DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ndzari1/ndzare

ndzari1/ndzare (ndzá-ri) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu creapã dzua shi nchi-seashti prota si s-veadã lunjina; andzari, ndzãrimi, adoarã, adoara, dzari, zari, apiritã, apirish, cripatã, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: (în) zori} {fr (à l’)aube}
{en: dawn}
ex: vinjitã tu ndzari (cãndu cripa dzua); di andzarea-a ndzariljei; di cu ndzari; dimineatsa si sculã di ndzari (tu hãryii); di-andzari pãnã seara ãl videai mash cu tufechea tu mãnã; seara yinea luplu di her di nfãrmãca shi ndzari (tu hãryii) li-aspila la-avinari; di ndzari (dit hãryii) pãnã n prãndzul mari

§ dzari1/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari1)
ex: multu n dzari (tu hãryii) nj-ti sculash; n dzari (cum apiri, tu hãryii) li-aspilã la-avinari; s-alumtã din dzari (di cum da hãryia) pãnã tu prãndzul mari; si nj-u-arap pãnã din dzari (tu-apiritã)

§ zari1/zare (zá-ri) sf zãri (zắrĭ) – (unã cu ndzari1)

§ andza-ri1/andzare (an-dzá-ri) adv – (unã cu ndzari1)
ex: di andzarea a ndzariljei; di andzari (dit hãryii) pãnã searã; cari si scoalã di an-dzari (tu hãryii), lja cunachi mari; si sculã picurarlu di andzari; vai eara cãtrã di-andzari; multu-andzari (hãryii) ti sculash

§ ndza-ri2/ndzare (ndzá-ri) sf ndzãri (ndzãrĭ) – loclu iu tserlu pari si s-andãmuseascã cu loclu; dipãrtarea pãnã iu poati si s-ducã videarea-a omlui; andzari, dzari, zari; (fig: ndzari = (loc) tsi s-aflã la unã mari dipãrtari; (locuri) di diparti; diparti, largu, alargu)
{ro: zări, orizont; departe, de departe}
{fr: horizon; loin, lointain}
{en: horizon, skyline; far, distant}
ex: naparti, tu ndzari (dzari); si nj-u-arup pãnã di ndzari; cãtrã ndzari agiumsirã ningã-un chiparish analtu; di patru ndzãri (dipãrtãri) dipush; yilcescu diparti ndzãri (n dipãrtari, largu); cãtrã ndzari (diparti, pãnã iu poati s-veadã omlu; icã tu cripata-a dzuãljei, tu-apiritã), na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã

§ dzari2/dzare (dzá-ri) sf dzãri (dzắrĭ) – (unã cu ndzari2)
ex: n dzarea hrisusitã; pri dzarea niguratã; vidzu ca pit dzari; di patru dzãri dipush

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

negurã

negurã (né-gu-rã) sf neguri (né-gurĭ) – andarã faptã di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi s-aflã tu loc, etc. tsi s-arãs-pãndeashti tu aerã di nu poati omlu s-veadã ghini sh-diparti; cãtãcnii, cãtãhnii, eamã, andarã; (fig:
1: negurã = scutidi, ntunearic, cãndu s-veadi ca prit negurã; expr:
2: ca luchi tu negurã = tsi nu s-ved, nu s-aduchescu, cã au hui ca di luchi)
{ro: pâclă, ceaţă, nori de fum sau praf}
{fr: brouillard, nuage de fumée ou poussière}
{en: fog, mist, cloud of smoke or dust}
ex: tsi treatsi prit hoarã shi nu-lj bagã cãnjlji oarã? (angucitoari: negura); negurã (cãtãhnii) easti nafoarã; lai neguri (cãtãhnii), neguri groasi; s-ashtearnã pristi muntsã neguri (cãtãhnii); ahurhi s-veadã ca prit negurã (eamã, andarã); muntsãlj nu s-ved di negurã (cãtãhnii); acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cu un ca nior, ca negurã, cã nu videai dip; luplu, negurã caftã

§ niguros (ni-gu-rósŭ) adg niguroasã (ni-gu-rŭá-sã), nigurosh (ni-gu-róshĭ), niguroasi/niguroase (ni-gu-rŭá-si) – tsi easti acupirit di negurã; cu neguri; ntunicos, scutidos, scutinos; (fig: niguros = (i) (tser) tsi easti mplin di niori; (ii) (chiro) tsi easti ntunicos shi nu s-veadi ghini; (iii) (fatsã) tsi easti niuratã, ntunicatã)
{ro: neguros, întunecat}
{fr: nebouleux, assombri}
{en: nebulous, somber}
ex: zãrli niguroasi (cu negurã, ntunicati) ali toamnã; minduirli slabi, niguroasi (fig: ntunicati); pi-un chiro niguros (cu neguri, ntunicos) eara s-nã cheardim pit pãduri; niguros (ntunicat) oclju ari

§ niguredz (ni-gu-rédzŭ) (mi) vb I nigurai (ni-gu-ráĭ), niguram (ni-gu-rámŭ), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – acoapir cu negurã; ntunic; (fig: niguredz = (mi) ntunic la fatsã, (nj-si) ntunicã videarea, etc.)
{ro: (se) acoperi cu nori; înnegura, întuneca, (se) posomorî}
{fr: se couvrir de nuages; (s’)obscurcir, (s’)assombrir}
{en: darken, grow obscure; (face, eyes) become cloudy}
ex: nigurash (fig: ti ntuni-cash, niurash) la fatsã; nigurarã muntsã sh-vãljuri; sh-nigurã fatsa (fig: si ntunicã la fatsã) cãndu intrã n casã

§ nigureadzã (ni-gu-reá-dzã) vb I unipirs nigurã (ni-gu-rắ), nigura (ni-gu-rá), niguratã (ni-gu-rá-tã), nigurari/nigurare (ni-gu-rá-ri) – (negura, andara) acoapirã loclu; cadi (yini, s-alasã, s-ashtearni) negura pristi loc; ntunicã, ntunearicã, niureadzã; (fig: nigureadzã = sã ntunicã chirolu, fatsa, videarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn