DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chivernisi/chivernise

chivernisi/chivernise (chi-vér-ni-si) sf chivernisi (chi-vér-nisĭ) – pareea di oaminj cari suntu tu frãmtea-a unei vãsilii (duvleti, stat) shi cari deadun lj-ursescu tuti lucrili; oaminjlji cu cari aestã parei ursescu vãsilia; oaminjlji tsi u pãristisescu aestã parei, di la nai ma mãrlji la nai ma njitsli; (fig: chivernisi = vãsilii, vasiliu, stat, crat, duvleti)
{ro: guvern; organ de-a guvernului}
{fr: gouver-nement; ministère}
{en: government; government office}
ex: chiver-nisea turtseascã; sculiili suntu pãltiti di chivernisi (vãsilii)

§ chivirnisescu (chi-vir-ni-sés-cu) (mi) vb IV chivirnisii (chi-vir-ni-síĭ), chivirniseam (chi-vir-ni-seámŭ), chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) – lã am frundida sh-li ursescu tuti lucrili-a unei vãsilii; nicuchiripsescu lucrili-a casãljei (a ducheaniljei, a hoarãljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njargã tuti-ambar; chivãrnisescu, chivãrsescu, nicuchiripsescu, cumãn-dãrsescu, ursescu
{ro: guverna, chivernisi, gospodări, administra, economisi}
{fr: gouverner, administrer, entretenir, économiser}
{en: govern, administer, manage, maintain, save}
ex: un pãshe chivirniseashti nã vilaeti; mi chivirnisescu ghini

§ chivirnisit (chi-vir-ni-sítŭ) adg chivirnisitã (chi-vir-ni-sí-tã), chivirnisits (chi-vir-ni-sítsĭ), chivirnisiti/chivirnisite (chi-vir-ni-sí-ti) – (vãsilii) tsi easti ursitã di chivernisi (pareea dit caplu-a ljei); tsi easti nicuchiripsit ca s-lji njargã lucrili ambar; chivãrnisit, chivãrsit, nicuchiripsit, cumãndãrsit
{ro: guvernat, chivernisit, gospodărit, administrat, economisit}
{fr: gouverné, administré, entretenu, économisé}
{en: governed, administered, managed, maintained, saved}

§ chivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-sí-ri) sf chivirnisiri (chi-vir-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chivirniseashti tsiva; chivãrnisiri, chivãrsiri, nicuchiripsiri, cumãndãrsiri
{ro: acţiunea de a guverna, de a chivernisi, de a gospodări, de a administra, de a economisi; guvernare, chiver-nisire, gospodărire, administrare, economisire}
{fr: action de gou-verner, d’administrer, d’entretenir, d’économiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

domnu

domnu (dóm-nu) sm, sf doamnã (dŭám-nã), domnji (dóm-nji), doamni/doamne (dŭám-ni) –
1: Dumnidzãlu, lugursit tu pistea-a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi;
2: om avut tsi ari mãri ciuflichi iu lucreadzã multã dunjai; om mari (cu mari puteari) tsi lucreadzã ti chivernisea-a statlui; nicuchirlu (nicuchira) a casãljei; bãrbat i muljari multu tinjisits di dunjai; chihãe, pãshe, vali, etc.
3: atsel trã cari lucreadzã cariva (di-aradã ta si sh-amintã pãnea); afindico, afendu, nicuchir, chihãe; (fig:
1: domnu = turcu; expr:
2: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
3: ocljul a domnului = cãshtiga, ngãtanlu cu cari domnul l-mutreashti un lucru di-a lui;
4: tsãni-lj cioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: Dumnezeu; domn; stăpân}
{fr: Dieu; seigneur, souverain, monsieur; patron, maitre}
{en: God; lordship, my lord, sir; master, boss}
ex: las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; lucreadzã ca-argat sh-bãneadzã ca domnu; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om!; tatã-tu domnu sh-tini necã om; Doamne, tsi nu-l ari (Dumnidzale, tsi nu si aspuni)?; afirea-mi, Doamne (Dumnidzale), di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã; pondi suntu xeanili, bati Doamne (Dumnidzale), bati-li; Doamne, Dumnidzale, a Tsia nã ncljinãm tuts adzã; Dumljartã-lj (prishcurtari a zborlui “Doamne, Dumnidzale, ljartã-lj) tuti amãrtiili; Doamna, Stã-Mãria; doamne (dumnilja-a ta), semnul tsi videm; tsi s-fac, o, doamnã, c-aushii; ghini vinjish a bre doamne (chihãe)!; s-lj-aflu vãrnu domnu (afindico); cum lu nvitsã doamnã-sa (muljarea afindico); mi bãgai la domnu (afindico); domnu-su (afindicolu-a lui) lj-acumpãrã ti Crãciun stranji nali; nj-ti primnji ca doamnili (muljerli avuti sh-tinjisiti); nu ti-aspare, ore doamne (fig: ore, turcu); doamne (fig: doamne turcu), ts-yini arãdeari; hoara-aestã u-asparsirã domnjilj (fig: turtsãlj); a chirauãljei noi-lj dzãtsem shi doamnã; ocljul a domnului
(expr: ngãtanlu cu cari domnul li mutreashti oili) u ngrashi tutiputa

§ dumnami/dumname (dum-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj avuts, di oaminj mãri di la chivernisea-a statlui; (fig: dumnami = multimi di turtsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nicuchir

nicuchir (ni-cu-chírŭ) sm, sf, adg nicuchirã (ni-cu-chí-rã), nicu-chiri (ni-cu-chírĭ), nicuchiri/nicuchire (ni-cu-chíri) – domnul a casãljei i a fumealjiljei (doamna-a unei casã, fumealji); om di frãmti a hoarãljei (cãsãbãlui); bãrbatlu cu cari easti mãrtatã muljarea (muljarea cu cari easti nsurat bãrbatlu); atsel tsi nicu-chiripseashti (ghini) un lucru (casã, ducheani, fabricã, etc.); om avut; bugat, mbugat, avut, ciurbagi, ciorbagi, arhundu, arhondu, arhundã, dashar, zinghin, tsinghin;
(expr: nicuchir ts-eshti, pitã-ts mãts = fats tsi vrei tu casa-a ta)
{ro: gospodar, stăpânul casei; om de vază}
{fr: maître de la maison, hospodar, bon ménager; homme de condition}
{en: head of a household, middle-class person, village notable}
ex: cãti shtii nicuchirlu (domnul a casãljei), nu shtii musafirlu; l-dusirã la nicuchira (doamna-a casãljei); nã vinjish nicuchirã (doamnã); suntu tuts nicuchiri (avuts, arhundzã), casili-a lor suntu ca stuplu di-alghini; s-urdinarã carishti cãti feati di nicuchiri (oaminj avuts, cunuscuts); si-nj si facã nicuchir (domnu) pi avearea-a mea?; lu ncurunã cu feata, s-agãrshascã foclu a nicuchirãljei (a muljari-sai)

§ nicuchirami/nicuchira-me (ni-cu-chi-rá-mi) sf nicuchirãnj (ni-cu-chi-rắnjĭ) – multimi di nicuchiri; oaminjlji tsi fac (tuts i unã parti dit) frãmtea-a unei hoarã (cãsãbã)
{ro: grup de notabili}
{fr: (les) notables d’un village ou d’une ville}
{en: group of notables from a village or town}
ex: ashi u-aflã munasipi nicuchiramea (nicuchirlji a hoarãljei); s-arãspãndirã nicuchiramea (oaminjlji di frãmti), cai ncoa, cai nclo

§ nicuchiratã (ni-cu-chi-rá-tã) sf nicuchirãts (ni-cu-chi-rắtsĭ) – avearea tsi u-ari nicuchirlu-a casãljei (cu tuti lucrili din casã sh-di nafoarã); lucrul tsi-l fatsi un nicuchir tra s-lj-aibã buna cãshtigã a cãtãndiiljei; cãtãndii, catandã
{ro: gospodărie, avere; administraţie}
{fr: économie domestique, administration}
{en: household management, administration}
ex: ari bunã nicuchiratã; fãrã nicuchiratã (cãtãndii); feata eara njicã tra s-mutreascã di nicuchiratã (casã, cãtãndii)

§ nicuchireatsã (ni-cu-chi-reá-tsã) sf nicuchirets (ni-cu-chi-rétsĭ) – (unã cu nicu-chiratã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn