DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

leg

leg (légŭ) (mi) vb I ligai (li-gáĭ), ligam (li-gámŭ), ligatã (li-gá-tã), ligari/ligare (li-gá-ri) – li fac si sta stres deadun dauã i ma multi lucri (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi lucri sh-a unui nod tsi li tsãni tu-un loc lucrili, tra s-nu s-arãspãndeascã); ncljid gura di la unã pungã cu-un spangu nudat deavãrliga-a gurãljei;
(expr:
1: l-leg = (i) l-mãyipsescu, lj-aruc mãyi; (ii) lu-anvãrlighedz, lu ntsircljedz; (iii) lu-acats shi-l ljau sclav (cã ari faptã tsiva slab, contra-a leadziljei);
2: mi leg = mi ipuhriusescu tra s-adar tsiva, dau zbor, tãxescu, nj-ljau sartsina; etc.;
3: u leg = apufãsescu, ljau apofasi;
4: pomlu leagã (poami) = pomlu acatsã (fatsi) poami;
5: lj-leagã mintea = creashti cu mintea, s-coatsi la minti, acatsã s-giudicã ca om mari, nu-armãni ageamit;
6: nj-leg limba, gura (cu giurat) = giur cã nu va dzãc un zbor;
7: u leg tu greaua; u leg ca gumarlu pri punti = u tsãn unã; nu voi dip s-nj-alãxescu pãrearea sh-u tsãn pi-a mea cã am cap gros, di tãgari, di crinã, di mulari, etc.;
8: nj-leg caplu = (i) mi leg cu tsiva la cap cã am vãrã aranã; icã (ii) nj-bag curuna, mi nsor; icã (iii) nj-aflai i nj-acats bilelu cu cariva, etc.;
9: leg unã carti = u ndreg cartea cu frãndzãli cusuti cu cãpãchi (multi ori di cheali) tra s-tsãnã multu chiro shi s-nu s-arupã lishor;
10: nj-leg tsãruhili = mi fac etim s-fug, s-mi duc iuva)
{ro: lega}
{fr: lier}
{en: tie, attach}
ex: nu pot sã-nj leg brãnlu; du-ti s-ledz cãnili; stãturã shi-lj ligã cu coada di gortsu; lo ndoi paradz, ãlj ligã a calui cu peatitsi cicioarli; discãlicã, ãl ligã calu di un arburi shi s-arcã tu-amari; lu-acãtsã di-l ligã di mãnj sh-di cicioari; ligã nã mãndilã di un ciun lungu; tra s-nu fugã, u ligã di cicior cu-unã funi; atumtsea sh-ligã rana, s-turnã acasã shi s-bãgã tu pat; ligã cufina di un arburi shi lo calea cãtã iu da soarili; scoasi dit gepi unã mãndilã albã, ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac; leagã-nj cicioarli cu peatitsi; unã cãti unã, li leagã di funi shi u minã; nu vidzut vãrnã featã tsi u-aveam ligatã di un arburi?; leagã-lj gura-a talarlui s-nu cadã tsiva; boulu s-leagã di coarni sh-omlu di limbã; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi leg, iu mi doari; lu-avea ligatã furlji
(expr: lu-avea acãtsatã shi tsãnutã sclav furlji); u ligã cu-unlu cicior di coada-a unui cal; cã io mi leg
(expr: ãnj ljau sartsina, mi ipuhriusescu), lea mumã-a mea; nu ti leagã
(expr: nu ipuhriusea, nu-ts lja sartsina) vãrãoarã s-fats tsiva tsi nu pots s-u scots ãn cap; vlãhutili lu-au ligatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spindzur

spindzur (spín-dzurŭ) (mi) vb I spindzurai (spin-dzu-ráĭ), spin-dzuram (spin-dzu-rámŭ), spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzura-ri/spindzurare (spin-dzu-rá-ri) – capitlu-a unui lucru lu-acats di tsiva, sh-lu-alas alantu capit s-cadã cãtrã nghios fãrã-andoapir; (tra s-lu vatãm un om), ãlj bag unã funi deavãrliga di gushi, sh-lu-alas s-cadã fãrã-andoapir cãtrã n ghios; aspindzur, acats, ascalnu;
(expr:
1: om spindzurat! = om multu-arãu, tihilai, andihristu, blistimat;
2: spindzur caplu = aplec caplu cã nj-easti arshini;
3: si spindzurã di mini = s-acatsã, yini dupã mini;
4: spindzur nãrli = dipun nãrli cãndu tsiva nu mi-arãseashti, chicusescu, mi cãrteashti;
5: ãnj spindzur tãmbarea = mi curdusescu tu-un loc sh-nu voi s-fug;
6: s-lji spindzuri apala di gushi! = easti multu gioni!;
7: va tsã spindzur lingura = nu va tsã dau tsiva s-mãts;
8: lu-alas lucrul spindzurat = lu-alas lucrul ashi cum easti, nibitisit, nidizligat, cã nu pot s-lji dau di cali;
9: canda-l duc s-lu spindzurã = canda sh-chiru tutã ilpida, ahãt deaspir easti)
{ro: spânzura, atârna, agăţa}
{fr: (se) pendre, (s’)accrocher}
{en: hang}
ex: spindzurats bãrbatlu-a meu, cã a njia-nj yini-andralã; spindzurã-mi di grendã; spindzurã-nj (acatsã-nj di tsiva) tufechea; calotihã di tini cã mash ti spindzurarã; spindzurarã tsintsi furi tu pãzari; ari tsintsi ficiori spindzurats
(expr: blistimats); aoa va sã spindzurãm tãmbarea
(expr: va nã shidem, curdusim) aestã noapti; arcoarea, fãrã leamni, shi spindzurã tãmbarea
(expr: vinji arcoarea sh-nu mata fudzi, s-curdusi ghini-aoatsi); gioni, s-lji aspindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni); shi spindzurã nãrli nã palmã nghios
(expr: s-cãrti, si nvirinã multu)

§ spindzurat (spin-dzu-rátŭ) adg spindzuratã (spin-dzu-rá-tã), spindzurats (spin-dzu-rátsĭ), spin-dzurati/spindzurate (spin-dzu-rá-ti) – tsi easti acãtsat di tsiva di-un capit shi alãsat s-cadã fãrã andoapir di-alantu capit; aspindzurat, acãtsat, ascãlnat
{ro: spânzurat, atârnat, agăţat; blestemat, nemernic}
{fr: pendu, accroché; baissé, embrouillé, coquin}
{en: hanged}
ex: easti spindzurat (spindzurat di gushi icã angãrlimat, ascãlnat) di cucosh; cu caplu spindzurat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn