DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

hunipsescu

hunipsescu (hu-nip-sés-cu) vb IV hunipsii (hu-nip-síĭ), hunipseam (hu-nip-seámŭ), hunipsitã (hu-nip-sí-tã), hunipsi-ri/hunipsire (hu-nip-sí-ri) – (mãcarea) s-alãxeashti (s-tucheashti) tu stumahi shi s-fatsi etimã (s-lja unã formã) tra s-poatã truplu, s-u ufiliseascã; (fig: hunipsescu = (i) lu-aravdu pri cariva cu purtarea-a lui; lu-aravdu un lucru tsi-nj si fatsi; (ii) (leamnili la foc, di-ardeari) s-fac scrum)
{ro: mistui, digera}
{fr: (se) digérer}
{en: digest}
ex: nu-nj hunipseashti mãcarea; pita aestã hunipseashti greu; tatsi, aravdã, hunipseashti; nu para-l hunipseashti (fig: nu para poati s-lu-aravdã); nu putui s-li hunipsescu (fig: s-li ngljit, s-li-aravdu) glãrinjli tsi-nj dzãtsea; nu puteam s-hunipsescu (fig: s-aravdu) ca…; multi hunipsii (fig: arãvdai, ngljitai) trã tini; leamnili sh-buciunjlji hunipsirã (fig: s-featsirã scrum) tu foc

§ hunipsit (hu-nip-sítŭ) adg hunipsitã (hu-nip-sí-tã), hunipsits (hu-nip-sítsĭ), hunipsiti/hunipsite (hu-nip-sí-ti) – (mãcarea) tsi easti alãxitã tu stumahi tra si s-facã etimã ti trup s-u ufiliseascã
{ro: mistuit, digerat}
{fr: digéré}
{en: digested}

§ hunipsiri/hunipsire (hu-nip-sí-ri) sf hunipsiri (hu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti hunipsit
{ro: acţiunea de a mistui, de a digera}
{fr: action de digérer}
{en: action to digest}

§ nihu-nipsit (ni-hu-nip-sítŭ) adg nihunipsitã (ni-hu-nip-sí-tã), nihunipsits (ni-hu-nip-sítsĭ), nihunipsiti/nihunipsite (ni-hu-nip-sí-ti) – tsi nu easti hunipsit
{ro: nemistuit, nedigerat}
{fr: non digéré}
{en: undigested}

§ nihunipsiri/nihunipsire (ni-hu-nip-sí-ri) sf nihunipsiri (ni-hu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu easti hunipsit
{ro: acţiunea de a nu mistui, de a nu digera}
{fr: action de ne pas digérer}
{en: action of not digesting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lipsan

lipsan (lip-sánŭ) sn lipsani/lipsane – parti di-a truplui tsi-armãni nihunipsitã dupã moartea-a omlui; parti di-a truplui di ayi tsi-armãni dupã moarti nihunipsitã sh-trã cari lumea pistipseashti cã fatsi nishenj, ciudii; lipsanã, moashti, oasi
{ro: oase; oseminte}
{fr: os; ossements; reste(s), dépouille, reliques}
{en: bones, remains (of dead)}
ex: lipsanlu (oslu-a mortului) avea intratã; lipsanili a unui om

§ lipsanã (lip-sá-nã) sf lipsani/lipsane – (unã cu lipsan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moashti/moashte

moashti/moashte (mŭásh-ti) sf moashti/moashte (mŭásh-ti) – pãrtsãli-a truplui tsi-armãn nihunipsiti dupã moartea-a omlui; pãrtsãli-a truplui di ayi tsi-armãn dupã moarti nihunipsiti sh-trã cari lumea pistipseashti cã fac ciudii; lipsan, lipsanã, oasi
{ro: oase; oseminte}
{fr: os; ossements; reste(s), dépouille, reliques}
{en: bones, remains (of dead)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

os1

os1 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) –
1: partea albã dit truplu-a omlui tsi easti scliro (durã, sãnãtoasã, vãrtoasã, corcanã, etc.), cari deadun cu alti pãrtsã tsi sh-u-aduc cu ea, poati s-lu facã omlu sã sta ndreptu (mprostu, pi cicioari, deadzitli sã sta ndreapti sh-teasi, etc.);
2: (la plural mash) pãrtsãli-a truplui tsi-armãn nihunipsiti dupã moartea-a omlui; pãrtsãli-a truplui di ayi tsi-armãn dupã moarti nihunipsiti tu loc sh-trã cari lumea pistipseashti cã fac ciudii; moashti, lipsan, lipsanã;
(expr:
1: os di curdelji = hãlati tsi undzeashti cu-unã lingurã sh-lu-agiutã omlu tra sã-sh bagã ma lishor curdeljili n cicior;
2: nj-bagã (nj-intrã) frica tu oasi = mi-aspari (mi-aspar) multu;
3: lj-frãngu oasili; lj-molj oasili = l-bat sãnãtos;
4: hiu cheali sh-oasi; nj-si ved oasili; nj-numiri oasili = hiu ahãntu slab cã nu s-veadi dip carni pri mini, mash oasi sh-chealea tsi li-anvileashti;
5: nj-armãn (nj-alas, nj-putridzãscu) oasili tu-un loc = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-agiumsi cãtsutlu la os; nj-agiumsi pãn la os; nj-si deadi di os = nu mata pot s-li-aravdu dip, atseali tsi-am pãtsãtã;
7: nj-poati oslu = escu gioni, pot s-lu fac un lucru, etc.;
8: lj-dau s-aroadã un os; lj-dau mash oasi = lj-dau tsi-armãni, armãsãturi; nu-lj dau tsiva;
9: lj-arod oasili = lj-ljau tut tsi ari sh-nu lu-alas cu tsiva;
10: Dumnidzã ljartã-ts oslu = s-ti ljartã Dumnidzã;
11: lj-ayisi oslu = fatsi mãri bunets;
12: stranjlu lj-acatsã oslu = stranjlu-lj tsãni cãldurã;
13: cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali = atsel tsi poati s-aibã hãiri di la un lucru va-l dispoalji, sh-nu va s-alasã tsiva tr-atselj tsi nu pot)
{ro: os; oseminte}
{fr: os; ossements, reste(s), dépouille, reliques}
{en: bone; bones, remains (of dead)}
ex: oasi nu-ari sh-oasi frãndzi (angucitoari: limba); multi-nj poati oslu
(expr: hiu multu gioni, pot s-fac multi); Dumljartã-ts oasili a tatã-tui
(expr: Dumnidzã s-lu ljartã tatã-tu); vedz cã mash cheali sh-oasi-nj hiu
(expr: slãghii multu); aoatsi s-nj-alas oasili
(expr: s-mor, s-lji ncljid ocljilj); sade oasi-lj deadi
(expr: lj-deadi mash lucri di cari nu-ari-ananghi, nu-lj deadi tsiva dip); nj-aroasirã oasili
(expr: nj-loarã tut tsi-aveam, nu nj-alãsarã tsiva); chiurcul aestu lj-acatsã oslu
(expr: lj-tsãni cãldurã); nj-intrã arcoarea pãnã tu oasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn