Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

nidus

nidus (ni-dúsŭ) adg – vedz tu duc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: duc

duc (dúcŭ) (mi) vb III shi II dush (dúshĭŭ), dutseam (du-tseámŭ), dusã (dú-sã), dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) shi dutseari/dutseare (du-tseá-ri) – ljau tsiva dit unã parti sh-u bag tu altã; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, nchisescu (s-fug), plec, portu, etc.; (fig:
1: s-dutsi = bitiseashti, moari, s-fatsi afan, cheari, s-arãspãndeashti, treatsi, etc.; expr:
2: nj-si dutsi mintea, mi dutsi mintea, mi duc cu mintea = minduescu;
3: u duc ghini; duc banã = bãnedz ghini, trec ghini; fac ziafeti;
4: duc zahmeti = trag pidimadz;
5: nu-am ninga multu s-u duc = nu va bãnedz ninga multu, vinji oara s-mor;
6: l-duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glãrinj, lu-arãd; lj-tãxescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj tãxescu);
7: lj-duc dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi);
8: lj-duc gailelu = lj-am vrundida, nj-easti fricã (mintea) s-nu patã tsiva;
9: l-duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul);
10: duc pri cariva la groapã = lu ngrop;
11: nu-nj si dutsi pãnea la gurã (la inimã, tu suflit) = nu mãc cu orixi, nu-nj yini s-mãc, mãc cu inima greauã, nu ved hãiri di mãcari;
12: s-dutsi tufechea = s-discarcã, s-aminã;
13: dupã soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved ãn fatsã!;
14: du-ti cu Dumnidzã! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi s-aibã Dumnidzãlu cãshtiga-a ta;
15: mi duc, ljau calea mari = fug tu lumea largã, mi cher)
{ro: duce, conduce}
{fr: aller, conduire}
{en: go, lead}
ex: nã dutsim acasã ghini; shi s-dutsi… cãtrã iu s-dutsi (alagã) armãnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili s-duc (njergu) s-lja apã; s-duc bãrbats shi s-duc (njergu) ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mãnã; s-duc tufechili unã sh-unã; avea dusã (avea neasã) hilja-al amirã la lamnji; dutsi (poartã) mãcari la agri; iu duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vãrnui nu-lj si dutsea mintea
(expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea
(expr: nu-nj mi minduii), cã nj-eara shcreta la pradz; nu lã si dutsea pãnea la inimã
(expr: nu mãca cu orixi), macã mãca ahoryea

§ dus (dúsŭ) adg dusã (dú-sã), dush (dúshĭ), dusi/duse (dú-si) – lucrul tsi easti loat dit unã parti shi bãgat tu altã; tsi ari purtatã un lucru iuva; tsi s-ari minatã dit un loc tu altul; njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, alãgat, litit, nchisit (s-fugã), plicat, etc.
{ro: dus, condus}
{fr: allé, conduit}

{en: gone, led}
ex: easti dus (vgat) la cãshari; featili eara-lã dusi (vgati) tri leamni uscati; din tser cãndu soarili easti dus (fig: faptu afan, ascãpitat); cãndu va s-hii dus (fig: mortu); cãndu vai him dush (fig: mortsã); vrearea-i dusã (fig: moartã, vgatã, chirutã); easti dus, lo calea mari
(expr: easti chirut)

§ dutsiri/dutsire (dú-tsi-ri) sf dutsiri (dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dutsi tsiva i s-dutsi iuva; njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, minari, njishcari, vgari, alãgari, litiri, nchisiri (s-fugã), plicari, etc.
{ro: acţiunea de a (se) duce, de a conduce; ducere, conducere}
{fr: action d’aller, de conduire}
{en: action of going, of leading}
ex: sh-tu dutsiri sh-tu viniri nã adunãm

§ dutseari/dutseare (du-tseá-ri) sf dutseri (du-tsérĭ) – (unã cu dutsiri)

§ nidus (ni-dúsŭ) adg nidusã (ni-dú-sã), nidush (ni-dúshĭ), nidusi/niduse (ni-dú-si) – tsi nu s-ari dusã; tsi nu easti dus
{ro: nedus}
{fr: qui n’est pas parti ou allé}
{en: who is not gone}
ex: s-armãnã nidush (nivgats) tu Turchii

§ nidutsiri/nidutsire (ni-dú-tsi-ri) sf nidutsiri (ni-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu s-dutsi
{ro: acţiunea de a nu (se) duce}
{fr: action de ne pas partir, de ne pas aller}
{en: action of not going}

§ nidutseari/nidutseare (ni-du-tseá-ri) sf nidutseri (ni-du-tsérĭ) – (unã cu nidutsiri)

§ ducã (dú-cã) sf fãrã pl – atsea tsi fatsi omlu cãndu s-dutsi iuva; tucã, fugã, dutseari, dutsiri, ducãturã, fudziri, vdziri, vgari, njardziri, njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, alãgari, nchisiri (si s-ducã iuva), etc.
{ro: plecare}
{fr: aller, départ}
{en: start, going, departure}
ex: tu ducã (dutseari), patru ori feci; nã ducã (unã dutseari, nidzeari) la fratslji dit Grãtsii; cu duca (dutsearea) a lor aclotsi sã mbunarã; cã duca (vdzirea) lã-i ambarã; di ducã (di nidzeari) nu trapsi mãnã; cu duca si-lj ljau suflitlu; duca aestã tu mesea a earnãljei va s-hibã hatalii; tu ducã earam deadun

§ tucã1 (tú-cã) sf fãrã pl – (unã cu ducã)
ex: trã tucã (ducã) ded ahãntu

§ ducãturã (du-cã-tú-rã) sf ducãturi (du-cã-túrĭ) – (unã cu ducã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

es1

es1 (ĭésŭ) vb IV shi I ishii (i-shíĭ) shi inshii (in-shíĭ) shi ishai (i-shĭáĭ) shi inshai (in-shĭáĭ), isham (i-shĭámŭ) shi insham (in-shĭámŭ), ishitã (i-shí-tã) shi inshitã (in-shí-tã) shi ishatã (i-shĭá-tã) shi inshatã (in-shĭá-tã), ishiri/ishire (i-shí-ri) shi inshiri/inshire (in-shí-ri) shi ishari/ishare (i-shĭá-ri) shi inshari/inshare (in-shĭá-ri) – fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi duc nafoarã dit el; (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser (si scoalã, s-analtsã, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashti (da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; fug, mi duc, etc.; (fig:
1: es = amintu la gioclu cu cãrtsã; expr:
2: nj-easi dit minti = agãrshescu, nj-fudzi dit minti;
3: es tu padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi;
4: es fur = (mi duc tu muntsã shi) mi fac fur;
5: es dit zbor = nu-nj tsãn zborlu dat, nu fac atsea tsi-am tãxitã;
6: arãulu easi = arãulu ari apã multã shi s-vearsã (s-dipuni) nafoarã dit cupanja-a lui;
7: es nafoarã = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa; mi cac;
8: nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
9: tsi s-easã, s-easã; iu s-easã, s-beasã! = tsi easti si s-facã, si s-facã)
{ro: ieşi, răsări (astru, plantă); ajunge la capăt; câştiga (la jocuri de noroc); uita; deveni; călca cuvântul dat; (se) revărsa, defeca}
{fr: sortir; se lever (en parlant des astres); pousser (plantes); aboutir; être révolu; gagner (au jeu de cartes), être le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; déborder, dégorger; aller à la selle, avoir la courante}
{en: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); overflow; defecate}
ex: iu esh tini tora?; la fãntãnã ea inshi; vrem s-ishim nafoarã; nu es (nu s-duc) armãnjlji n muntsã; ishi fãrtatlu atsel marli; soarili avea inshitã (datã pri tser); mustatsa ts-ishi (tsã deadi, nchisi s-tsã creascã), mintea ninga nu; iu va s-easã (iu va bitiseascã, iu va s-agiungã cu) mintitura aestã?; calea aestã easi (nã scoati, dutsi, bitiseashti) la arãu; s-esh (fig: s-amintsã) totna la cãrtsã; cu cãts giuca, totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti
(expr: nu pot s-lu-agãrshescu); patrulji ficiori inshirã furi
(expr: s-featsirã furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit zbor
(expr: tsi nu tsã tsãnj zborlu); di ploi multi arãuri ishirã

(expr: s-virsarã); cãti ori inshit nafoarã aeri
(expr: vã featsit apa-atsea groasã, vã cãcat aeri)?; ãl mãca lailu-sh, cã s-nu easã tu padi alihea nã dzuã
(expr: s-nu si nveatsã tsi s-avea faptã, s-nu s-aflã alihea); aidi s-ishim furi
(expr: s-nã fãtsem furi)

§ ishit (i-shítŭ) adg ishitã (i-shí-tã), ishits (i-shítsĭ), ishiti/ishite (i-shí-ti) – tsi ari vgatã dit un loc ca ncljis shi s-ari dusã tu-un altu loc; (steauã, soari, lunã) tsi s-ari sculatã shi s-alãnceashti pri tser; (earbã, lilici, etc.) tsi ari fitrusitã; dus, vgat, etc.
{ro: ieşit, răsărit; etc.}
{fr: sorti; levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who came out, risen (sun, moon, plant); etc.}
ex: ishit ca dit loc; cu ocljilj ishits nafoarã; arãuri ishiti (cu apa virsatã pristi budzã)

§ inshit (in-shítŭ) adg inshitã (in-shí-tã), inshits (in-shítsĭ), inshiti/inshite (in-shí-ti) – (unã cu ishit)
ex: nu easti inshit din casã di-un mes

§ ishat (i-shĭátŭ) adg ishatã (i-shĭá-tã), ishats (i-shĭátsĭ), ishati/ishate (i-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ inshat (in-shĭátŭ) adg inshatã (in-shĭá-tã), inshats (in-shĭátsĭ), inshati/inshate (in-shĭá-ti) – (unã cu ishit)

§ ishiri/ishire (i-shí-ri) sf ishiri (i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easi tsiva i cariva; vgari, dutseari, etc.; (fig: ishiri = lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, tartacutã, diarii, surdisiri, urdinari, urdinat, strãbãteari, strãbatiri, stribãteari, stribatiri, spriimnari)
{ro: acţiunea de a ieşi, de a răsări; etc.; ieşire, răsărire, răsărit}
{fr: action de sortir; de se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of going out, of leaving; of coming out, of rising (sun, moon, plants); etc.}
ex: nu-ari ishiri tu dauãli sucãchi; nu putu s-lji talji ishirea nafoarã (s-lji curmã cufoarea)

§ inshiri/inshire (in-shí-ri) sf inshiri (in-shírĭ) – (unã cu ishiri)
ex: pi iu ari inshirea casa-aestã ageaipi

§ ishari/ishare (i-shĭá-ri) sf isheri (i-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ inshari/inshare (in-shĭá-ri) sf insheri (in-shĭérĭ) – (unã cu ishiri)

§ niishit (ni-i-shítŭ) adg niishitã (ni-i-shí-tã), niishits (ni-i-shítsĭ), niishiti/niishite (ni-i-shí-ti) – tsi nu easti ishit; nivgat, nidus, etc.
{ro: neieşit, nerăsărit; etc.}
{fr: qui n’est pas sorti; non levé (en parlant des astres); etc.}
{en: who dit not come out, not risen (sun, moon, plant); etc.}

§ niishi-ri/niishire (ni-i-shí-ri) sf niishiri (ni-i-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu easi tsiva i cariva; nivgari, nidutseari, etc.
{ro: acţiunea de a nu ieşi, de a nu răsări; etc.}
{fr: action de ne pas sortir; de ne pas se lever (en parlant des astres ou plantes); etc.}
{en: action of not going out, of not leaving; of not coming out, of not rising (sun, moon, plants); etc.}

§ ishitã (i-shí-tã) sf fãrã pl –
1: loclu prit cari easi di iuva lumea;
2: bitisirea-a unui lucru (mes, dzuã, stãmãnã); ishiri, inshiri, ishari, inshari, bitisitã
{ro: eşire}
{fr: sortie}
{en: exit}
ex: tu ishitã simnarã cu tibishirea poarta, tra s-u cunoascã; avdza cãnticlu sh-tu ishita (ishirea) din casã sh-tu turnatã; tu ishita (ishirea) a meslui; tu ishita din hoarã (la mardzinea, tu loclu iu bitiseashti hoara), vai agiundzets tu-un loc iu sã mpartu cãljurli

§ ishitor (i-shi-tórŭ) sn ishitoari/ishitoare (i-shi-tŭá-ri) – casa i udãlu iu s-dutsi omlu tra sã-sh facã apa (s-chishi) i s-easã nafoarã (s-cacã); cãcãstoari, cãcãtor, cãcãriu, mushtirechi, chinefi, hale, hrii
{ro: căcăstoare, latrină, closet}
{fr: latrines, lieux d’aisances}
{en: latrines, lavatory}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

imnu

imnu (ím-nu) vb I imnai (im-náĭ), imnam (im-námŭ), imnatã (im-ná-tã), imnari/imnare (im-ná-ri) – mi min dit un loc tu altu pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu, unã shcljoapã dupã-alantã); alag (mi duc) prit multi cãljuri shi locuri; mi duc (pripadi), mi min (cu cicioarli); njergu (pripadi); calcu, alag;
(expr:
1: nj-imnã mintea = nji sã dutsi mintea, nj-treatsi prit minti, minduescu;
2: nji imnã tihea = am tihi)
{ro: merge, umbla, se duce}
{fr: marcher, (s’en) aller}
{en: walk, go}
ex: imnu tutã calea pripadi; dupã tsi imnarã cãt imnarã, agiumsirã nã searã tu-unã hoarã; imnam dispuljat cu cioaljili di pri mini; calea tutã imnã (njardzi pripadi) sh-cãntã; lj-lea caplu a atsilui di imnãnda; imnu multu agonja; mintea-lj imna
(expr: s-minduea, mintea-lj si dutsea) aljurea; lj-imna mintea (s-minduea) la scumpa-a lui; deapoea va s-tsã imnã sh-tihea
(expr: va s-ai sh-tihi); nu imna (nu ti du) pi ndriptatica

§ imnat1 (im-nátŭ) adg imnatã (im-ná-tã), imnats (im-nátsĭ), imnati/imnate (im-ná-ti) – tsi s-dutsi (s-ari dusã) iuva cu minarea-a cicioarilor un dupã-alantu; tsi ari alãgatã prit cãljuri shi locuri; cãlcat, minat, dus, alãgat
{ro: mers, umblat, dus}
{fr: marché, allé}
{en: walked, gone}
ex: nu hii imnat (alãgat) tu lumi; cãljurli aesti suntu imnati (alãgati, cãlcati) di mini di-ahãnti ori

§ imnari/imnare (im-ná-ri) sf imnãri (im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã; cãlcari, minari, dutseari, alãgari
{ro: acţiunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare}
{fr: action de marcher, de s’en aller; marche, allée}
{en: action of walking, of going; walk}
ex: nã curmãm di imnari; ahãtã imnari lu avursi; di-ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa

§ niimnat (ni-im-nátŭ) adg niimnatã (ni-im-ná-tã), niimnats (ni-im-nátsĭ), niimnati/niimnate (ni-im-ná-ti) – tsi nu ari imnatã; loc iu nu s-ari cãlcatã cicior di om; nicãlcat, niminat, nidus, nealãgat
{ro: care nu a mers, neumblat, nedus}
{fr: qui n’a pas marché, qui n’a pas voyagé; (lieu) jamais visité}

{en: who has not walked, who has not not gone; (place) no man has ever been before}
ex: niimnat (nealãgat) tu lumi; cãrãrli niimnati (nicãlcati); tricurã prit locuri niimnati (iu nu-ari cãlcatã cicior di om)

§ niimnari/niimnare (ni-im-ná-ri) sf niimnãri (ni-im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu imnã; nicãlcari, niminari, nidutseari, nealãgari
{ro: acţiunea de a nu merge, de a nu umbla, de a nu se duce}
{fr: action de ne pas marcher, de ne pas s’en aller}
{en: action of not walking, of not going}
ex: niimnarea-lj fatsi-arãu

§ imnatic (im-ná-ticŭ) sn imnatitsi/imnatitse (im-ná-ti-tsi) – turlia cu cari sh-minã cariva cicioarili cãndu imnã; imnari, imnãturã, imnat, imnatã, minari, dutseari, alãgari
{ro: mers, umblet, umblătură}
{fr: marcher, allure, aller, allée}
{en: kind of walk, walk, walking}
ex: dupã vãrã trei dzãli di imnatic; cu diznjirdat imnatic (imnatã, imnari); chiru imnaticlu; a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu; calu tsi-acumprã ari un imnatic mushat; tsãni la imnatic ma multu di tuts

§ imnat2 (im-nátŭ) sn imnaturi (im-ná-turĭ) – (unã cu imnatic)
ex: ca si-lj veadã a lui imnat (imnatic); cal cu imnat; ta s-lu ncalic, ta s-lji ved imnatlu

§ imnatã (im-ná-tã) sf fãrã pl – (unã cu imnatic)
ex: imnata va s-lji dizmurtã cicoarili

§ imnãturã (im-nã-tú-rã) sf imnãturi (im-nã-túrĭ) – (unã cu imnatic)
ex: doi mesh tsãni imnãtura (dutsearea); dupã siptãmãnj di imnãturã (di imnari, di imnatic)

§ imnar (im-nárŭ) sm, sf, adg imnarã (im-ná-rã), imnari (im-nárĭ), imnari/imnari (im-ná-ri) – (om) tsi imnã pripadi; (stratiot) tsi s-minã pripadi, cu cicioarili
{ro: pedestru, infanterist}
{fr: à pied, fantassin}
{en: on foot, foot-soldier}
ex: nizanjlji, cãvãlari shi imnari (tsi s-mina pripadi), eara adush trã vimtu; yin imnari (stratiots pripadi), cãvãlãrii

§ priimnu (pri-ím-nu) (mi) vb I priimnai (pri-im-náĭ), priimnam (pri-im-námŭ), priimnatã (pri-im-ná-tã), priimnari/priimnare (pri-im-ná-ri) – imnu dit un loc tu altu pripadi tra s-ljau vimtu (sã-nj treacã oara, sã-nj ved oaspitslji, s-fac muabeti imnãn-dalui, etc.); imnu pripadi; fac unã voltã imnãndalui pripadi; primnu, imnu, ghizirsescu; (fig:
1: priimnu = mi duc tu-un loc ma multu ca s-ljau vimtu, sã-nj treacã oara (nu pri padi ma cu calu, amaxea, trenlu, airuplanlu, etc., sã-nj ved soea di diparti, sã-nj trec chirolu di-unã pafsi, tra s-ved locuri nali, nividzuti, etc.); expr:
2: cu cumbuloyea tu mãnã mi priimnu; cu mãnjli dinãpoi mi priimnu = nj-fac nã banã di om avut, fãrã frundidz, fãrã ghideri, fãrã cripãri)
{ro: (se) plimba}
{fr: (se) promener}
{en: walk, go for a walk}
ex: nãs easi nafoarã sã s-priimnã (s-imnã pripadi); s-priimna (imna pripadi) prit grãdina-a amirãlui; s-priimnã cãt s-priimnã, apoea lu-acãtsã somnul shi durnji; intrã nuntru, priimnã-ti shi, itsi va s-vedz, s-nu spuni; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic; cum s-priimna piscarlu cu pescul tu mãnã; s-priimna aeshti ca la nãsh acasã tu paradis; avea ishitã hilj-su sã s-priimnã, s-lja vimtu; ncãlica shi u priimna (s-dutsea ncãlar s-lja vimtu, sã-lj treacã oara) tutã grãdina

§ priimnat (pri-im-nátŭ) adg priimnatã (pri-im-ná-tã), priimnats (pri-im-nátsĭ), priimnati/priimnate (pri-im-ná-ti) – tsi ari imnatã pripadi tra s-lja vimtu (sã-sh treacã oara, etc.); cari ari faptã unã voltã; primnat, imnat, ghizirsit
{ro: plimbat}
{fr: promené}
{en: walked, gone for a walk}
ex: adãrati shi priimnati (primnati, ghizirsiti)

§ priimnari/priimnare (pri-im-ná-ri) sf priimnãri (pri-im-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priimnã cariva; primnari, ghizeri, ghizirsiri, piripat, sulats, voltã, tifirici
{ro: acţi-unea de a (se) plimba; plimbare}
{fr: action de (se) promener; promenade}
{en: action of walking, of going for a walk; walk}
ex: nãsi-lj cãftarã s-easã priimnari singuri; s-facã nã priimnari pãnã sum hoarã; amirãlu cu tuts mãrlji a lui insha a priimnari sã sh-veadã caljlji; deadi tu pãduri nã priimnari, nacã da di vãrã avinatic; amirãlu isha la priimnari unãoarã n dzuã cãlar pri un cal; cãndu isha a priimnari tu carotsã

§ primnu (prím-nu) (mi) vb I primnai (prim-náĭ), primnam (prim-námŭ), primnatã (prim-ná-tã), primna-ri/primnare (prim-ná-ri) – (unã cu priimnu)
ex: mi primnu tu gãrdinã; l-primnai prit casã tutã noaptea; mi primnai (fig: mi dush s-ved locuri di diparti) veara-aestã pit Ivropi

§ primnat (prim-nátŭ) adg primnatã (prim-ná-tã), primnats (prim-nátsĭ), primna-ti/primnate (prim-ná-ti) – (unã cu priimnat)
ex: easti om primnat (fig: alãgat prit locuri xeani)

§ primnari/primnare (prim-ná-ri) sf primnãri (prim-nắrĭ) – (unã cu priimnari)
ex: nã primnari va s-fats pãnã aclo

§ priimnatic (pri-im-ná-ticŭ) sn priimnatitsi/pri-imnatitse (pri-im-ná-ti-tsi) – priimnarea tsi u fatsi cariva tu-un loc; primnatic, priimnari, primnari, ghizeri, ghizirsiri, piripat, sulats, voltã, tifirici
{ro: plimbare}
{fr: promenade}
{en: walk}

§ primnatic (prim-ná-ticŭ) sn primnatitsi/primnatitse (prim-ná-ti-tsi) – (unã cu priimnatic)
ex: primnaticlu (primnarea) va s-lji facã multu ghini; dusirã doilji primnatic (primnari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

min

min (mínŭ) (mi) vb I minai (mi-náĭ), minam (mi-námŭ), minatã (mi-ná-tã), minari/minare (mi-ná-ri) – mut dit un loc tu altu; njishcu, duc, fug, portu, flitur, clatin, urnjescu, etc.
{ro: mişca}
{fr: bouger, mouvoir, mettre en mouvement}
{en: move}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); anarga s-minã (imnã) caljlji; minã-ti (fudz, du-ti) di-aoa; minãm (fliturãm) peatitsli tu vimtu; nu mi min (nu fug) di-aoa; frãndzili s-minã (fliturã) di vimtu; loclu s-minã (cutrimburã) asarnoaptea; lji si minã mãseili tuti; nu fu di cãbili s-lu min (s-lu mut, s-lu fac s-fugã, s-lu urnjescu dit loc); tsiva nu-l minã (tulburã) omlu aestu; furtuna sh-vimtul mina (clãtina) ponjlji

§ minat (mi-nátŭ) adg minatã (mi-ná-tã), minats (mi-nátsĭ), minati/minate (mi-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc tu altu; njishcat, dus, fudzit, purtat, fliturat, clãtinat, urnjit, etc.
{ro: mişcat}
{fr: bougé, mu, mis en mouvement}
{en: moved}

§ minari/minare (mi-ná-ri) sf minãri (mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-minã; njishcari, dutseari, fudziri, purtari, fliturari, clãtinari, urnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a mişca; mişcare}
{fr: action de bouger, de mouvoir, de mettre en mouve-ment; mouvement}
{en: action of moving}
ex: minarea i bunã

§ niminat (ni-mi-nátŭ) adg niminatã (ni-mi-ná-tã), niminats (ni-mi-nátsĭ), niminati/niminate (ni-mi-ná-ti) – tsi nu easti minat; tsi nu s-minã dit un loc tu altu; ninjishcat, nidus, nifudzit, nipurtat, nifliturat, niclãtinat, niurnjit, etc.
{ro: nemişcat; fix, imobil}
{fr: qui n’a pas bougé; fixé, immobil}
{en: unmoved, fixed, still, motionless}
ex: aviglja dzua sh-noaptea niminats di (shidea fãrã si s-minã) la poartã

§ niminari/niminare (ni-mi-ná-ri) sf niminãri (ni-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta tu-un loc shi nu s-minã dip; ninjishcari, nidutseari, nifudziri, nipurtari, nifliturari, niclãtinari, niurnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu mişca; nemişcare}

{fr: action de ne pas bouger, de ne pas mouvoir; immobilité}
{en: action of not moving; immobility}

§ amin1 (a-mínŭ) (mi) vb I aminai (a-mi-náĭ), aminam (a-mi-námŭ), aminatã (a-mi-ná-tã), aminari/aminare (a-mi-ná-ri) –
1: fac tsiva si s-minã cu puteari sh-multu agonja tra s-agiungã iuva icã s-lu-agudescu pri cariva; aruc cãtrã iuva i cariva un lucru (cheatrã, curshuni, mer, etc.); mi hiumusescu (mi-aruc) pri cariva;
2: fac un gugosh s-easã cu puteari dit tufechi;
3: mi duc cu cariva (tra s-lj-aspun calea, etc.); duc (pitrec) unã parei di oaminj tra s-agiungã iuva; aruncu, aruc, ruc, aric, astrag, tufichisescu;
(expr:
1: lj-amin unã (tufechea, unã pliscutã) = (i) trag cu tufechea; (ii) lj-dau unã pliscutã)
{ro: arunca; trage (cu arma de foc); conduce}
{fr: jeter, lancer; tirer, décharger (fusil); conduire}
{en: throw; discharge (gun); lead (somebody)}
ex: aminã (arcã) merlu sh-lu-agudi n cap; s-lu-aminã (s-lu-agudeascã) nãs cu 99 di chetri; aminã cu unã cheatrã mari; cu tufechea tra s-aminã?; Ianina lj-aminarã (lj-dusirã); lj-aminai
(expr: lj-ded) unã flascutã; lj-aminai unã
(expr: lj-ded unã pliscutã); aminai unã tufechi; aminã cu pishtolea; s-lj-u-aminã
(expr: s-lu tufichiseascã)

§ aminat (a-mi-nátŭ) adg aminatã (a-mi-ná-tã), aminats (a-mi-nátsĭ), aminati/aminate (a-mi-ná-ti) – tsi easti faptu si s-minã cu puteari tra s-agiungã iuva i s-agudeascã tsiva; tsi easti arcat (astraptu); (gugoshlu) tsi easti arcat dit tufechi; tsi easti dus iuva; aruncat, arucat, arcat, rucat, aricat, astraptu, tufichisit
{ro: aruncat; tras (cu arma de foc); condus}
{fr: jeté, lancé; tiré, déchargé; conduit}
{en: thrown; discharged (gun); lead (by somebody)}
ex: aestu fãndãc easti-aminat, tr-atsea easti plãsat

§ aminari/aminare (a-mi-ná-ri) sf aminãri (a-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti aminat; aruncari, arcari, rucari, aricari, astradziri, astrãdzeari, tufichisiri; dutseari
{ro: acţiunea de a a arunca; de a trage (cu arma de foc); de a conduce; aruncare; tragere, conducere}
{fr: action de jeter, de lancer; de tirer, de décharger; de conduire}
{en: action of throwing; of discharging (gun); of leading (somebody)}
ex: tufechea, cu unã aminari

§ neaminat (nea-mi-nátŭ) adg neaminatã (nea-mi-ná-tã), neaminats (nea-mi-nátsĭ), neamina-ti/neaminate (nea-mi-ná-ti) – tsi nu easti arcat (astraptu); (gugoshlu) tsi nu easti aminat dit tufechi; nearcat, neastraptu, nitufichisit
{ro: nearuncat; care nu a fost tras (cu arma de foc)}
{fr: qui n’a pas été jeté; qui n’a pas été déchargé}
{en: that has not been thrown; has not been discharged (gun)}
ex: armili a noastri, di anj suntu neaminati (nitufichisiti); aflarã fushechi neaminati (tsi nu furã aminati)

§ neaminari/neaminare (nea-mi-ná-ri) sf neaminãri (nea-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti aminat; nearcari, neastradziri, neastrãdzeari, nitufichisiri
{ro: acţiunea de a a nu arunca; de a nu trage (cu arma de foc)}
{fr: action de ne pas jeter, de ne pas lancer; de ne pas décharger}
{en: action of not throwing; of not discharging (gun)}

§ mãn1 (mắnŭ) vb I mãnai (mã-náĭ), mãnam (mã-námŭ), mãnatã (mã-ná-tã), mãnari/mãnare (mã-ná-ri) – fac s-minã (tsiva i cariva) cãtrã un loc; imnu n frãmti; min, duc, nicuchirsescu, cumãndãrsescu
{ro: mâna, conduce}
{fr: conduire, mener}
{en: conduct, lead, drive}
ex: nã mãnã (nã dusi pit cãrãri nishtiuti di pulj di om; mãnã (dusi) calu pristi tut; nu shtii s-mãnã

§ mãnat1 (mã-nátŭ) adg mãnatã (mã-ná-tã), mãnats (mã-nátsĭ), mãna-ti/mãnate (mã-ná-ti) – tsi easti minat cãtrã iuva; tsi easti dus; minat, dus, nicuchirsit, cumãndãrsit
{ro: mânat, condus}
{fr: conduit, mené}
{en: conducted, lead, driven}
ex: oili suntu mãnati (dusi, arãiti) tu padea-a noastrã; mãnati (nicuchirsiti) suntu tuti-ayinjli

§ mãnari4/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãnã tsiva; minari, dutseari, nicuchirsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a mâna, de a conduce}
{fr: action de conduire, de mener}
{en: action of conducting, of leading, of driving}
ex: mãnarea (nicuchirsirea) a ayinjlor adusi estan mari zãrari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

numã

numã (nú-mã) sf numi/nume (nú-mi) –
1: zbor i zboarã tsi-aspun cã un om (un lucru) easti el sh-nu un altu; zborlu cu cari easti cunuscutã unã hiintsã i un lucru; zborlu cu cari-lj si greashti a unui; numi;
2: zbor tsi-aspuni unã hari a unui lucru i om (ca, bunãoarã, cã easti cu caplu i narea mari, cã-i multu itru, cã shcljoapicã, etc.) sh-cu cari-lj si greashti, cu tuti cã nu easti unã cu zborlu cu cari omlu i lucrul easti cunuscut di-aradã; paranumã, parasumã, pãrnoanji, prãnoamã, parangomi, susumi;
3: dzua-a anlui tu cari omlu sh-yiurtiseashti numa (zborlu cu cari-lj si greashti) cã easti dzua cu cari bisearica yiurtiseashti ayilu cu idyea numã;
(expr:
1: Sã-lj Creapã Numa (Creapã-lj Numa) = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, Zarzavuli, Atsel di sum Punti; Atsel din Vali, Atsel cu Coadã; etc.;
2: om cu numã = om cu numã avdzãtã tu lumi, om tsi easti ghini cunuscut trã hãrli tsi li ari (giunaticlu tsi-ari aspusã tu-alumtã, mintiminilja cu cari-i durusit di Dumnidzã, nvitsãtura tsi u-ari faptã la multi sculii, etc.); anamã, anami, namã, nami;
3: pri numã s-nu-nj dzãts! = (dzãs ca unã soi di giurat) mi giur! cã ashi easti, cã ashi va si s-facã, cã va u fac fãr di-altã;
4: lucrul cu numa = lucrul ti cari easti zborlu;
5: lj-bag numa = l-pãtedz, lj-bag unã pãrnoanji;
6: nu shtii sã-sh scrii necã numa = easti aplo, di la oi, nipilichisit, nidus la sculii;
7: ma ghini s-tsã creapã numa, dicãt s-tsã easã numa = zbor tsi-aspuni cãt greu easti s-ts-u ljai nãpoi numa bunã, dupã tsi tsã ari ishitã unã numã slabã;
8: shi s-beai shi numã bunã s-ai, nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi fatsi lucri slabi sh-va, caftã s-aibã sh-unã numã bunã)
{ro: nume, faimă, poreclă, onomastică}
{fr: nom, renommée, sobriquet, fête patronymique}
{en: name, fame, nickname, name day}
ex: unã lugurii tsi s-aflã tu tuti luguriili (angucitoari: numa); tsi intrã tu tuti sh-armãni fãrã moarti? (angucitoari: numa); sh-di mortu, sh-di yiu, nidizlãchit io hiu (angucitoari: numa); tsi numã ari? (cum ãlj grescu?); numa-a lui s-avdzã earã; sã-lj si avdã numa
(expr: si s-facã om cunuscut, cu numã avdzãtã, om di-anami); mari sã-lj hibã numa; ahãtã numã lo
(expr: ahãt cunuscut s-featsi); om cu numã (cu-anami); lji scoasi numã (pãrnoanji, paranumã); numã (anami) mari lo; bagã numi (bagã pãrnoanji); aeri fu numa-a ljei (dzua-a anlui tu cari sh-yiurtiseashti numa); lj-bãgarã numa
(expr: l-pãtidzarã) Petri; nji scoati numã (pãrnoanji); numã-nj fats aestã buneatsã; fratili-a lui eara om cu numã

(expr: cu numã avdzãtã, cu-anami); haidi, mori cãtsauã, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!
(expr: va ts-u scot io, fãr di-altã, ts-u giur!); na, da sh-di sinduchea cu numa
(expr: ti cari easti zborlu)

§ numi/nume (nú-mi) sn numi/nume (nú-mi) – (unã cu numã)
ex: numili-a ayilui Mihali

§ numescu (nu-més-cu) (mi) vb IV numii (nu-míĭ), numeam (nu-meámŭ), numitã (nu-mí-tã), numiri/numire (nu-mí-ri) – lj-bag (lj-scot) unã numã (pãrnoanji) a unui om (lucru) cu cari va s-hibã cunuscut (acljimat, va-lj si greascã, etc.)
{ro: numi}
{fr: nommer}
{en: name}
ex: s-numeashti (numa-lj easti) Petri

§ numit (nu-mítŭ) adg numitã (nu-mí-tã), numits (nu-mítsĭ), numiti/numite (nu-mí-ti) – tsi-lj si greashti cu unã numã; tsi easti avdzãt (cu-anami) tu lumi; (atsel) ti cari easti zborlu
{ro: numit}
{fr: nommé}
{en: named}
ex: eara numitã (cunuscutã, avdzãtã, cu-anami) pit soatsã

§ numi-ri2/numire (nu-mí-ri) sf numiri (nu-mírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-numeashti cariva i tsiva
{ro: acţiunea de a numi}
{fr: action de nommer}
{en: action of naming}

§ numãtsescu1 (nu-mã-tsés-cu) (mi) vb IV numãtsii (nu-mã-tsíĭ), numãtseam (nu-mã-tseámŭ), numãtsitã (nu-mã-tsí-tã), numãtsiri/numãtsire (nu-mã-tsí-ri) – lj-dau (lj-bag) unã numã; ljau apofasea di ma ninti tra s-dau (s-fac) tsiva; easti scriatã di ma ninti tra s-fac (si s-facã) tsiva; nj-aduc aminti; numescu
{ro: numi, meni; (a-şi) aminti}
{fr: nommer, desti-ner, mentionner; (se) souvenir}
{en: name, destine; remember}
ex: cum si-lj bagã numa, cum si-lj dzãcã, ãl numãtsirã (lj-deadirã numa) Tseatsiri; atsel ca s-numãtseascã (si sh-aducã aminti di) vãcuhi sh-uminitati; suntu numãtsiti (scriati) di Dumnidzã, s-hibã cu gurã; lu-avea numãtsitã (scriatã) Hristolu trã tu paradis

§ numãtsit1 (nu-mã-tsítŭ) adg numãtsitã (nu-mã-tsí-tã), numãtsits (nu-mã-tsítsĭ), numãtsiti/numãtsite (nu-mã-tsí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã numã; trã cari s-ari loatã di ma ninti apofasea tra s-hibã dat (loat); tsi-lj s-ari scriatã di ma ninti ca s-facã (s-patã) tsiva; adus aminti; numit
{ro: numit, menit, adus aminte}
{fr: nommé, destiné, mentionné, rappellé}
{en: named, destined, remembered}
ex: gãrnuts numãtsit (tsãnut, dat di ma ninti, bãgat di-unã parti) trã tsal Tulja; suntu numãtsiti (scriati, dati di ma ninti) di Dumnidzã

§ numãtsiri1/numãtsire (nu-mã-tsí-ri) sf numãtsiri (nu-mã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-numãtseashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-adutsi aminti; numiri
{ro: acţiunea de a numi, de a meni, de a-şi aduce aminte; menire}
{fr: action de nommer, de destiner, de mentionner; de (se) souvenir}
{en: action of naming, of destining, of remembering}

§ paranumã (pá-ra-nú-mã) sf paranumi/paranume (pá-ra-nú-mi) –
1: numa cu cari easti cunuscutã unã ntreagã fumealji;
2: numã cu cari-lj si greashti a unui om, cu tuti cã nu easti unã cu numa cu cari easti amintat sh-cunuscut di-aradã (multi ori trã arãdeari icã numã tsi-aspuni unã hari di-a lui ca, bunãoarã, cã ari caplu i narea mari, cã-i multu itru, cã shcloapicã, etc.); pãrnoanji, prãnoamã, parasumã, parangomi, susumi, numã
{ro: nume de familie, nom de famille; poreclă}
{fr: nom de famille; sobriquet}
{en: family name; nickname}
ex: lji shtiu numa ma nu lji shtiu paranuma (numa di fumealji, numa-a fumealjiljei dit cari s-tradzi); nj-bãgarã paranumã (pãrnoanji); lji scoasirã paranuma (pãrnoanja) di shcljoapã

§ parasumã (pá-ra-sú-mã) sf parasumi/parasume (pá-ra-nú-mi) – (unã cu paranumã)

§ prãnoamã (prã-nŭá-mã) sf prãnonj (prã-nonjĭ) – (unã cu paranumã)
ex: Shbuta easti unã prãnoamã (paranumã); a tutlor prãnonj (numi tr-arãdeari) lã bagã

§ pãrnoanji/pãr-noanje (pãr-nŭá-nji) sf pãrnonj (pãr-nonjĭ) – (unã cu para-numã)

§ parangomi/parangome (pa-ran-gó-mi) sf parangonj (pa-ran-gónjĭ) – (unã cu paranumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

zgurii/zgurie

zgurii/zgurie (zgu-rí-i) sf zgurii (zgu-ríĭ) – luguria murnã-aroshi tsi u-acatsã herlu (sh-lu-aroadi) dupã tsi sta niheamã chiro dizvilit tu nutii; azgurii, zgurã, zgureauã, nzgurii, arudzinã, rudzinã; (fig: zgurii = lugurii veaclji (lucru, minduiri, idei, etc.) tsi ari canda acãtsatã arudzinã pri ea; cuprii)
{ro: rugină}
{fr: rouille}
{en: rust}
ex: zguria (arudzina) mãcã sh-her; scoasi trei lupãts di zgurii (fig: lucri veclji, arudzinati; cuprii) dit tsilar

§ azgurii/azgurie (az-gu-rí-i) sf azgurii (az-gu-ríĭ) – (unã cu zgurii)
ex: azguria mãcã, talji sh-herlu

§ zgureauã (zgu-reá-ŭã) sf zgurei (zgu-réĭ) – (unã cu zgurii)

§ zgurã1 (zgú-rã) sf zguri/zgure (zgú-ri) – (unã cu zgurii)

§ nzgurii/nzgurie (nzgu-rí-i) sf nzgurii (nzgu-ríĭ) – (unã cu zgurii)
ex: multã nzgurii scosh dit sobã

§ zguros1 (zgu-rósŭ) adg zguroasã (zgu-rŭá-sã), zgurosh (zgu-róshĭ), zguroasi/zguroase (zgu-rŭá-si) – mplin di zgurii; tsi easti cu-arudzinã pri el; tsi ari acãtsatã arudzinã; tsi easti acupirit di-arudzinã; zgurghisit, azgurghisit, arudzinos, rudzinos, arudzinat, rudzinat, arudzinit, rudzinit
{ro: ruginos}
{fr: rouillé}
{en: rusted}
ex: cãzãnjli li ari zguroasi, cai shtii di cãndu nu suntu lati

§ zgurghisescu (zgur-ghi-sés-cu) (mi) vb IV zgurghisii (zgur-ghi-síĭ), zgurghiseam (zgur-ghi-seámŭ), zgurghisitã (zgur-ghi-sí-tã), zgurghisi-ri/zgurghisire (zgur-ghi-sí-ri) – acats zgurii; mi umplu (mi-acoapir) di zgurii; azgurghisescu, arudzinedz, rudzinedz, arudzinescu, rudzinescu; (fig: zgurghisescu = mi nvicljedz, aushescu, etc.)
{ro: rugini}
{fr: rouiller}
{en: rust}
ex: hearili zgurghisirã (arudzinirã)

§ zgurghisit (zgur-ghi-sítŭ) adg zgurghisitã (zgur-ghi-sí-tã), zgurghisits (zgur-ghi-sítsĭ), zgurghisiti/zgurghisite (zgur-ghi-sí-ti) – (her, lucru, etc.) tsi ari acãtsatã zgurii pri el; tsi easti mplin di zgurii; azgurghisit, arudzinat, rudzinat, arudzinit, rudzinit, arudzinos, rudzinos; (fig: zgurghisit = veclju, aush, aros, mãcat, ninvitsat, nidus la sculii, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn