DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agripnii/agripnie

agripnii/agripnie (a-ghrip-ní-i) sf agripnii (a-ghrip-níĭ) – dyeavãsea tsi fatsi preftul serli tu bisearicã; agrãpnii; (fig: ni-somnu, nidurnjiri, nihteri, nihteryiu)
{ro: denie}
{fr: prière du soir}
{en: evening prayer offered by priest}
ex: fum la agripnii (dusim seara la bisearicã); muma a ta agripnii va s-ducã; durnjish tutã dzua, noaptea va u fats agripnii (fig: va u fats cu nisomnu; nu va dornji); fui la agripnjii (nihteryiu); avui agripnjii (nisomnu) aestã noapti

§ agrãpnii/agrãpnie (a-ghrãp-ní-i) sf agrãpnii (a-ghrãp-níĭ) – (unã cu agripnii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aveglju

aveglju (a-vé-gljĭu) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – l-pãzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l furã, s-nu s-aspargã, s-nu chearã, etc.); nj-bag ghini mintea cãndu mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dishtiptat (di-aradã noaptea) la caplu a unui lãndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aibã ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, priveglju, pizescu, pãzescu, pãdzescu, mi-afirescu, mi firescu
{ro: veghea, păzi}
{fr: veiller, garder}
{en: guard, watch, watch over}
ex: elj aveaglji tu coacã; meslu-aestu aveaglji-ti (ai-tsã mintea, afirea-ti); cãtse s-nu-aveglji?; cari sh-aveaglji limba, caplu-a lui sh-aveaglji; eara lãndzit arãu, avigljem tutã noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); cãnili aveaglji casa (pãdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) s-nu cadã; vor s-lu vatãmã ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu s-avea avigljatã putsãn (s-nu s-avea afiritã) va lu-agudea n cap; cãndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji (s-ti-afireshti) di nãsh; cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili?

§ avigljedz (a-vi-gljĭédzŭ) (mi) vb I avigljai (a-vi-gljĭáĭ), avigljam (a-vi-gljĭámŭ), avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), aviglja-ri/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

§ avigljat (a-vi-gljĭátŭ) adg avigljatã (a-vi-gljĭá-tã), avigljats (a-vi-gljĭátsĭ), aviglja-ti/avigljate (a-vi-gljĭá-ti) – (lucru) tsi easti pãzit; (om) tsi-lj sta noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji, s-lu mutreascã; tsi easti afirit; vigljat, privigljat, pizit, pãzit, pãdzit, afirit, firit
{ro: vegheat, păzit}
{fr: veillé, gardé}
{en: guarded, watched, watched over}

§ avigljari/avigljare (a-vi-gljĭá-ri) sf avigljeri (a-vi-gljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, piziri, pãziri, pãdziri, afiriri, firiri
{ro: acţiunea de a veghea, de a păzi; veghere, păzire; veghe, pază}
{fr: action de veiller, de garder}
{en: action of guarding, of watching, of watching over}

§ veglju (vé-gljĭu) (mi) vb I vigljai (vi-gljĭáĭ), vigljam (vi-gljĭámŭ), vigljatã (vi-gljĭá-tã), vigljari/vigljare (vi-gljĭá-ri) – (unã cu aveglju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nihtire

nihtire (nih-ti-ré) sm nihtiredz (nih-ti-rédzĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti (tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea); pulj di noaptea; nihtiridã, dubruljac, dobruljac, dubãrac, bubureac, budruljac
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}

§ nihtiridã (nih-ti-rí-dã) sf nihtiridz (nih-ti-rídzĭ) – (unã cu nihtire)

§ nihteri (nih-té-ri) sf nihteri (nih-térĭ) – lucru di noapti; atsea tsi fatsi un cãndu priveaglji (sh-treatsi noaptea cu) un lãndzit i un mortu; nihteryiu; privigljari
{ro: priveghi}
{fr: travail de nuit; veillée}
{en: night work, vigil, death watch}
ex: nihtiredzlji fac nihteri (alagã noaptea)

§ nihteryiu (nih-tér-yĭu) sn nihteryi (nih-tér-yi) – (unã cu nihteri)
ex: cãntã a featilor nihteryiu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã