DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aprindu1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mplin

mplin (mplín) adg mplinã (mplí-nã), mplinj (mplínjĭ), mplini/mpline (mplí-ni) – tsi easti umplut pãnã la gurã (di nu mata ncapi si s-bagã sh-altu tsiva); tsi easti ntreg shi fãrã guvi; plin, ãmplin, umplut, dãngusit, durdursit, surusit;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã ca unã aroatã, farã pãrtsã ascumti di-aumbra-a loclui;
2: tufechea mplinã = tufechea ncãrcatã cu gãgoashi;
3: dzuã mplinã = ntreaga dzuã;
4: zboarã mplini = zboarã salami, dealihea, fãrã minciunj;
5: easti mplin di paradz, lãschi, pirifanji, harauã, etc. = ari multsã paradz, easti murdar, cu multi lãschi pri el, multu pirifan, multu hãrsit, etc.)
{ro: plin}
{fr: plein}
{en: full}
ex: tastru tut mplin (umplut) cu flurii; nj-deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; mplin di harauã, ãlj chicã cioara shi nchiseashti sã s-toarnã acasã; trei dzãli mplini
(expr: ntredz) lj-u dzãsi amirãlu aoa; si-lj treacã sh-aestu dor, s-moarã cu inima mplinã
(expr: multu hãrsit, ifhãrãstisit); s-adrã un munti mplin di schinj, di pãljuri; avinãtorlji cu tufechili mplini
(expr: ncãrcati cu curshunj) dupã avinatic; cu inima mplinã di harauã
(expr: hãrsitã multu) di zboarãli buni tsi li-avea zburãtã tatãl; arsari luna mplinã
(expr: ca unã aroatã); greshti mpline
(expr: zboarã salami, dealihea), muljare?; pishtoali si-nj li portu mplini
(expr: ncãrcati)

§ ãmplin (ãm-plín) adg ãmplinã (ãm-plí-nã), ãmplinj (ãm-plínjĭ), ãmplini/ãmpline (ãm-plí-ni) – (unã cu mplin)

§ plin (plín) adg plinã (plí-nã), plinj (plínjĭ), plini/pline (plí-ni) – (unã cu mplin)
ex: suntu plini hãmbãrli di yiptu shi misur

§ mplinescu (mpli-nés-cu) (mi) vb IV mplinii (mpli-níĭ), mplineam (mpli-neámŭ), mplinitã (mpli-ní-tã), mpliniri/mplinire (mpli-ní-ri) – l-fac un lucru tra s-hibã mplin; l-fac un lucru pãnã tu bitisitã; umplu un lucru; burescu, mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, axescu
{ro: termina, împlini}
{fr: finir, accomplir}
{en: finish, complete}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

om

om (ómŭ) sm oaminj (ŭá-minjĭ) – hiintsa (yeatsa mascurã i feaminã) tsi s-aflã tu nai ma-analta scarã a hiintsãlor (cari poati sã zburascã, s-mindueascã, s-facã hãlãts cu cari s-alãxeascã loclu di deavãrliga, etc.); (fig: om = (i) bãrbat; (ii) gioni; (iii) om bun; (iv) om avut; etc.; expr:
2: om cu trei scãnduri; om tsi-lj lipseashti unã scãndurã = glar, tivichel, zurlu, cariva tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã, tsi nu para u-ari mintea ntreagã;
3: om cu doauã capiti = alipidat, gioni, fuviros;
4: om, s-dai shi s-fudz di el; om tsi s-nu lu-astalj tu cali = om multu arãu, anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.;
5: om cu dauã fãts = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit, jar acupirit;
6: omlu a caliljei = om ndreptu, cu minti, multu bun;
7: om veclju = (i) aush; (ii) om tsi tsãni adetsli sh-huili veclji;
8: omlu fatsi stranjlu, nu stranjlu pi om = nu lipseashti s-lu giudits omlu (cã easti bun, arãu, mari, avut, tinjisit, etc.) dupã stranjlu tsi-l poartã;
9: omlu arãu cornu nu-ari = omlu-arãu nu-ari semnu tra s-lu-aducheshti)
{ro: om}
{fr: homme}
{en: man}
ex: un pom cu lumãchili nghios, sh-ari-arãdãtsina nsus (angucitoari: omlu); cur pi cheatrã, cap pi cur, dzatsi stringu, dauã plãngu (angucitoari: omlu tsi muldzi capra); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); omlu-i faptu s-imnã, cum i puljlu s-azboairã; omlu cu minti acumpãrã, nu vindi; omlu cu carti, cu patru oclji easti; di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; di tsi s-aspari, nu-ascapã omlu; mãcã, bea cu omlu-a tãu shi fudz di dari-loari; aspuni-ts dorlu la omlu-a tãu, sh-nu ti dã a xenlui; omlu prindi s-mindueascã sh-nãinti sh-nãpoi; omlu cum si nveatsã, ashi bãneadzã; omlu tsi s-tindi, beasi!; omlu linãvos, i va s-tindã, i va s-beasã; nu-ari om fãrã cusuri; mea, tini, om, du-ti la bisearicã; om fãrã arushini, banã di asimi; omlu cu trei scãnduri nu easti ntreg la minti
(expr: easti glar, tivichel, zurlu, tsi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã); cati om shi mintea-lj; cãts oaminj, ahãnti mintsã; hapsea, trã oaminj i adratã; nu easti om (fig: nu easti om bun, tinjisit); tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om
(expr: om bun; om avut; etc.)!; tatã-tu domnu sh-tini necã om
(expr: necã bun; necã avut; etc.); lj-aflã omlu uidia; iu-i omlu cu doauã capiti
(expr: alipidat, gioni, fuviros); l-feci om!
(expr: l-feci om avut; lj-ded prãxi buni; l-feci om cu carti; etc.); nu suntu oaminj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prumuvearã

prumuvearã (pru-mu-veá-rã) sf prumuveri (pru-mu-vérĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di earnã shi vearã (dit 23-li di Martsu tu 22-li (i 21-li) di Cirishar) cãndu chirolu nchiseashti si ncãldzascã, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji nvirdzãscu; primuvearã, primãvearã;
(expr:
1: prumuveara (ca adv) = chirolu di prumu-vearã;
2: di prumuvearã = (i) cãndu va s-yinã prumuveara; prumuveara-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di prumuvearã, (stranji) tsi s-poartã prumuveara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumu-veara; etc.; prumuvirescu;
3: di cu prumuvearã = hiindalui ninga prumuvearã, ninga niishitã (nibitisitã) prumuveara;
4: pãnã (tu intrata) di prumuvearã = pãnã tu nchisita (intrata) a prumu-vearãljei; pãnã tu ishita di earnã;
5: aestã prumuvearã = prumu-veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-prumuveara = prumuveara-a anlui tsi tricu, prumuveara di-aoa sh-un an;
7: nj-bati prumuveara = nj-si duc lucrili ambar;
8: cu-unã lilici (pulj, cuc, etc.) nu s-fatsi prumuveara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: primăvară}
{fr: printemps}
{en: spring (season)}
ex: anjurzeashti prumuvearã; s-veadi cã-lj bati prumuveara
(expr: cã-lj si duc lucrili ambar); nã dzuã di prumuvearã, cum sã nsurina la soari, sh-adusi aminti di casã

§ primuvearã (pri-mu-veá-rã) sf primuveri (pri-mu-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: primuveara s-dizvãlescu-ayinjli; un cuc nu-adutsi primuveara; un pulj, cari primuveara tu mushatili noptsã, azboairã di pri un arburi pri-alantu

§ primãvearã (pri-mã-veá-rã) sf primãveri (pri-mã-vérĭ) – (unã cu prumuvearã)
ex: feata arsãrea, ca edzlji primãveara; un pulj a cui cãntic lu-avdzãm primãveara; di nãsi criscu unã lilici cari easi primãveara; nã dzuã di primãvearã, cãndu dishcljid arburlji shi nvirdzashti loclu

§ njadzã-prumuvearã (njĭá-dzã-pru-mu-veá-rã) adv – tu mesea di prumuvearã
{ro: la mijloc de primăvară}
{fr: au milieu du printemps}
{en: mid-spring}

§ prumuvirescu (pru-mu-vi-rés-cu) adg prumuvireascã (pru-mu-vi-reás-cã), prumuvireshtsã (pru-mu-vi-résh-tsã), prumuvireshti/prumuvireshte (pru-mu-vi-résh-ti) – tsi easti di prumuvearã i ca prumuveara; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) prumuveara; (stranj) tsi s-poartã prumuveara; primu-vãratic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

toamnã

toamnã (tŭám-nã) sf toamni/toamne (tŭám-ni) shi tomnji (tóm-nji) shi tomnuri (tóm-nurĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di vearã shi earnã (dit 23-li di Yizmãciunj tu 22-li di-Andreu) cãndu chirolu arãtseashti, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji vishtidzãscu;
(expr:
1: toamna (ca adv) = chirolu di toamnã;
2: di toamnã = (i) cãndu va s-yinã toamna; toamna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di toamnã, (stranji) tsi s-poartã toamna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; etc.; tumnescu, tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets;
3: di cu toamnã = hiindalui ninga toamnã, ninga niishitã (nibitisitã) toamna;
4: pãnã (tu intrata) di toamnã = pãnã tu nchisita (intrata) a toamnãljei; pãnã tu ishita di vearã;
5: aestã toamnã = toamna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-toamna = toamna-a anlui tsi tricu, toamna di-aoa sh-un an)
{ro: toamnă}
{fr: automne}
{en: autumn}
ex: vinji toamna shi cu ploili; di toamnã
(expr: toamna tsi yini) va s-lji yinã tatã-su; cash di toamnã (tsi s-fatsi toamna, tumnãrescu); tricurã ashi cu aestã ngrãnji toamna pãn ti Pashti; eara toamnã cu neguri greali

§ njadzã-toamnã (njĭá-dzã-tŭám-nã) adv – mesea di toamnã
{ro: la mijloc de toamnă}
{fr: au milieu de l’automne}
{en: mid-automn}

§ tumnã-rescu (tum-nã-rés-cu) adg tumnãreascã (tum-nã-reás-cã), tumnã-reshtsã (tum-nã-résh-tsã), tumnãreshti/tumnãreshte (tum-nã-résh-ti) – tsi easti di toamnã i ca toamna; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; (stranj) tsi s-poartã toamna; (yimishi) tsi s-coatsi, s-aseashti shi s-adunã toamna; tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets
{ro: tomnatic}
{fr: d’automne, automnal}
{en: of autumn, autumnal}
ex: cash tumnãrescu (di toamnã, faptu cu laptili di toamnã)

§ tunãrescu (tu-nã-rés-cu) adg tunãreascã (tu-nã-reás-cã), tunãreshtsã (tu-nã-résh-tsã), tunãreshti/tunãreshte (tu-nã-résh-ti) – (unã cu tumnãrescu)
ex: cash tunãrescu

§ tunãrets (tu-nã-rétsŭ) adg tunãreatsã (tu-nã-reá-tsã), tunãrets (tu-nã-rétsĭ), tunãrets (tu-nã-rétsĭ) – (unã cu tumnãrescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vearã

vearã (veá-rã) sf veri (vérĭ) – nai ma cãlduroslu chiro a anlui cari, dupã nom, tsãni trei mesh, dit 22-li (i 21-li) di Cirishar pãnã tu 23-li di Yismãciunj;
(expr:
1: veara (ca adv) = chirolu di vearã;
2: di vearã = (i) cãndu va s-yinã veara; veara tsi yini; (ii) cari tsãni di vearã, tsi s-poartã veara, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) veara; (yimishili i grãnili) tsi s-coc shi s-adunã veara;
3: di cu vearã = hiindalui ninga vearã, ninga niishitã (nibitisitã) veara;
4: pãnã (tu intrata) di vearã = pãnã tu nchisita (intrata) a vearãljei;
5: aestã vearã = veara tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-veara = veara-a anlui tsi tricu, veara di-aoa sh-un an;
7: mari ca dzua di vearã = multu mari sh-lungu; cã nai ma lunga dzuã easti atsea di vearã;
8: s-bãneadzã veri sh-primãveri = s-bãneadzã anj multsã;
9: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari);
10: (gioni) ca veara = (gioni) mushat sh-bun, ashi cum easti veara;
11: veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici; unã lãndurã nu fatsi veara = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara)
{ro: vară}
{fr: été}
{en: summer}
ex: dzua di vearã easti lungã; veara aclo easti lungã; vinji primãveara sh-veara; veara tutã tu cãntari sh-earna tutã tu uhtari; tu limerli-a lor di veara
(expr: iu sta sh-bãneadzã veara); di vearã
(expr: veara tsi yini) va s-nã visem; di vearã va s-bag s-nj-analtsã casili; avem noi tora multi veri; gioni-armãn, gioni ca vearã
(expr: multu mushat sh-bun, cum easti veara); s-alumtarã cãt i dzua di vearã mari
(expr: s-alumtarã multu chiro); earnã-vearã
(expr: tut chirolu, dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him

§ njadzã-vearã (njĭá-dzã-veá-rã) sf (sing), adv – (tu) mesea di vearã, njadzã-veri
{ro: în mijlocul verii}
{fr: (au) milieu de l’été}
{en: mid-summer}
ex: aclo iu-sh bati puljlu veara sh-pitruniclja njadzã-veara

§ njadzã-veri (njĭá-dzã-verĭ) sf pl, adv – (unã cu njadzã-vearã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn