DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

imnu

imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica

§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori

§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa

§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pri1/pre

pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?

§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts

§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urdin1

urdin1 (úr-dinŭ) (mi) vb I urdinai (ur-di-náĭ), urdinam (ur-di-námŭ), urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinari/urdinare (ur-di-ná-ri) – mi min (alag) dit un loc tu altu; mi duc multi ori tu idyiul loc; alag multu prit lumi; trec, alag, imnu, cur, mi duc, njergu, etc.;
(expr: (calea) nu s-urdinã = (calea) nu easti bunã trã tritseari, imnari, urdinari pri ea)
{ro: circula, frecventa}
{fr: circuler; s’enfiler, se succéder}
{en: circulate, move about}
ex: multu urdinj (ti duts, trets pri) la cafine; urdinãm (tritsem) pit purtitsa dit bãhce; urdinã (s-duc shi s-ved) fratslji tora, cã sã mbunarã; urdinã (easi nafoarã, alagã) tora di doauã dzãli; acãtsã s-urdinã (si s-ducã cati dzuã) la sculjo; cãrvãnj ntredz urdina (tritsea) preanarga; s-urdinarã (tricurã) carishti cãti feati di nicuchiri; s-urdinarã (tricurã) gioni di gioni pãnã di un; nu au urdinatã (nu s-au dusã) pri-aclo; cari urdinarã (tricurã cu-arada), urdinarã di cum deadi soarili pãnã seara; cãljurli nu s-urdinã
(expr: nu suntu buni trã imnari pri eali)

§ urdinat1 (ur-di-nátŭ) adg urdinatã (ur-di-ná-tã), urdinats (ur-di-nátsĭ), urdinati/urdinate (ur-di-ná-ti) – (om) tsi easti alãgat; (loc) tu cari s-dutsi shi-sh treatsi oara multã dunjai; (om) cari ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi-lj si fatsi vizitã multi ori; tricut, alãgat, curat, imnat, etc.
{ro: circulat, frecventat}
{fr: circulé; fréquenté}
{en: circulated, visited frequently}

§ urdina-ri1/urdinare (ur-di-ná-ri) sf urdinãri (ur-di-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urdinã icã un loc easti urdinat multi ori; vizitari (loc, oaminj) multi ori cu-arada; alãgari, tritseari, dutseari, etc.
{ro: acţiunea de a circula, de a frecventa; circulare, frecventare}
{fr: action de circuler; de s’enfiler, de se succéder; fréquentation}
{en: action of circulating, of moving about; frequentation}

§ niurdinat1 (ni-ur-di-nátŭ) adg niurdinatã (ni-ur-di-ná-tã), niurdinats (ni-ur-di-nátsĭ), niurdinati/niurdinate (ni-ur-di-ná-ti) – (om) tsi nu easti urdinat; (om) tsi nu easti alãgat; (loc) iu nu s-dutsi multã dunjai sã-sh treacã oara; (om) cari nu ari ishitã multu tu lumi; (om) tsi nu-lj si fatsi vizitã multi ori; nitricut, nealãgat, nicurat, nicãlcat, niimnat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn