|
|
acljem
acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!
§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin
§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui
§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}
apã
apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;
dinãcali/dinãcale
dinãcali/dinãcale (di-nã-cá-li shi dí-nã-cá-li) adv – (tsi lipseash-ti si s-facã) multu-agonja, tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amã-nari; diunãcali, unãshunã, diunãoarã, dinãoarã, trãoarã, truoarã, parafta, tu loc, ta-unã; cãt s-dai peanili di oclji; pãnã s-ascuchi; cãt s-dzãts unã (dauã, trei); nigrit ninga zborlu, etc.
{ro: deodată, imediat}
{fr: immédiatement, tout à coup, aussitôt}
{en: immediately, at once}
ex: strigã ficiorlu dinãcali (unãshunã); arãzboilu dinãcali (truoarã) stãtu; portsãli sã ncljisirã dinãcali (diunãoarã); si scoalã dinãcali (diunãoarã)
§ diunãcali/diunãcale (dĭu-nã-cá-li shi dĭú-nã-cá-li) adv – (unã cu dinãcali)
ex: cãdzu diunãcali (diunãoarã); [bãgats oarã cã noima-a adverbului “diunãcali” nu easti idyea cu-atsea dit: “nu zburãscu di unã cali tsi nu easti bunã]
disnigrescu
disnigrescu (dis-ni-grés-cu) (mi) vb IV disnigrii (dis-ni-gríĭ), disnigream (dis-ni-greámŭ), disnigritã (dis-ni-grí-tã), disnigri-ri/disnigrire (dis-ni-grí-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: vedz diznigrescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdisnigrit
disnigrit (dis-ni-grítŭ) adg disnigritã (dis-ni-grí-tã), disnigrits (dis-ni-grítsĭ), disnigriti/disnigrite (dis-ni-grí-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar: vedz diznigrit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdiunãoarã
diunãoarã (dĭu-nã-ŭá-rã shi dĭú-nã-ŭá-rã) adv – (tsi lipseashti si s-facã) multu-agonja, tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; dinãoarã, trãoarã, truoarã, unãshunã, dinãcali, diunãcali, tu loc, ta-unã; cãt s-dai peanili di oclji; pãnã s-ascuchi; cãt s-dzãts unã (dauã, trei); nigrit ninga zborlu, etc. [bãgats oarã cã noima-a adverbului “diunãoarã” nu easti idyea cu-atsea dit: “lu-ashtiptai di unã oarã (di-unã oarã) di chiro”, iu zborlu “oarã” easti substantiv (numã)]
{ro: deodată, imediat}
{fr: immédiatement, tout à coup, aussitôt}
{en: immediately, at once}
ex: zmeulu cripã diunãoarã (truoarã); diunãoarã (unãshunã) ansãrirã di dupã fadz; diunãoarã (dinãcali) ahiurhi si strigã; diunãoarã (unãshunã) nã ishirã ninti di dupã dzeanã; diunãoarã (unãshunã) va mi duc
§ dinãoarã (di-nã-ŭá-rã shi dí-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu diunãoarã)
ex: dinãoarã (unãshunã) shi-l lo di gushi
§ diunoarã (dĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu diunãoarã)
§ dinoarã (di-nŭá-rã) adv – (unã cu diunãoarã)
diznigrit
diznigrit (diz-ni-grítŭ) adg – vedz tu negru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: negrudzãc
dzãc (dzắcŭ) vb III shi II dzãsh (dzắshĭŭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãsã (dzắ-sã), dzãtsiri/dzãtsire (dzắ-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – scot zboarã dit gurã cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã atseali tsi minduescu mini (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); zãc, spun, aspun, grescu, zburãscu, fac, etc.;
(expr:
1: ãnj dzãc tu minti, ãnj dzãc cu mintea = minduescu;
2: lj-u dzãc (cu gura, cu flueara, etc.) = cãntu (cu gura), bat cu flueara (avyiulia, etc.);
3: dzãc cu boatsi = dzãc cu boatsi sãnãtoasã, n fatsa-a lumiljei, unã puizii, un zbor, etc.;
4: (easti) cãtu s-dzãts = (easti) mari, multu;
5: lj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji = (el) easti s-moarã agonja;
6: pãnã s-dzãts unã = unãshunã, dinãcali;
7: pri numã s-nu-nj dzãcã! = mi giur cã easti dealihea!;
8: lj-dzãc ndoauã (zboarã) = l-cãtigursescu, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arisescu, lu ncaci, pãnã s-mi doarã gura;
9: ashi-nj fu dzãs = ashi-nj fu scriatã;
10: lj-u dzãsim = u featsim, adrãm unã mari ziafetea, giumbushi, etc.;
11: bãgats oarã cã avem sh-formili: tsea = dzãtsea shi tsem = dzãtsem)
{ro: zice, spune}
{fr: dire, exprimer, affirmer, raconter}
{en: say}
ex: nãs ãnj dzãsi zborlu aestu; dzã-nj (grea-nj) tsi vrei s-tsã dzãc (spun); dzãsi (zburã), dzãsi (zburã), pãnã-l duru gura di dzãcã; dzãsit (spusit) voi aestu lucru?; nu vrei s-nã dzãts (spunj) un pãrmit?; s-lj-u dzãcã preftul dupã ureaclji
(expr: s-moarã tra sã-lj cãntã preftul); bem sh-lj-u dzãtsem
(expr: cãntãm) dipriunã; puljlu apãrnja s-batã shi s-lj-u dzãcã dipriunã; picurarlu lj-u dzãtsea
(expr: bãtea) cu flueara la gurã; bunã, cãtu s-dzãts
(expr: multu bunã); arcoari, eara cãtu-s-dzãts
(expr: eara multã arcoari); sh-dzãsi tu minti
(expr: mindui); pãnã s-dzãts unã
(expr: unãshunã); s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!
§ dzãs (dzắsŭ) adg dzãsã (dzắ-sã), dzãsh (dzắshĭ), dzãsi/dzãse (dzắ-si) – (zbor) tsi easti scos dit gurã; zãs, spus, aspus, grit, zburãt, etc.
{ro: zis, spus}
{fr: dit, exprimé, affirmé, raconté}
{en: said}
ex: lucri dzãsi (zburãti), lucri fapti
grai
grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)
§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi
§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)
§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)
acljem
acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!
§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin
§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui
§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}