DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cimbros

cimbros (cim-brósŭ) adg cimbroasã (cim-brŭá-sã), cimbrosh (cim-bróshĭ), cimbroasi/cimbroase (cim-brŭá-si) – (om) tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã, s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj (cãt cama putsãnj!) trã casa, hrana shi stranjili di cari ari ananghi; sclinciu, scljinciu, shcljinciu, filaryir, nichez, sãraf, zãraf, stres, tsãnut, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: om cimbros (scljinciu) tsi sh-eara!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filarghir

filarghir (fi-lár-ghirŭ) adg filarghirã (fi-lár-ghi-rã), filarghiri (fi-lár-ghirĭ), filarghiri/filarghire (fi-lár-ghi-ri) – (om) tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã (s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj, cãt cama putsãnj!, trã casa, hrana shi stra-njili di cari ari ananghi); filaryir, sclinciu, scljinciu, shcljinciu, cimbros, sãraf, zãraf, nichez, stres, tsãnut, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: omlu filarghir nu-adunã vãrãoarã trã nãs

§ filarghirii/filarghirie (fi-lar-ghi-rí-i) sf filarghirii (fi-lar-ghi-ríĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-lji va multu paradzlji tsi lj-amintã, s-lji tsãnã shi s-nu lj-aspargã trã lucri di cari ari multã ananghi (sh-cari-l fatsi tra s-hibã scljinciu); filaryirii, shcljinceami, sclinceami, sclingiureatsã, schingiureatsã, nichizlãchi, titizlãchi
{ro: zgârcenie}
{fr: avarice}
{en: avarice}
ex: filarghiria dutsi omlu la multi urãtets

§ filaryir (fi-lár-yirŭ) adg filaryirã (fi-lár-yi-rã), filaryiri (fi-lár-yirĭ), filaryiri/filaryire (fi-lár-yi-ri) – (unã cu filarghir)

§ filaryirii/filaryirie (fi-lar-yi-rí-i) sf filaryirii (fi-lar-yi-ríĭ) – (unã cu filarghirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nichez

nichez (ni-chĭézŭ) adg nichezã (ni-chĭé-zã), nichezi (ni-chĭézĭ), nichezi/nicheze (ni-chĭé-zi) – (om) tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã, s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj (cãt cama putsãnj!) trã casa, hrana shi stranjili di cari ari ananghi; sclinciu, scljinciu, shcljinciu, cimbros, filaryir, sãraf, zãraf, stres, tsãnut, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: omlu-aestu easti multu nichez (scljinciu); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu

§ nichizlãchi/nichizlãche (ni-chi-zlắ-chi) sf nichizlãchi (ni-chi-zlắchĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti nichez (tra s-lji va multu paradzlji tsi lj-amintã, s-lji tsãnã shi s-nu lj-aspargã trã lucri di cari ari multã ananghi); sclinceami, shcljinceami, sclingiureatsã, schingiureatsã, filaryirii, titizlãchi
{ro: zgârcenie}
{fr: avarice}
{en: avarice}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sclinciu

sclinciu (sclín-cĭu) sm, sf, adg sclinci/sclince (sclín-ci), sclinci (sclín-ci), sclinci/sclince (sclín-ci) – om tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã (s-hãrseashti cu elj sh-aspardzi multu putsãnj, cãt cama putsãnj! trã casa, hrana shi stranjili di cari ari ananghi); scljinciu, shcljinciu, cimbros, filaryir, nichez, sãraf, zãraf, stres, tsãnut, titiz
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: easti ahãt sclinci cã-lj treamburã mãna cãndu da tsintsi pãradz

§ sclinceami/sclinceame (sclin-cĭá-mi) sf sclincenj (sclin-cénjĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-lji va multu paradzlji tsi lj-amintã (s-lji tsãnã shi s-nu lj-aspargã trã lucri di cari ari multã ananghi); shcljinceami, sclingiureatsã, schingiureatsã, filaryirii, nichizlãchi, titizlãchi
{ro: zgârcenie}
{fr: avarice}
{en: avarice}
ex: ari mari sclinceami

§ sclincimi/sclincime (sclin-cí-mi) sf sclincinj (sclin-cínjĭ) –
ex: cu sclincimea-a ljei bãgã pãradz

§ sclingiurea-tsã (sclin-gĭu-reá-tsã) sf sclingiurets (sclin-gĭu-rétsĭ) – (unã cu sclinceami)

§ schingiureatsã (schin-gĭu-reá-tsã) sf schingiu-rets (schin-gĭu-rétsĭ) – (unã cu sclinceami)

§ scljinciu (scljín-cĭu) adg scljinci/scljince (scljín-ci), scljinci (scljín-ci), scljin-ci/scljince (scljín-ci) – (unã cu sclinciu)

§ shcljinciu (shcljín-cĭu) adg shcljinci/shcljince (shcljín-ci), shcljinci (shcljín-ci), shcljinci/shcljince (shcljín-ci) – (unã cu sclinciu)

§ shcljincea-mi/shcljinceame (shcljin-cĭá-mi) sf shcljincenj (shcljin-cénjĭ) – (unã cu sclinceami)
ex: di shcljinceamea a tatãlui, armãni hiljlu orbu

§ shcljinciuescu (shcljin-cĭu-ĭés-cu) vb IV shcljinciuii (shcljin-cĭu-íĭ), shcljinciueam (shcljin-cĭu-ĭámŭ), shcljinciuitã (shcljin-cĭu-í-tã), shcljinciuiri/shcljinciuire (shcljin-cĭu-í-ri) – agiungu s-mi fac shcljinciu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

titiz

titiz (ti-tízŭ) adg titizã (ti-tí-zã), titiji (ti-tíjĭ) adg titizi/titize (ti-tí-zi) – (om) tsi sh-adunã (shi sh-lji tsãni adunats aproapea tuts) paradzlji amintats (s-hãrseashti cu elj), sh-aspardzi multu putsãnj, cãt cama putsãnj! trã casa, hrana shi stranjili di cari ari ananghi; sclinciu, scljinciu, shcljinciu, cimbros, filaryir, sãraf, zãraf, nichez, stres, tsãnut
{ro: zgârcit}
{fr: avare}
{en: miser}
ex: aushlu easti multu titiz (scljinciu), cai shtii cari va lji nchirdãseascã tutiputa

§ titizlãchi (ti-ti-zlắ-chi) sf titizlãchi (ti-ti-zlắchĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-lji va multu paradzlji tsi lj-amintã (s-lji tsãnã shi s-nu lj-aspargã trã lucri di cari ari multã ananghi sh-cari-l fatsi tra s-hibã scljinciu); sclinceami, shcljinceami, sclingiureatsã, schin-giureatsã, filaryirii, nichizlãchi
{ro: zgârcenie}
{fr: avarice}
{en: avarice}
ex: titizlãchea (scljinceamea) easti urãtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsãn

tsãn (tsắnŭ) vb II tsãnui (tsã-núĭ), tsãneam (tsã-neámŭ), tsãnutã (tsã-nú-tã), tsãneari/tsãneare (tsã-neá-ri) –
1: am un lucru (tu mãnã, tu dintsã, ãn casã, etc.) sh-fac tra s-armãnã cu mini (s-nu cadã, s-nu nj-ascapã, s-nu nj-ul lja cariva, etc.); lu-andoapir un lucru sh-nu lu-alas tra s-cadã mpadi; nu mi-aspargu sh-dãnãsescu multu chiro; astãmãtsescu cariva n cali; (mi) curmu di la mãcari (beari, lucru, etc.); hiu di partea-a unui; l-voi multu, lj-am mari mirachi; mi duc (mi ljau) dupã cariva i tsiva; etc.;
(expr:
1: nu mi tsãni loclu = nu pot s-aravdu, s-ashteptu, nu-am arihati sã stau isih tu-un loc; mizi ashteptu si s-facã tsiva;
2: tsãn minti = nu-agãrshescu atseali tsi ved (avdu, fac, etc.), nj-bag tu aminti, nj-aduc aminti, thimsescu;
3: nj-u tsãni = nu nj-easti fricã, cutedz s-fac tsiva;
4: l-tsãn ca pri palmi = l-mutrescu ghini, nu-ari ananghi di tsiva, lj-dau tut tsi-nj caftã;
5: tsãn cheptu = dãnãsescu tu-alumtã, dãinsescu, vãstãxescu;
6: mi tsãn di zbor = li fac atseali tsi-am tãxitã, trã cari ded zbor;
7: tsãn preasinj = nu mi purintu trã dzãlili di preasinj
{ro: ţine; susţine; rezista}
{fr: tenir, entretenir; soutenir; durer, résister}
{en: hold, maintain, take care of; sustain, support; last, resist}
ex: tsãni-ti ghini; tsãni ghini s-nu ts-ascapã; tsãn cu mãnj sh-cu cicioari; cari va-nj ti tsãnã? (va-nj ti mutreascã, va ts-adunã gailelu?); l-tsãn la shcoalã (l-pitrec la shcoalã shi-lj plãtescu tuti exudili); s-tsãn (s-vor un pri-alantu) ca uvreilji; tsãni (caftã-lj, ngreacã-ti tra) s-tsã plãteascã; tsãni la (u va) casa-a noastrã; ma tsãnj (vrei) s-ti duts; tsãnea (dzãtsea) cã nãsã-i ma mari; casa a moashiljei nu tsãnea (dãnãsea) ahãntu multu; mash cãt tsãnea (dãnãsea s-cadã) grindina; tsãnets-vã (curmats-vã) di beari niscãnti dzãli; lj-u tsãn mãcarea (nu-lj mata dau s-mãcã); lj-tsãn calea = lu-astãmãtsescu n cali; aclo iu bãtea s-aflã lemnu cama bun s-tsãnã foc; nu lã tsãnea s-easã
(expr: nu cutidza, lã eara fricã); sh-ca lj-u fricã, sh-ca lj-u tsãni
(expr: sh-ca nu lj-easti fricã); ma-lj tsãni
(expr: ma s-cuteadzã, ma s-nu-lj hibã fricã) a gionilui; s-tsãnu cãt s-tsãnu di-arãdeari
(expr: dãnãsi cãt dãnãsi, arãvdã cãt arãvdã ta s-nu tsiva di-arãdi); ficiorlji nu shtiu si-lj tsãnã loclu
(expr: sã sta isihi tu-un loc); nu s-tsãnu di zbor
(expr: nu featsi atseali tsi avea tãxitã, trã cari avea datã zbor); tsãn s-nu mãc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãraf

zãraf (zã-ráfŭ) sm zãrahi (zã-ráhĭ) – om tsi alãxeashti paradzlji tsi urdinã tu-un crat, cu paradz (xenj) dit altu crat; om tsi da cu borgi pãradz la-atselj tsi au ananghi sh-lã lja multu toc pri elj; (fig: zãraf = om stres tsi sh-adunã (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amintã, s-hãrseashti cu elj sh-nu para lu-arãseashti s-aspargã paradzlji ti lucri di cari ari multã ananghi; scljinciu, filaryir, nichez, etc.)
{ro: zaraf, cămătar}
{fr: changeur d’argent, usurier}
{en: money changer, usurer}
ex: mi dush la zãraf s-nji frãngã (aspargã) nã lirã; am un oaspi mari zãraf

§ sãraf (sã-ráfŭ) sm sãrahi (sã-ráhĭ) – (unã cu zãraf)
ex: easti multu sãraf (fig: scljinciu)

§ zãrãfii/zãrãfie (zã-rã-fí-i) sf zãrãfii (zã-rã-fíĭ) – (i) ducheani di zãraf; (ii) tehnea shi lucrul tsi-l fatsi un zãraf; zãrãflãchi
{ro: prăvălia şi lucrul de zaraf}
{fr: magazin et travail fait par le changeur d’argent, par l’usurier}
{en: store and work done by the money changer, by the usurer}
ex: cu pãradzlji tsi lj-armasirã dishcljisi unã zãrãfii (ducheani di zãraf); cu zãrãfia (zãrãflãchea) bãneadzã

§ zãrãflichi/zãrãfliche (zã-rã-flí-chi) sf zãrãflichi (zã-rã-flíchĭ) – tehnea shi lucrul di zãrah di (i) alãxiri a pãradzlor dit un crat cu pãradzlji dit altu crat shi (ii) dari paradz cu mprumut la-atselj tsi au ananghi sh-cu-un toc multu mari
{ro: meseria şi lucrul de zaraf}
{fr: profession et travail fait par le changeur d’argent, par l’usurier}
{en: profession and work done by the money changer, by the usurer}
ex: nu tuts pot s-u facã zãrãflãchea (tehnea di zãraf)

§ sãrãflichi/sãrãfliche (sã-rã-flí-chi) sf sãrã-flichi (sã-rã-flíchĭ) – (unã cu zãrãflichi)

§ zãrãflãchi/zã-rãflãche (zã-rã-flắ-chi) sf zãrãflãchi (zã-rã-flắchĭ) – (unã cu zãrãflichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zigã

zigã (zí-gã shi zighã) sf ziyi (zíyĭ) – hãlati (cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru), faptã di dauã bratsã (tu-un brats s-bagã cumãts di her trã cari shtim cãt greali suntu sh-tu-alantu brats lucrul trã cari vrem s-aflãm cãt greu easti); itsi hãlati cu cari s-misurã cãt greu easti un lucru; cãntari, palandzã, pãlandzã, staterã, stãtiri, tirizii, vizne, vizine, zivine;
(expr:
1: om cu zigã (n brãn) = (i) om tsi easti ndreptu, cu tutã mintea, tsi giudicã sh-mindueashti ghini, om ligat la minti; (ii) om tsi mutreashti s-lj-aspargã paradzlji cum lipseashti, cari nu easti scljinciu ma nitsi spatal;
2: shed pi zigã = mi aflu tu-unã stari di niminari (stau sh-nu cad ni di-unã parti ni di-alantã, shed ashi cum s-aflã tu-unã palandzã lucrul tsi ngreacã tamam cãt ãngreacã cumãtsli di her); shed pi tirizii;
3: imnu cu ziga n brãn = li fac tuti cu misurã; escu icunom, nu-aspargu paradzlji pi vimtu; escu om ndreptu sh-nu fac strãmbãtãts, etc.;
4: easti cu ziga ma nafoarã = nu u-ari mintea tutã, nu mindueashti ndreptu, li ari chirutã, easti glar)
{ro: cântar, balanţă romană; echilibru}
{fr: balance romaine; équilibre}
{en: scale (to measure weights), steelyard; equilibrium}
ex: unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); noi avem dauã ziyi, unã mari sh-unã njicã; tuti li fatsi cu misurã, easti cu ziga n brãn; shadi pi zigã
(expr: shadi niminat sh-nu cadi di-unã parti i di-alantã); nu easti nichezã, ma cu ziga n bãrnu
(expr: lj-aspardzi paradzlji cu minti, nu easti spatalã); shi giumertlãchea lipseashti s-aibã ziga n brãn
(expr: s-aibã misurã); tri tuti am zigã
(expr: li fac tuti cu misurã); cu ziga ma nafoarã
(expr: tsi li ari chirutã, tsi easti glar)

§ zixescu (zic-sés-cu) (mi) vb IV zixii (zic-síĭ), zixeam (zic-seámŭ), zixitã (zic-sí-tã), zixiri/zixire (zic-sí-ri) – cu agiutorlu-a unei zigã, aflu cãt ãngreacã un lucru; trag tu zigã (cãntari); ziyisescu, zigãsescu, yixescu, yisescu;
(expr: zixescu un lucru (zborlu, fapta, etc.) = caftu s-aflu, minduescu ghini, giudic ndreptu tra si shtiu cãt ahãrzeashti dealihea un lucru, zbor, faptã, etc.)
{ro: cântări; balansa, echilibra}
{fr: peser; pondérer, équilibrer}
{en: weigh, balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn