DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruc

aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascultu

ascultu (as-cúl-tu) vb I ascultai (as-cul-táĭ), ascultam (as-cul-támŭ), ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) –
1: stau s-avdu unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); caftu s-bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc; ljau di ureaclji; aplec (nj-bag) ureaclja;
2: fac ashi cum ãnj dzãtsi cariva (nj-caftã, nj-dimãndã, mi pãlãcãrseashti, etc.); mi duc dupã urminilja tsi-nj si da; nu es dit zborlu-a unui; avdu, fac;
(expr: nu-ascultu di tsiva; nu-ascultu di-asparizmã = nu nj-easti fricã di tsiva)
{ro: asculta, se supune}
{fr: écouter; obéir}
{en: listen; obey}
ex: ficiorlu-ascultã (avdi, fatsi) tsi-lj si dzãtsi; noi ascultam dupã bucium; zborlu-nj s-nu-ascultaresh, mi giur cã ti tuchescu; s-nu mi-ascultarits, lãeatsã mari va s-pãtsãts; njiclu lipseashti s-ascultã di-atsel (s-facã tsi-lj dzãtsi atsel) ma marli; tsi-nj dzãsish s-fac, ti-ascultai (feci); cara s-nu-ascultã (s-nu facã tsi-lj cãfta) dimãndãciunea; ascultã ghini (bagã ghini oarã, avdzã ghini); nu voi s-ascultu
(expr: nu nj-easti fricã, nu voi s-avdu, nu voi sã shtiu) di vãrnu; nãsh di-asparizmã nu-ascultã
(expr: nu lã easti fricã); di tsiva nu vor s-ascultã
(expr: nu lã easti fricã di tsiva)

§ ascultat (as-cul-tátŭ) adg ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultats (as-cul-tátsĭ), ascultati/ascultate (as-cul-tá-ti) – tsi ari shidzutã shi ari avdzãtã unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi easti avdzãt di cariva; tsi easti avdzãt; (atsel) tsi-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi easti faptu dupã cum fu dimãndat; avdzãt, faptu
{ro: ascultat, supus}
{fr: écouté; obéit}
{en: listened; obeyed}

§ ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) sf ascultãri (as-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascultã; avdzãri, fãtseari
{ro: acţiunea de a asculta, de a se supune}
{fr: action d’écouter; d’obéir}
{en: action of listening; action of obeying}

§ ascultãtor (as-cul-tã-tórŭ) adg ascultãtoari/ascultã-toare (as-cul-tã-tŭá-ri), ascultãtori (as-cul-tã-tórĭ), ascultãtoari/as-cultãtoare (as-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; tibie

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrãchescu2

astrãchescu2 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji singur; (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu-aruc njiclu; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu
{ro: avorta}
{fr: avorter}
{en: miscarry, abort}
ex: eapa-nj astrãchi (l-chiru, lu-arcã mãndzul dit pãnticã)

§ astrãchit2 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchiti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) tsi lu-ari scoasã mortu (lu-ari chirutã) un njic dit pãnticã; astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit
{ro: avortat}
{fr: avorté}
{en: miscarried, aborted}
ex: eara unã oai astrãchitã (tsi-avea chirutã njelu)

§ astrãchiri2/astrã-chire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu muljarea (pravda feaminã) l-cheari njiclu dit pãnticã; astãr-chiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a avorta, avort}
{fr: action d’avorter; avort}
{en: action of miscarrying, of aborting; abortion}

§ astãrchescu2 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/astãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrã-chescu2)

§ astãrchit2 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit2)

§ astãrchiri2/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri2)

§ asturchescu2 (as-tur-chĭés-cu) vb IV asturchii (as-tur-chíĭ), asturcheam (as-tur-chĭámŭ), asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchiri/asturchire (as-tur-chí-ri) – (unã cu astrãchescu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cacafingu

cacafingu (ca-ca-fín-gu) adg cacafingã (ca-ca-fín-gã), cacafindzi (ca-ca-fín-dzi), cacafindzi/cacafindze (ca-ca-fín-dzi) – cari easti multu njic; cari astãmãtsi di njic cu crishtearea; nifaptu ghini, shcurtabac, slab, ascãrchit, puzumi, pruzumi, chirchinec, jibãcos, jibicos, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: stârpitură, pipernicit}
{fr: avorton, menu, tout petit}
{en: puny (undersized) man or child}
ex: cãstãnji cacafindzi (multu njits); easti un cacafingu (puzumi di om)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãcãrdac

cãcãrdac (cã-cãr-dácŭ) sm cãcãrdats (cã-cãr-dátsĭ) shi sn cãcãr-datsi/cãcãrdatse (cã-cãr-dá-tsi) – nodlu dit gãrgãlanlu a omlui tsi s-veadi cum easi cãtã nafoarã (dinintea-a gushiljei); gãrgãlan;
(expr: cãcãrdac di om = (om) tsi easti multu njic, shcurtabac, slab, nifaptu ghini, cari astãmãtsi di njic cu crishtearea; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: nodul gâtului, mărul lui Adam, laringe; pitic}
{fr: larynx, pomme d’Adam; nain}
{en: Adam’s apple, larynx; dwarf}
ex: un cãcãrdac
(expr: cacafingu) di om

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cacav1

cacav1 (cá-cavŭ) sm cacayi (cá-cayĭ) – pom tsi fatsi yimishi njits sh-lãi
{ro: pom care face fructe mici şi negre}
{fr: arbre aux fruits petits et noirs}
{en: tree that makes small, black fruits}

§ cacavã (cá-ca-vã) sf cacavi/cacave (cá-ca-vi) – yimisha faptã di pomlu “cacav”
{ro: fructul făcut de “cacav”}
{fr: fruit du “cacav”}
{en: “cacav” fruit}

§ cacav2 (cá-cavŭ) adg cacavã (cá-ca-vã), cacayi (cá-cayĭ), cacavi/cacave (cá-ca-vi) – cari easti multu njic, cacafingu, shcurtabac, slab, nifaptu ghini, cari astãmãtsi di njic cu crishtearea; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: stârpitură, pipernicit}
{fr: avorton, menu, tout petit}
{en: puny (undersized) man or child}
ex: iu vai agiungã tsarcul aestu di cacavi (cacafindzi)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coc

coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)

§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crud

crud (crúdŭ) adg crudã (crú-dã), crudz (crúdzĭ), crudi/crude (crú-di) –
1: mãcari (carni, zãrzãvãts, etc.) tsi nu easti coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); mãcari tsi nu easti ghini coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); nicoptu, nihertu, nipãrjilit, etc.;
2: (poamã, zãrzãvati, etc.) tsi nu s-ari asitã (coaptã, faptã) ninga, tsi easti nica veardi; nifaptu, nicoptu, etc.;
3: tsi easti moali, tinir (ficior), nicriscut ninga;
4: (om) arãu, tsi nu-ari njilã, tsi lu-ariseashti s-mundueascã, s-vãsãnipseascã lumea;
(expr:
1: (muljarea) lu-arucã crud (njiclu) = lu scoati mortu (lu-arucã mortu) njiclu dit pãnticã, cã nu va, i cã nu poati s-lu poartã ninga, tra s-lu-amintã yiu;
2: talj sh-crudi sh-coapti = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.)
{ro: crud, necopt (fruct, legumă, mâncare), nefiert; moale, tânăr, necrescut încă; crud (la inimă)}
{fr: cru, non cuit; vert pas (assez) mûr, cru; tendre, jeune; cruel}
{en: raw, uncooked; green, not ripened yet (fruits, vegetables); tender, immature; cruel}
ex: pãnea u scoasim crudã (nicoaptã) dit cireap; nu voi s-lu-arucã crud (s-lu chearã, s-lu-arucã, s-lu-astrãcheascã njiclu); gortsãli tsi-adunash eara crudi (nicoapti, nifapti); mãcai merlu cum eara crud (nifaptu), tra s-nu lu-aruc; ficiorlu nu fatsi trã n cãrvani, easti ninca crud (tinir, nu poati s-lu facã lucrul); tu cruda (blãstimata, ninjilãoasa) oarã tsi suflitu-nj isha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã