DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cum1

cum1 (cúmŭ) adv – zbor tsi-aspuni: (i) tsi, tsi soi; (ii) catastasea, soea tu cari s-aflã (s-fatsi) un lucru; (iii) atumtsea cãndu s-fatsi un lucru; (iv) cãtse s-fatsi un lucru; (v) unãshunã (dupã) tsi s-fatsi un lucru; (vi) dealihea, sigura cã s-featsi un lucru; (vii) pãrearea di-arãu, ciudia cã dealihea s-featsi un lucru; etc., etc., etc.; tsi soi; cãtse; tsi; dupã; cãndu; etc.
{ro: cum; în ce fel}
{fr: comment; de quelle manière}
{en: how; in what way}
ex: va facã, cum (tsi) featsi sh-altã oarã; nu shtiu cum (tsi soi) s-tsã spun; cum (tsi soi) ti-arãsescu lilicili tsi-adush?; cum eara nviscut (catastasea tu cari s-afla, soea tu cari eara, stranjili cu cari eara nviscut), ashi s-dusi; cum (atumtsea cãndu) imna, si nchidicã di-unã cheatrã; cum (atumtsea cãndu) s-dutsea la el, lu-astãlje n cali; cum di (cãtse) nu-nj dzãsish?; cum di (cãtse) nu earai sh-tini aclo?; ma cum nu (sigura, i-dealihea cã), earam sh-mini!; cum (unãshunã tsi) si sculã, aclo trapsi; cum ãlj cãntã (dupã soea tsi-lj cãntã), ashitsi gioacã; cum (dealihea), ti dusish la el?

§ cum2 (cúmŭ) adv, cong, inter – zbor cari aspuni troplu (oara) n cari s-fatsi un lucru; tsi turlii (tsi soi); cãtse, s-poati ca?; cãt; cãt fatsi?; ca, cãndu, tu oara tsi; fãr di altã; nu s-poati!; etc.
{ro: cum, de ce, când, etc.}
{fr: coment?, pourquoi?, se peut-il que?; combien?, à quel prix?; comme, pendant que; dès que; à tout prix; pas moyen!, pas mèche!; etc.}
{en: how?, why?, is it possible that; how much?, what is the price?; as, since; etc.}
ex: tsi-adari, prefte? cum lj-u trets (tsi soi u trets bana)?; cum (troplu cu cari) s-featsirã aesti tuti, nu pot s-nj-u dau cu mintea; cum (tsi turlii) trets cu doilji cãnj?; cum di (cãtse) mira nu n-alasã s-njardzim tu loc-nã acasã?; cum (tsi featsit, cu tsi sibepi) di-ascãpat?; cumu-l (cãtu-l) dats grãnlu?; cum (dip tu oara tsi; cu troplu cu cari) vinjirã, acshi s-dusirã; cum (cãndu, tu oara tsi) s-dutsea, cum sh-imna; cum s-agiuca (tu oara tsi); cum (tu oara tsi) u vidzurã, cum (tu-atsea oarã) u-arãchirã; cum di cum (cu itsi trop); mutrea cum di cum (fãr di altã, cu itsi trop) s-lu vatãmã; nu ts-u fricã? am, cum! (am, ashi tsã treatsi prit minti? ashi pistipseshti?)

§ nicum (ni-cúmŭ) adv, cong – ni cum; nitsi cum; nu-ashi cum; nu s-poati; cu-ahãt ma putsãn; cu-ahãt ma multu, etc.
{ro: necum, nicidecum}
{fr: ni comme}
{en: not as}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumnicãturã

cumnicãturã (cum-ni-cã-tú-rã) sf cumnicãturi (cum-ni-cã-túrĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãtici di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni;
(expr: easti (ti) cumnicãturã = (easti) multu putsãn, (easti nã cumatã) multu njicã, canda easti cumnicãtura tsi u da preftul la bisearicã)
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: preftul ãlj deadi cumnicãtura-al Chita; aidi! s-mi duc s-ljau cumnicãtura; tsi suntu scafili aisti ahãntu njits, canda nã dai cumnicãturã
(expr: nã dai multu putsãn)

§ cumãnicãturã (cu-mã-ni-cã-tú-rã) sf cumãnicãturi (cu-mã-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)

§ cuminicãturã (cu-mi-ni-cã-tú-rã) sf cuminicãturi (cu-mi-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
ex: ishi preftul cu cuminicãtura; cãndu ljai cuminicãtura, lipseashti s-hii ljirtat cu tuts

§ cumnic (cúm-nicŭ) (mi) vb I cumnicai (cum-ni-cáĭ), cumnicam (cum-ni-cámŭ), cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicari/cumnicare (cum-ni-cá-ri) – (ca preftu) dau cumnicãturã a crishtinjlor tra s-lã si ljartã amãrtiili; (ca crishtin) ljau cumnicãturã di la preftu trã ljirtarea-a amãrtiilor tsi-am faptã; cumãnic, cuminic;
(expr:
1: nj-da, canda mi cumnicã = nj-da multu putsãn, ashi cum da preftul la cumnicãturã;
2: cumnicats-lu! = cljimats preftul s-lu cumnicã cãt cama-agonja, cã easti etim sã-sh da suflitlu)
{ro: (se) cumineca}
{fr: donner (recevoir) la communion}
{en: give (receive) communion}
ex: cãndu ti cumnicai la bisearicã; aoaltari lu cumnicarã; acljimats preftul sh-cumnicats-lu
(expr: cumnicats-lu unãshunã, cã tradzi s-moarã)

§ cumnicat (cum-ni-cátŭ) adg cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicats (cum-ni-cátsĭ), cumnica-ti/cumnicate (cum-ni-cá-ti) – tsi ari loatã yin sh-pãni ayisitã (cumnicãturã) di la preftu ca sã-lj si ljartã amãrtiili; (pãnea i yinlu) ayisit dit cumnicãturã tsi u lja omlu tsi s-cumãnicã; cumãnicat, cuminicat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn