DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acljem

acljem (a-cljĭémŭ) (mi) vb I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
{ro: chema, invita, însemna}
{fr: appeler, convier, inviter, signifier}
{en: call, invite, mean}
ex: tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!

§ acljimat (a-clji-mátŭ) adg acljimatã (a-clji-má-tã), acljimats (a-clji-mátsĭ), acljimati/acljimate (a-clji-má-ti) – tsi easti grit; tsi-lj s-ari datã unã numã; cljimat, ursit, grit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit, cupusit, cupãsit, nsimnat, etc.
{ro: chemat, invitat, însemnat}
{fr: appelé, invité, signifié}
{en: called, invited, meant}
ex: acljimatslji (cãlisitslji) cãntã sh-yin

§ acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) sf acljimãri (a-clji-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti acljimat; cljimari, griri, acãlisiri, cãlisiri, cupusiri, cupãsiri, etc.
{ro: acţi-unea de a chema, de a invita, de a însemna; chemare, invitare, invitaţie}
{fr: action d’appeler, d’inviter; invitation}
{en: action of calling, of inviting; invitation}
ex: lã vinji acljimari sã s-ducã la numtã; acljimarea (cãlisirea) a nunlui

§ neacljimat (nea-clji-mátŭ) adg neacljimatã (nea-clji-má-tã), neacljimats (nea-clji-mátsĭ), neacljimati/neacljimate (nea-clji-má-ti) – tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, nicãlisit, nicãljisit, nicupusit, nicupãsit, ninsimnat, etc.
{ro: nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas invité; non convié}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

grai

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oalã

oalã (ŭá-lã) sf oali/oale (ŭá-li) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea, etc.) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; ftinã, vutinã, crup, sut, ghiftã, tengiri, tingeri, tingire;
(expr:
1: oala di noapti = oala tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea, cãndu nu poati (i nu va) si s-ducã la hale;
2: easti oalã-acupiritã = om tsi nu dzãtsi tsi mindueashti dealihea cãndu nu-lj si ndreadzi huzmetea; om tsi shtii s-lji tsãnã misticadzlji shi s-nu zburascã; om tsi nu dutsi zboarã di la un la-alantu;
3: dusi s-adarã oali = muri; dusi s-adarã chirãmidz; mãshcã loclu;
4: cãdzu shoariclu tu oalã = cãdzu muljarea greauã;
5: mi bag iu nu-nj hearbi oala = mi-ameastic tu lucri xeani; nu-nj mutrescu mash di huzmetea-a mea;
6: oala creapã mash cãndu-lj yini oara = lucrili nu s-fac cãndu vrem, s-fac mash cãndu lã yini oara)
{ro: oală}
{fr: pot (en terre), marmite}
{en: earthen pot, cooking pot, kettle}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); unã moashi cu gura hãscatã (angucitoari: oala); oalã di loc; oalã di her; nivinjitã oara, nu creapã oala; oalã di bãcãri; oalã cu mãrcat; hearsi nã oalã di fauã; nu ti-ameasticã iu nu-ts hearbi oala
(expr: stai di-unã parti, nu ti-ameasticã iu nu-ai vãrã lucru, mutrea-ts huzmetea); nigrit, nicljimat, na-l sh-nãs iu nu-lj hearbi oala

§ ulicã (u-lí-cã) sf ulitsi/ulitse (u-lí-tsi) – oalã njicã
{ro: oală mică, ulcică}
{fr: petit pot}
{en: small pot}
ex: tru unã ulicã (oalã njicã) eara un broatic

§ ular (u-lárŭ) sm ulari (u-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi oali (poaci, stamni, etc.); pucear, stãmnar
{ro: olar}
{fr: potier}
{en: potter}
ex: tuti-atseali hori suntu di ulari

§ ulãrii/ulãrie (u-lã-rí-i) sf ulãrii (u-lã-ríĭ) – loclu iu ularlji fac oalili; ducheani iu s-vindu oali
{ro: olărie}
{fr: potterie}
{en: pottery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn