DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãmtu2

sãmtu2 (sắm-tu) (mi) vb IV sãmtsãi (sãm-tsắĭ), sãmtsam (sãm-tsámŭ), sãmtsãtã (sãm-tsắ-tã), sãmtsãri/sãmtsãre (sãm-tsắ-ri) – cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) aduchescu (acãchisescu) cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; aduchescu tu suflit unã vreari (dor, dureari, njilã, etc.) trã cariva; aduchescu, duchescu, achicãsescu
{ro: simţi}
{fr: sentir, ressentir}
{en: feel}
ex: omlu sãmti (lu-aducheashti) di ma naintea bunlu; cãnjlji nu mi sãmtsãrã (mi aduchirã); l-sãmtsãi (lu-aduchii) cãndu vinji

§ sãm-tsãscu (sãm-tsắs-cu) (mi) vb IV sãmtsãi (sãm-tsắĭ), sãmtsam (sãm-tsámŭ), sãmtsãtã (sãm-tsắ-tã), sãmtsãri/sãmtsãre (sãm-tsắ-ri) – (unã cu sãmtu2)

§ sãmtsãt (sãm-tsắtŭ) adg sãmtsãtã (sãm-tsắ-tã), sãmtsãts (sãm-tsắtsĭ), sãmtsãti/sãmtsãte (sãm-tsắ-ti) – tsi easti aduchit (cu ocljul, ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, suflitlu, etc.); aduchit, duchit, achicãsit
{ro: simţit}
{fr: senti, ressenti}
{en: felt}

§ sãmtsãri/sãmtsãre (sãm-tsắ-ri) sf sãmtsãri (sãm-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti (sãmti) tsiva; aduchiri, duchiri, achicãsiri
{ro: acţiunea de a simţi; simţire, senzaţie}
{fr: action de sentir, de ressentir; sentiment, sensation}
{en: action of feeling; feeling, sensation}

§ simtu2 (sím-tu) (mi) vb IV simtsãi (sim-tsắĭ), simtsam (sim-tsámŭ), simtsãtã (sim-tsắ-tã), simtsã-ri/simtsãre (sim-tsắ-ri) – (unã cu sãmtu2)
ex: Tegã nu lã simtsa (aduchea) mushuteatsa; simtsã cã sh-alãsã trã totuna sãnãtatea; ea vedz s-nu ti simtã (aducheascã)

§ simtsãscu (sim-tsắs-cu) (mi) vb IV simtsãi (sim-tsắĭ), simtsam (sim-tsámŭ), simtsãtã (sim-tsắ-tã), simtsãri/simtsãre (sim-tsắ-ri) – (unã cu sãmtu2)

§ simtsãt (sim-tsắtŭ) adg simtsãtã (sim-tsắ-tã), simtsãts (sim-tsắtsĭ), simtsã-ti/simtsãte (sim-tsắ-ti) – (unã cu sãmtsãt)

§ simtsãri/simtsãre (sim-tsắ-ri) sf simtsãri (sim-tsắrĭ) – (unã cu sãmtsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn