(expr: l-mãyipsirã) pri Goga; ponjlji ligarã
(expr: featsirã) multu poami estan; Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami sh-Cirisharlu li coapsi; nu-lj ligã ninga mintea
(expr: armasi ageamit, nu criscu cu mintea, nu s-coapsi la minti); aestu u ligã tu greaua, ca gumarlu pri punti
(expr: ari cap di tãgari, u tsãni pi-a lui, easti nãpudhearic); ascherea ligã
(expr: anvãrligã) pãdurea; mi ligai cu nãs s-fac lucru; u ligã
(expr: deadi zborlu, s-ipuhriusi) “cã va mi duc”, shi di ducã mãna nu trapsi; ficiorlu s-ligã (deadi zborlu, lj-tãxi) s-lj-aducã cãnjlji; cu un zbor lji ligai gura
(expr: l-feci s-tacã, s-nu-sh dishcljidã gura) di nu putu s-dzãcã tsiva; nãs nu-ascultã shi u ligã
(expr: apufãsi), cã va s-ducã, iu s-duc sh-fratslji; sh-ligã tuti cãrtsãli tsi-avea; mi ligai
(expr: lj-tãxii) s-lji fac aestã buneatsã; li bãgash ghini, cu sineti?; nu mi leg
(expr: nu-ts tãxescu), cara s-pot va s-yin, cara nu, nu; moasha-atsea-l ligã
(expr: lj-arcã mãyi); leagã-ts tsãruhili
(expr: ndreadzi-ti, fã-ti etim) sh-adunã-o cãtrã amari

§ ligat (li-gátŭ) adg ligatã (li-gá-tã), ligats (li-gátsĭ), ligati/ligate (li-gá-ti) – (lucri) tsi suntu fapti si sta stres deadun (cu agiutorlu-a unui hir, spangu, funi, singiri, etc. tsi s-anvãrteashti pristi eali sh-un nod tsi li tsãni tu-un loc deadun, tra s-nu s-disfacã); (pungã) tsi-lj s-ari ncljisã gura cu-un spangu anvãrtit deavãrliga
{ro: legat}
{fr: lié, attaché}
{en: tied, attached}
ex: dipuni ligat di bãrnu shi agiundzi tru salã; un pilister cu cartea ligatã di gushi; him cu mãnjli ligati sh-nu putem s-u dãm; oaminj ligats cu mãnjli dinãpoi; tãlje funea cu cari eara ligat; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; cu ocljilj ligats, da s-acatsã vãrã, da s-acatsã, nu-ari; eara ligat cu heari multu greali; calu easti ligat (tsãnut di tsiva cu-unã funi tra s-nu s-minã dit loc); tora nyeai shi nu hiu ligat di giurat
(expr: pot s-fac shi si spun tsi voi); greashti cu un grai ligat
(expr: apufãsit, mintimen); acatsã di ntreabã capitili ligati
(expr: mintimeni) dit amirãrilji; ari zboarã ligati
(expr: mintimeni); vãrã nu putea s-lji da vãrã minti ligatã
(expr: mintimenã, tsi mindueashti ghini, etc.); Yeani n hoarã ma ligat
(expr: ma cu minti, ma cu cap, ma mintimen); gionili-a tãu easti ligat
(expr: mãyipsit, lji s-au faptã-amãyi; icã expr: easti loat sclav); cãnjlji atumtsea eara ligats cã sh-eara dzua; nu hiu ligat di giurat shi aspun alihea curatã

§ ligari/ligare (li-gá-ri) sf ligãri (li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-leagã tsiva i cariva;
(expr: hiu tri ligari = hiu glar, glãrii di minti)
{ro: acţiunea de a lega}
{fr: action de lier, d’attacher}
{en: action of tying; of attaching}
ex: lai capsuman, ligari vrei di prun; easti tri ligari
(expr: glãri di minti)

§ ligãturã (li-gã-tú-rã) sf ligãturi (li-gã-túrĭ) – atsea (spangul, funea, singirlu, zborlu dat, etc.) tsi li fatsi s-hibã ligati dauã (i ma multi) lucri; lucrili tsi suntu ligati deadun; zbor dat salami di cariva (cu giurat, cu tsirimonji) cã va-l facã sigura un lucru; aduchirea (sinfunia, cundrata) cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj ta s-facã tsiva; atsea di cari easti ligat un lucru ca si s-facã i s-nu s-facã; ipuhreusi, cãuli, cãvuli, sinfunii, ligãmintu
{ro: legătură, condiţie, legământ, pact, înţelegere}
{fr: lien, liaison, condition, pacte, obligation}
{en: tie, bond, binding, condition, pact, understanding}
ex: lj-diznudai ligãturli cu cari eara ligat la mãnj; lo avearea di la vãsiloanja, cum lã fu ligãtura (aduchirea); vinji la pãlati, cum lã fu ligãtura; aclo avea nã ligãturã multu greauã; deadi zbor, cã nãsh avurã ligãtura, s-nu s-ducã; prindea tora, dupã ligãturã, s-lji da feata; limba lji si dizligã dinãoarã; featsirã ligãtura, i s-lu dispoalji di muli, i si-lj lja tut tsi-ari preftul; hilja-a amirãlui va mãrtari, cu ligãtura (ipuhreusea tra) s-u facã s-arãdã; u vindic mash cu-unã ligãturã (cãuli, ligãmintu)

§ ligãmintu (li-gã-mín-tu) sn ligãminti/ligãminte (li-gã-mín-ti) – zbor dat i aduchiri faptã salami (cu giurat, cu tsirimonji) di cariva (i ma multsã) cã va si s-facã sigura un lucru; sinfunia cu cari s-leagã doi (i ma multsã) oaminj tra s-facã tsiva
{ro: legământ, pact, înţelegere}
{fr: pacte, obligation}
{en: pact, understanding}

§ dizleg (diz-légŭ) (mi) vb I dizligai (diz-li-gáĭ), dizligam (diz-li-gámŭ), dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) – li fac dauã (i ma multi) lucri tra s-nu mata hibã ligati un di-alantu (s-hibã ahoryea); disfac un nod cu cari easti ligat un lucru; dishcljid unã pungã (sac, etc.) tsi eara ligatã la gurã; disfac, diznod, dishcljid;
(expr: l-dizleg = (i) ãlj dau cali (lj-aflu ceareea, troplu, culaea) a unui lucru tsi easti multu mintit; aflu apandisea la unã ntribari i unã angucitoari; (ii) l-fac pri cariva (cu discãntãri) tra si s-dishteaptã dit amãyili tu cari s-aflã arcat; lu-amãyipsescu, l-cãrmuescu; (iii) aspargu ntsircljarea tu cari s-aflã cariva i tsiva; (iv) lu-ascap dit ligarea sh-arcarea tu-ahapsi;
2: mi dizleg = (i) es dit ananghea (ipuhriusirea) tsi u-am tra s-fac lucrili tsi-nj si caftã s-li fac; (ii) mi-aruc tu-unã banã di purnilji; mi fac pãnghios;
3: nj-dizleg limba (di giurat) = (i) dishcljid gura shi zburãscu di lucri tsi vream s-li tsãn ascumti; (ii) pot (am izini tra) sã zburãscu trã un lucru ti cari am faptã giurat ca s-nu zburãscu; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
4: ãnj dizleg ocljilj = ved tsi s-fatsi;
5: mi dizleg = spun tsi am tu suflit a unui tsi poati s-mi-aducheascã i amãrtiili a unui preftu tra s-am ljirtarea-al Dumnidzã)
{ro: dezlega; rezolva (probleme)}
{fr: délier, débander, résoudre (des problèmes)}
{en: untie, solve (problems)}
ex: dizligã cãpestrul di la cal; brãnlu-a meu dizleagã (disfã, distsindzi); cara poati s-anguceascã shi s-dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) treili aesti ntribãri; dizligã (disfeatsi) hearili di la mãnj; dizleagã-nj mãnjli sã-ts dau ndoauã zãhãrtãri din gepi; nafoarã, s-dizligã shi ligã funea di un cutsur; lj-fu njilã a gionilui sh-u dizligã; nitsi draclu s-nu-lj poatã s-lji dizleagã; lji si dizligã limba di giurat shi zburã hiljlu di-amirã; aestã, minti fiteascã, lji li dizligã; nã dizligãm ocljilj
(expr: vidzum tsi s-fatsi); lji si dizligã limba
(expr: nchisi s-da apandisi la ntribãri) cãndu vidzu cã vor s-lu vatãmã pi tatã-su; va s-poatã s-li dizleagã
(expr: s-aflã apandisea la) atseali trei ntribãri; lji si dizligã limba di giurat; mi dizligã
(expr: mi ljirtã) preftul di-amãrtii ca s-pot s-mi cumãnic; cum u dizligã luguria
(expr: cum ãlj deadi cali, lj-aflã troplu a luguriiljei)?; moasha-aestã shtii s-leagã
(expr: s-arucã mãyi) shi s-dizleagã
(expr: s-dishteaptã dit mãyi); di cãndu muri tatã-su s-dizligã
(expr: s-featsi pãnghios)

§ dizligat (diz-li-gátŭ) adg dizligatã (diz-li-gá-tã), dizligats (diz-li-gátsĭ), dizliga-ti/dizligate (diz-li-gá-ti) – tsi nu mata easti ligat; tsi easti niligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.)
{ro: dezlegat; rezolvat (probleme)}
{fr: délié, débandé, résolu (des problèmes)}
{en: untied, solved (problems)}
ex: cãnili-i dizligat; ari gura dizligatã
(expr: zburashti multi, tsi lipseashti sh-tsi nu lipseashti)

§ dizligari/dizligare (diz-li-gá-ri) sf dizligãri (diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a dezlega; de a rezolva (probleme)}
{fr: action de délier, de débander, de résoudre (des problèmes)}
{en: action of untying, of solving (problems)}
ex: lji spusi dizligarea-a atsilor trei ntribãri

§ nidizligat (ni-diz-li-gátŭ) adg nidizligatã (ni-diz-li-gá-tã), nidizligats (ni-diz-li-gátsĭ), nidizliga-ti/nidizligate (ni-diz-li-gá-ti) – tsi nu easti dizligat (diznudat, disfaptu, dishcljis, etc.); tsi easti ninga ligat
{ro: nedezlegat, nerezolvat}
{fr: qui n’est pas délié or détaché, qui n’est pas résolu (des problèmes)}
{en: that is not untied, undetached, unsolved (problems)}
ex: cãnili-i nidizligat (easti ligat)

§ nidizliga-ri/nidizligare (ni-diz-li-gá-ri) sf nidizligãri (ni-diz-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-dizleagã tsiva; disfãtseari, diznudari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a nu dezlega; de a nu rezolva (probleme)}
{fr: action de ne pas délier, de ne pas détacher, de ne pas résoudre (des problèmes)}
{en: action of not untying, of not detaching, of not solving (problems)}

(expr: aplicat di-arshini) imna; armasi cu nãrli spindzurati
(expr: armasi cãrtit, cu budzãli umflati); u-alãsã spindzuratã luguria
(expr: u-alãsã nidizligatã luguria, cã nu poati sã-lj da di cali); unã sutsatã di pseftsã… spindzurats!
(expr: andihrishtsã, blistimats!); ari ficiori spindzu-rats (anapudz, andihrishtsã)

§ spindzurari/spindzurare (spin-dzu-rá-ri) sf spindzurãri (spin-dzu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spindzurã tsiva; aspindzurari, acãtsari, ascãlnari
{ro: acţiunea de a spânzura, de a atârna, de a agăţa; spânzurare, atârnare, agăţare}
{fr: action de pendre, de (s’)accrocher}
{en: action of hanging}
ex: canda-l dutsea la spindzurari (ahãt deaspir, nvirinat, apilpisit tsi sh-eara)

§ spindzurãturã (spin-dzu-rã-tú-rã) sf spindzurãturi (spin-dzu-rã-túrĭ) – om arãu (andihristu, blãstimat, etc.) tsi-ahãrzeashti s-lu spindzuri di gushi
{ro: ticălos}
{fr: vaurien}
{en: rascal}

§ spindzurãtoari/spindzurãtoare (spin-dzu-rã-tŭá-ri) sf spindzurãtori (spin-dzu-rã-tórĭ) – loclu iu si spindzurã lucri; loclu iu easti vãtãmat un om cu spindzurarea-a lui

§ aspindzur (as-pín-dzurŭ) (mi) vb I aspindzurai (as-pin-dzu-ráĭ), aspindzuram (as-pin-dzu-rámŭ), aspindzuratã (as-pin-dzu-rá-tã), aspindzurari/aspindzurare (as-pin-dzu-rá-ri) – (unã cu spindzur)
ex: loats-u sh-aspindzurats-u (acãtsats-u di tsiva); aspindzurã-nj (acatsã-nj di tsiva) tastrul; s-aspindzurã (s-acatsã) di funi shi s-arcã tu puts; s-nu amãnj la measã, cã va ts-aspindzurãm lingura
(expr: nu va tsã dãm tsiva s-mãts); s-aspindzura (s-ascãlna, s-angãrlima) ca capra tu chetri

§ aspindzurat (as-pin-dzu-rátŭ) adg aspindzuratã (as-pin-dzu-rá-tã), aspindzurats (as-pin-dzu-rátsĭ), aspindzurati/aspindzurate (as-pin-dzu-rá-ti) – (unã cu spindzurat)
ex: Hristolu fu aspindzurat (acãtsat cu penuri, ncãrfusit) pri crutsi; lai, corbe, lai, aspindzurate
(expr: andihriste, blãstimate); nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu

§ aspin-dzurari/aspindzurare (as-pin-dzu-rá-ri) sf aspindzurãri (as-pin-dzu-rắrĭ) – (unã cu spindzurari)
ex: ascãpã ca di pri hir di la aspindzurari

§ aspindzurãturã (as-pin-dzu-rã-tú-rã) sf aspindzurãturi (as-pin-dzu-rã-túrĭ) – (unã cu spindzurãturã)

§ aspindzurãtoari/aspindzurãtoare (a-spin-dzu-rã-tŭá-ri) sf aspindzurãtori (a-spin-dzu-rã-tórĭ) – (unã cu aspindzurãtoari)

§ dispindzur dis-pín-dzurŭ) (mi) vb I dispindzurai dis-pin-dzu-ráĭ), dispindzuram dis-pin-dzu-rámŭ), dispindzuratã dis-pin-dzu-rá-tã), dispindzurari/dispindzurare dis-pin-dzu-rá-ri) – l-disfac un lucru (l-dizleg, l-trag, lu-alas s-cadã, etc.) di-aclo iu eara spin-dzurat (acãtsat, ascãlnat); scot un lucru dit cãrliglu iu easti spindzurat; lu-alas dit mãnã un lucru di cari escu acãtsat (spin-dzurat, ascãlnat); discalnu, disfac
{ro: desprinde, dezagăţa}
{fr: décrocher, dépendre}
{en: unhook, unhang}
ex: dispindzurã apala; dispindzurã-nj tãmbarea; dispindzurats-lu; iu u-aveam aspindzuratã eu, nitsi catilu nu putea s-u dispindzurã; nãiritlu dispindzurã tufechea, lj-u cãrtsãni n cap shi lu-alãsã n loc

§ dispindzurat dis-pin-dzu-rátŭ) adg dispindzuratã dis-pin-dzu-rá-tã), dispindzurats dis-pin-dzu-rátsĭ), dispindzurati/dispin-dzurate dis-pin-dzu-rá-ti) – tsi easti disfaptu di iu eara spindzurat (acãtsat) di-un capit; discãlnat, disfaptu
{ro: desprins, dezagăţat}
{fr: décroché; dependu}
{en: unhooked, unhanged}

§ dispindzu-rari/dispindzurare dis-pin-dzu-rá-ri) sf dispindzurãri dis-pin-dzu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispindzurã tsiva; discãlnari, disfãtseari
{ro: acţiunea de a desprinde, de a dezagăţa; desprindere, dezagăţare}
{fr: action de décrocher, de dépendre}
{en: action of unhooking, of unhanging}