DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

adzãmã

adzãmã (á-dzã-mã) sf, adg (mash fiminin) adzãmi/adzãme (á-dzã-mi) – pãni adratã fãrã mãeauã; pãni nicriscutã; azimã, lipsunévat
{ro: azimă}
{fr: azyme; non levé, sans levain}
{en: azyme, unleav-ened bread}
ex: pãni adzãmã; turtã adzãmã

§ azimã (á-zi-mã) sf azimi/azime (á-zi-mi) – (unã cu adzãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ageamit

ageamit (a-gĭa-mítŭ) adg ageamitã (a-gĭa-mí-tã), ageamits (a-gĭa-mítsĭ), ageamiti/ageamite (a-gĭa-mí-ti) – tsi nu shtii s-lu facã ghini un lucru (cã nu-ari nvitsatã ninga s-lu facã cum lipseashti); njic sh-cu mintea nicoaptã; agimit, ageamiu, ageami, ninvitsat
{ro: ageamiu, începător}
{fr: novice, naif}
{en: apprentice, naïve}
ex: nicriscutã shi ageamitã (ninvitsatã); easti nica ageamit (njic, nu shtii multi); eara ageamit (cu mintea nicoaptã), nu shtia cum s-u ndreagã; eshti ageamitã, metsi cã perlu tsi sã featsi fuljor

§ agimit (a-gi-mítŭ) adg agimitã (a-gi-mí-tã), agimits (a-gi-mítsĭ), agimiti/agimite (a-gi-mí-ti) – (unã cu ageamit)
ex: muljarea agimitã

§ ageamiu (a-gĭa-míŭ) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ageamia featã plãndzi

§ ageami1 (a-gĭa-mí) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ficior ageami (tinir, ninvitsat); cal ageami (agru, ninvitsat)

§ agimitescu (a-gi-mi-tés-cu) adg agimiteascã (a-gi-mi-teás-cã), agimiteshtsã (a-gi-mi-tésh-tsã), agimiteshti (a-gi-mi-tésh-ti) – faptu ca di-un ageamit
{ro: de ageamit}
{fr: fait par un novice}
{en: as made by an apprentice or somebody naïve}
ex: lucru agimitescu (ca faptu di-ageamit)

§ ageamilãchi/agea-milãche (a-gĭa-mi-lắ-chi) sf ageamilãchi (a-gĭa-mi-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi un om s-hibã ageamit, s-nu shtibã multi; ficiureatsã, lishurami, glãrimi
{ro: copilărie, naivitate, prostie}
{fr: enfance, naïveté, bêtise}
{en: childhood, naïvety, silliness}

§ ageamitlã-chi/ageamitlãche (a-gĭa-mit-lắ-chi) sf ageamitlãchi (a-gĭa-mit-lắchĭ) – (unã cu ageamilãchi)
ex: fãtsesh unã mari ageamitlãchi (glãrimi, lishurami) cãndu ti ligash cu-aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agru1

agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)

§ agru2 (á-ghru) adv – ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru

§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã

§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)

§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}
{en: made wild}

§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

agruljauã

agruljauã (a-gru-ljĭá-ŭã) sf agruljei (a-gru-ljĭéĭ) – arburic, nicriscut di oaminj, cu schinj, cu frãndzãli tsi au unã hromã ca di-asimi, lilici galbini pi dinãuntru, cu-anjurizmã mushatã, fructi njits, acri, cu oasi ca di masinã; dzindzifchiu
{ro: măslin sălbatic}
{fr: olivier sauvage}
{en: wild olive tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bibã

bibã (bí-bã) sf bibi/bibe (bí-bi) – pulj di casã (feaminã, criscutã trã carni shi oauã), ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã; papã, paphi, papcã, patã, patcã, rosã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard}
{en: duck}
ex: biba vãrnãoarã nu culceashti; bei apa ca nã bibã; ficiorlji suntu ca bibili, mãshcãtura shi apa

§ bib (bíbú) sm bighi(?) (bíghĭ) – mascurlu-a bibãljei; pataroc, patoc, patoclu
{ro: răţoi}
{fr: canard}
{en: drake}

§ agrubibã (a-gru-bí-bã) sf agrubibi/agrubibe (a-gru-bí-bi) – bibã, nicriscutã di om, tsi bãneadzã agrã pi cãmpu i tu pãduri
{ro: raţă sălbatică}
{fr: cane sauvage, canard sauvage}
{en: wild duck}
ex: vãtãmai unã agrubibã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crescu

crescu (crés-cu) vb III shi II criscui (cris-cúĭ), crishteam (crish-teámŭ), criscutã (cris-cú-tã), creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) shi crishteari/crishteare (crish-teá-ri) – cu tritsearea-a chirolui, mi fac ma mari, dzuã dupã dzuã; (hiintsã, lucru i parti di-a lor) s-amintã sh-cu chirolu s-fatsi ma mari; mãrescu (nmultsãscu, adavgu tu) numirlu di lucri (oaminj, oi, pulj, paradz, etc.) dit unã multimi; fac fumealji sh-lj-am frundida pãnã s-fatsi mari; mi-amintu sh-bãnedz tu-un loc; seamin planti (ponj) sh-lã am frundida pãnã s-fac mãri sh-lã adun birichetea; (arãulu) s-umflã cu apã; (aloatlu) s-umflã shi s-fatsi ma mari dupã tsi-lj s-adavgã maeaua; (ficiorlu) s-fatsi ma mari tu boi; acrescu, fac ma mari, nmultsãscu, adavgu, mi umflu;
(expr:
1: crescu nã palmã (di harauã), nj-creashti inima di harauã = mi hãrsescu multu;
2: creashtits measa = sculats measa, misalea;
3: li crescu (atseali tsi dzãc) = mi-alavdu, li umflu, li fac ma mãri di cum suntu, lã bag coarni (coadi), etc.)
{ro: creşte, dospi (pâinea), etc.}
{fr: croître; grossir; élever (des enfants), etc.}
{en: grow, increase, etc.}
ex: n pãduri faptu fui, sh-tut ãn pãduri criscui; frãndzili di pri el crescu (s-fac ma mãri) di trei ori ãn dzuã; multu-analtsã crescu tuts; lj-crescu (fatsi) nãshti coarni, ca di bou; s-creshti (s-ti fats) mari!; criscu (s-featsi mari), di nu mata-l cunoscu; s-creascã pri leamni sh-pri chetri; pri iu treatsi pãngãnlu, earbã nu creashti; ficiorlu diznjirdat, crishtea ca floarea; arãulu criscu (s-umflã); lu-avea criscutã (lj-avu frundida pãnã s-featsi mari), nãsã shtii cum; nu-lj criscut ghini ficiorlji; ti hrãnii sh-ti criscui; multu li creashti
(expr: s-alavdã, s-fuduleashti)

§ criscut (cris-cútŭ) adg criscutã (cris-cú-tã), criscuts (cris-cútsĭ), criscuti/criscute (cris-cú-ti) – tsi s-ari mãritã (nmultsãtã, adãvgatã, umflatã, etc.)
{ro: crescut, dospit, etc.}
{fr: crû; grossi; élevé (des enfants), etc.}
{en: grown, increased, etc.}
ex: cãnj criscuts la oi; aloatlu easti criscut; ficior ghini criscut

§ creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) sf creashtiri (creásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva creashti (mãreashti, s-adavgã, etc.); (fig: creashtiri = prãxili shi nvitsãturli (buni) cu cari easti criscut di pãrintsã un njic)
{ro: acţiunea de a creşte, de a dospi (pâinea); creştere; educaţie, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crud

crud (crúdŭ) adg crudã (crú-dã), crudz (crúdzĭ), crudi/crude (crú-di) –
1: mãcari (carni, zãrzãvãts, etc.) tsi nu easti coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); mãcari tsi nu easti ghini coaptã (heartã, pãrjilitã, etc.); nicoptu, nihertu, nipãrjilit, etc.;
2: (poamã, zãrzãvati, etc.) tsi nu s-ari asitã (coaptã, faptã) ninga, tsi easti nica veardi; nifaptu, nicoptu, etc.;
3: tsi easti moali, tinir (ficior), nicriscut ninga;
4: (om) arãu, tsi nu-ari njilã, tsi lu-ariseashti s-mundueascã, s-vãsãnipseascã lumea;
(expr:
1: (muljarea) lu-arucã crud (njiclu) = lu scoati mortu (lu-arucã mortu) njiclu dit pãnticã, cã nu va, i cã nu poati s-lu poartã ninga, tra s-lu-amintã yiu;
2: talj sh-crudi sh-coapti = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.)
{ro: crud, necopt (fruct, legumă, mâncare), nefiert; moale, tânăr, necrescut încă; crud (la inimă)}
{fr: cru, non cuit; vert pas (assez) mûr, cru; tendre, jeune; cruel}
{en: raw, uncooked; green, not ripened yet (fruits, vegetables); tender, immature; cruel}
ex: pãnea u scoasim crudã (nicoaptã) dit cireap; nu voi s-lu-arucã crud (s-lu chearã, s-lu-arucã, s-lu-astrãcheascã njiclu); gortsãli tsi-adunash eara crudi (nicoapti, nifapti); mãcai merlu cum eara crud (nifaptu), tra s-nu lu-aruc; ficiorlu nu fatsi trã n cãrvani, easti ninca crud (tinir, nu poati s-lu facã lucrul); tu cruda (blãstimata, ninjilãoasa) oarã tsi suflitu-nj isha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn