DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

limbã

limbã (lím-bã) sf limbi/limbe (lím-bi) –
1: mãdular dit gura-a omlui tsi lu-agiutã s-measticã shi s-u ngljitã mãcarea din gurã, cu cari aducheashti nustimada-a mãcãrlor shi cu cari zburashti;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti aduchit di-alantsã oaminj; grailu (cu tuti zboarãli a lui) zburãt di tuts oaminjlji a unui popul; grai, zburãri; (fig:
1: limbã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu limba dit gura-a omlui (tu videari i tu lucrul tsi-l fatsi) ca bunãoarã: (i) limbã di foc (pirã lungã shi suptsãri), (ii) limbã di pãputsã (tsi-agiutã la bãgarea-a pãputsãlor, (iii) limba di cãntari, di zigã, etc. (iv) limba di sãhati, (v) limba di cloput, etc.; expr:
2: cu limba scoasã (unã palmã) = (i) mizi pot s-ljau anasã di alãgari, di curmari; (yin) alãgãndalui; (hiu) multu avursit di-alãgari; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit; (ii) u duc multu greu; etc.; (iii) (ashteptu) cu nearãvdari; nu-am dip arãvdari; mizi pot s-ashteptu si s-facã tsiva; etc.;
3: scot limbi di foc = (yin) alãgãndalui; (alag) cu multã-agunjii, multu-agunjisit;
4: nu-am limbã = tac, nu dzãc un zbor;
5: lj-bag piper tu limbã = l-fac s-tacã, s-nu scoatã un zbor;
6: nj-leg limba (cu giurat) = giur cã nu va scot un zbor;
7: nj-dizleg limba (di giurat) = pot (am izini) sã zburãscu tora cã mi dizleg di giuratlu faptu ca s-nu dzãc un zbor; ascap di ipuhreusea tsi u-aveam cu giurat tra s-nu-l dzãc un lucru;
8: nj-si dishcljidi limba = nchisescu sã zburãscu, di-aclo iu nu dzãtseam un zbor;
9: nj-sta icã lu-am (zborlu) pri limbã = lu shtiu ghini zborlu (dip canda lu am pri limbã) sh-va-nj lu-aduc aminti unãshunã, ma trã tora di oarã nj-ascapã;
10: l-trag di limbã = lj-bag ntribãri, l-discos, l-discurfusescu, tra s-aflu tsi mindueashti, tsi misticadz ascumtsã ari tu minti;
11: mãshcã-ts limba; tsãni-ts limba = astãmãtsea, tats, s-nu zburãshti (tsi nu lipseashti); s-tsã parã-arãu cã zburãsh, s-tsã parã-arãu di zboarãli tsi scoasish din gurã;
12: mi mãcã limba = mi pindzi tsiva (mizi pot s-ashteptu) tra s-lu dzãc un zbor; nu pot s-tsãn un mistico;
13: am limba scrumatã = hiu multu cãnjisit, nvirinat;
14: lj-scot limba = nj-arãd, lu shupãr, nj-mi pizuescu di cariva;
15: ari limbã arauã (di nipãrticã) = dzãtsi mash lãets cãndu zburashti; bagã muzavirlãchi;
16: ari njari pri limbã = zburashti dultsi, canda ari njari n gurã;
17: nj-alasã limba apã = zilipsescu multu, nj-curgu balili din gurã;
18: (zbor dzãs) cu limbã di moarti = (zborlu alãsat ca unã dhyeatã) tu oara tsi moari omlu;
19: nji s-acatsã limba = mi ncheadic tu zboarã cãndu grãescu; am stepsu trã u lucru; dzãc minciunj;
20: cu limba oaspi = easti oaspi mash cu gura ma nu sh-cu inima;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nec1

nec1 (nécŭ) sn necuri (né-curĭ) –
1: moartea-a omlui (a pravdãljei, etc.) tsi yini cãndu easti ahundusit tu apã shi plimunjlji-lj si umplu cu apã tu loc di vimtu; nicari, nicãturã;
2: chiametea tsi s-fatsi cãndu (dupã ploi multi icã tuchirea-a neauãljei) apa dit arãuri creashti, s-umflã shi easi dit cupanja-a lor di acoapirã tut loclu di deavãrliga; chiameti, cataclizmo;
(expr: s-ti lja neclu = s-ti lja draclu, afanizmolu, moartea; s-mori)
{ro: înec; potop}
{fr: noyade; inondation}
{en: drowning; flood}
ex: ascãpai di nec (nicari); nec (cataclizmo, afanizmo) sh-ploai mari va s-cadã; s-ti lja neclu!
(expr: s-ti lja draclu, moartea); tsi mãcari! s-u lja neclu!
(expr: s-u lja draclu!); nclo, tu necu-s-nedz
(expr: du-ti la drats! nu voi s-ti ved dinintea-a mea!)

§ ãnec1 (ã-nécŭ) sn ãnecuri (ã-né-curĭ) – (unã cu nec1)
ex: chirum tutã tutiputa cãndu fu ãneclu atsel marli; du-ti tu ãnec
(expr: s-ti lja neclu)

§ nec2 (nécŭ) (mi) vb I nicai (ni-cáĭ), nicam (ni-cámŭ), nicatã (ni-cá-tã), nicari/nicare (ni-cá-ri) –
1: fac s-moarã cariva cu bãgarea-a lui tu apã sh-nealãsarea ca s-lja anasã;
2: (apa dupã multã ploai) easi dit cupanja di-arãu shi anvãleasti tut loclu di deavãrliga; anvilescu sh-tsãn sum apã un lucru;
(expr:
1: (mi) nec = (i) aruc multã apã pristi un lucru; hiu acupirit (di apã); (ii) nj-armãni sh-nu treatsi (nji s-acatsã) mãcari n gushi;
2: mi neacã somnul = nj-easti multu somnu, hiu aplucusit di somnu, mizi pot si stau dishtiptat, mi-acatsã somnul;
3: mi nec tu lãcrinj = plãngu multu, sh-cu multi lãcrinj;
4: canda-nj si nicarã cãrãyili = hiu multu nvirinat di-atseali tsi-am pãtsãtã)
{ro: (în)neca, inunda}
{fr: noyer, inonder}
{en: drown, flood}
ex: s-easã-arãulu si-nj ti neacã; arãulu nã u nicã (acupiri) grãdina; vrea s-neacã (s-ahunduseascã tu fundul a apãljei) unã cãravi; cãrtits, ãnvirinats, canda lã si nicarã cãrãyili (multu nvirinats, canda pãtsãrã caishti tsi)

§ nicat (ni-cátŭ) adg nicatã (ni-cá-tã), nicats (ni-cátsĭ), nicati/nicate (ni-cá-ti) – (pravdã, om) tsi easti mortu (cu umplearea-a plimunjlor cu apã, nu cu vimtu); (loc) tsi easti acupirit di apa adunatã di multã ploai icã apa tsi s-ari virsatã dit arãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nicusescu

nicusescu (ni-cu-sés-cu) (mi) vb IV nicusii (ni-cu-síĭ), nicuseam (ni-cu-seámŭ), nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; canda mi nec di-avursit tsi hiu; mi frãngu di curmari; apitrusescu tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u am; curmu, avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu; apitrusescu, aputru-sescu, pitrusescu, aplucusescu, plucusescu, pulcusescu, anãpãdescu, nãpãdescu
{ro: a fi copleşit}
{fr: être surpassé, être accablé, être épuisé}
{en: be overpowered, be overwhelmed, be exhausted}
ex: sh-adz greauã, sh-mãni greauã, tut s-umflã, s-nicuseashti (s-frãndzi di curmatã tsi easti)

§ nicusit (ni-cu-sítŭ) adg nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusits (ni-cu-sítsĭ), nicusiti/nicusite (ni-cu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; tsi easti ca nicat di curmari; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; curmat, avursit, avrusit, apustu-sit, lãvrusit, armas, cãpãit, apitrusit, aputrusit, pitrusit, aplucusit, plucusit, pulcusit, anãpãdit, nãpãdit
{ro: copleşit}
{fr: surpassé, accablé, épuisé}
{en: overpowered, overwhelmed, exhausted}

§ nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) sf nicusiri (ni-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-nicuseashti; curmari, avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri, apitrusiri, aputrusiri, pitrusiri, aplucusiri, plucusiri, pulcusiri, anãpãdiri, nãpãdiri
{ro: acţiunea de a fi copleşit}
{fr: action d’être surpassé, d’être accablé, d’être épuisé}
{en: action of being overpowered, of being overwhelmed, of being exhausted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã