã mutrim lucrul
(expr: s-nu-avem ananghi di tsi-alãsãm nãpoi); mi duc sh-ts-aduc apã di la fãntãnã, ghini ma, shtii tsi easti lucrul?
(expr: shtii tsi s-fatsi? cãtse-nj yini greu s-mi duc?)

§ nilucru (ni-lú-cru) sn fãrã pl – catandisea tu cari s-aflã atsel tsi nu lucreadzã (icã atsel cari caftã lucru ma nu poati s-aflã)
{ro: şomaj, inactivitate}
{fr: chómage, inactivité}
{en: unemployment, inactivity}

§ lucur (lú-curŭ) sn lucuri (lú-curĭ) shi lucãri (lú-cãrĭ) – (unã cu lucru)
ex: mutrea-ts (caftã-ts) lucurlu a tãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

misãreauã

misãreauã (mi-sã-reá-ŭã) sf misãrei (mi-sã-réĭ) – loc dishcljis dit pãduri cu putsãnj arburi; cãmpu nilucrat, cu putsãnã earbã, tsi s-aflã namisa di dauã agri; mire, mireauã, ciiri, dyeargu
{ro: rarişte, poiană}
{fr: endroit qui est entre deux champs ensemencés, et qui n’est pas labouré; clairière}
{en: border between two fields with little vegetation; glade}
ex: prit surinuri sh-misãrei

§ mire (mi-ré) sm miredz (mi-rédzĭ) – cãmpu njic nilucrat pri cari creashti earbã trã prãvdzã, trã pãshteari i tãljari sh-uscari; mireauã, ciiri, pãshuni, pãdinã, padinã, padi, cãmpu
{ro: islaz}
{fr: (endroit riche en) pâtu-rage}
{en: grazing (ground), pasture (land)}
ex: mire (loc trã pãshuni) trã calj

§ mireauã (mi-reá-ŭã) sf mirei (mi-réĭ) – (unã cu mire)
ex: adush caljlji s-pascã tu mireaua di ningã hoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pilichisescu

pilichisescu (pi-li-chi-sés-cu) (mi) vb IV pilichisii (pi-li-chi-síĭ), pilichiseam (pi-li-chi-seámŭ), pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisi-ri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) – agudescu cu unã hãlati nturyisitã (shi multi ori cu-arada), un lucru (lemnu, cheatrã) tra s-lji disfac cumãts njits (luschidz, ashclji) shi s-lji dau a lucrului forma tsi u voi; talj un lucru (lemnu, cheatrã) tu njits cumãts; pilixescu;
(expr: l-pilichisescu (omlu) = l-fac omlu s-aibã prãxi buni, s-aibã purtãri buni, s-nu hibã ca oaminjlji di munti, di la oi)
{ro: ciopli, tăia mărunt}
{fr: tailler du bois pour le dégrossir, dégauchir, doler; dégrossir}
{en: carve, cut (wood, stone, etc.) into shape, plane wood}
ex: lemnul tsi-l pilichiseashti va s-aspunã mushat

§ pilichisit (pi-li-chi-sítŭ) adg pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisits (pi-li-chi-sítsĭ), pilichisiti/pilichisite (pi-li-chi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã formã vrutã a unui lucru (lemnu, cheatrã) cu agudituri tsi fac tra s-easã luschidz dit lucru; tsi easti tãljat sh-faptu njits cumãts
{ro: cioplit, tăiat mărunt}
{fr: dégrossi, dégauchi}
{en: carved, cut (wood, stone, etc.) into shape}
ex: hãrãcoapã, pilichisitã
(expr: cu buni prãxi); nu eara om ahãt pilichisit (cu-ahãti prãxi buni, eara ca di la oi)

§ pilichisiri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) sf pilichisiri (pi-li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pilichiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a ciopli, de a tăia mărunt}
{fr: action de tailler du bois pour le dégrossir, pour le dégauchir}
{en: action of carving, of cutting (wood, stone, etc.) into shape}

§ pilixescu (pi-lic-sés-cu) (mi) vb IV pilixii (pi-lic-síĭ), pilixeam (pi-lic-seámŭ), pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) – (unã cu pilichisescu)

§ pilixit (pi-lic-sítŭ) adg pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixits (pi-lic-sítsĭ), pilixiti/pilixite (pi-lic-sí-ti) – (unã cu pilichisit)

§ pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) sf pilixiri (pi-lic-sírĭ) – (unã cu pilichisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

traf

traf (tráfŭ) sn trafuri (trá-furĭ) – loclu nilucrat tsi disparti dauã agri i ayinj
{ro: răzor}
{fr: espace non labouré qui sépare deux champs ou deux vignes}
{en: untilled space separating two tilled fields or two vineyards}
ex: trafuri di ayinji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

virghir

virghir (vír-ghirŭ) sm, sf, adg virghirã (vír-ghi-rã), virghiri (vír-ghirĭ), virghiri/virghire (vír-ghi-ri) – bãrbat (muljari) cari nu s-ari ninga bãgatã tu-ashtirnut (nu s-ari mbãiratã, mpihiuratã) cu-unã muljari (bãrbat); virghin, viryir, viryin, vergur; ghirghen, ghirghinã, ghirgheanã, virghinadã; viryinadã (fig:
1: virghir, virghirã = (i) ficior i featã multu tinirã cari nu easti ninga tu ilichia di nsurari i mãrtari; (ii) (om, lucru) curat, nistipsit, nilucrat, etc.; expr:
2: pãduri virghirã = pãduri, di-aradã bitãrnã sh-siminatã di fisi, tsi nu fu vãrnãoarã tãljatã di om;
3: loc virghir = loc tsi nu s-ari lucratã (aratã) vãrnãoarã pãnã tora)
{ro: virgin(ă), fecior, fecioară}
{fr: vierge}
{en: virgin}
ex: Stãmãrii, virghirã!; easti nã featã virghirã; feata armasi virghirã; virghir, veaglji-ti, tra s-tinjiseshti virghira di Stãmãrii; imnãm prit locuri virghini; apã virghirã

§ virghin (vír-ghinŭ) sm, sf, adg virghinã (vír-ghi-nã), virghinj (vír-ghinjĭ), virghini/virghine (vír-ghi-ni) – (unã cu virghir)
ex: s-videa nã virghinã

§ vergur (vér-gurŭ) sm, sf, adg vergurã (vér-gu-rã), verguri (vér-gurĭ), verguri/vergure (vér-gu-ri) – (unã cu virghir)
ex: featã vergurã

§ viryir (vír-yirŭ shi vir-yírŭ) sm, sf, adg viryirã (vír-yi-rã shi vir-yí-rã), viryiri (vír-yirĭ shi vir-yírĭ), viryiri/viryire (vír-yi-ri shi vir-yí-ri) – (unã cu virghir)

§ viryin (vír-yinŭ shi vir-yínŭ) sm, sf, adg viryinã (vír-yi-nã shi vir-yí-nã), viryinj (vír-yinjĭ shi vir-yínjĭ), viryini/viryine (vír-yi-ni shi vir-yí-ni) – (unã cu virghir)

§ virghinadã (vir-ghi-ná-dã) sf, adg (mash fiminin) virghinadi/virghinade (vir-ghi-ná-di) – (unã cu virghirã)

§ viryinadã (vir-yi-ná-dã) sf, adg (mash fiminin) viryinadi/viryinade (vir-yi-ná-di) – (unã cu virghirã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn